Rezidențiat 2024 medicină, întrebările 61-80 (caietul D)

Răspuns: B, D, E

1. Corectarea acidozei urmărește cauza: oprirea cetogenezei, optimizarea oxigenării și perfuziei sau eliminarea unui toxic (Kumar, p. 201).

• A Repleția de cloruri este relevantă mai ales pentru alcaloza prin pierdere de clor, nu pentru corectarea acidozei în general.
• B Insulina oprește cetogeneza în cetoacidoza diabetică.
• C Acetazolamida favorizează pierderea bicarbonatului și poate agrava acidoza.
• D Ventilația și monitorizarea invazivă pot fi necesare în acidoza lactică prin hipoperfuzie severă.
• E Dializa poate îndepărta salicilații și corecta dezechilibrul asociat intoxicației.

Răspuns: C, D

1. Deficitul de fier prelungit afectează epiteliile și anexele cutanate, producând koilonichie, glosită și stomatită angulară (Kumar, p. 331).

• A Icterul sugerează mai ales hemoliză sau patologie hepatobiliară.
• B Deformările osoase sunt caracteristice expansiunii medulare din anemii precum talasemia severă.
• C Koilonichia este un semn al feripriviei îndelungate.
• D Stomatita angulară poate apărea prin afectare epitelială în deficitul de fier.
• E Ulcerele gambiere sunt asociate mai ales hemoglobinopatiilor sau bolii vasculare, nu constituie manifestarea caracteristică a feripriviei.

Răspuns: A, D

1. În nefropatia membranoasă, hipertensiunea și insuficiența renală mai avansată anunță prognostic nefavorabil; proteinuria redusă și unele caracteristici demografice sunt favorabile (Kumar, p. 1357).

• A Hipertensiunea este semn de prognostic rezervat.
• B Vârsta tânără este asociată unui prognostic mai bun.
• C Sexul feminin este asociat unui prognostic mai bun.
• D Afectarea funcției renale agravează prognosticul.
• E Proteinuria modestă asimptomatică este un factor favorabil.

Răspuns: A, C, E

1. Neuropatia diabetică acută dureroasă produce arsuri și hiperestezie, frecvent nocturne, uneori după îmbunătățirea rapidă a glicemiei; nu determină tipic atrofie musculară (Kumar, p. 732).

• A Arsurile/furnicăturile pot afecta picioarele, tibia și fața anterioară a coapselor.
• B Durerea este tipic mai severă noaptea, nu ziua.
• C Poate apărea după ameliorarea bruscă a controlului glicemic.
• D Atrofia musculară nu este caracteristică acestei forme acute senzitive dureroase.
• E Capsaicina topică poate ameliora durerea la unii pacienți.

Răspuns: A, B, C

1. Managementul acut al fibrilației atriale include controlul frecvenței sau restabilirea ritmului, cu protecție anticoagulantă corespunzătoare (Kumar, p. 1061).

• A Cardioversia electrică poate restabili ritmul sinusal.
• B Cardioversia farmacologică este o alternativă la pacienți selectați.
• C Betablocantele încetinesc conducerea nodală AV și controlează frecvența.
• D Sunt utile blocantele de calciu nondihidropiridinice, precum verapamilul, nu dihidropiridinele.
• E Schema electivă citată este trei săptămâni înainte și minimum patru după cardioversie, cu excepțiile precizate.

Răspuns: A, D

1. Cauzele hematologice cresc producția bilirubinei prin distrugerea eritrocitelor, spre deosebire de cauzele hepatice sau de aportul alimentar insuficient (Sinopsis, p. 221).

• A Deficitul G6PD poate determina hemoliză.
• B Eșecul alimentației naturale este încadrat la mecanismele fiziologice/alimentare.
• C Atrezia biliară produce colestază obstructivă.
• D Incompatibilitatea ABO poate cauza hemoliză neonatală.
• E Sindromul Gilbert este o tulburare hepatică de conjugare a bilirubinei.

Răspuns: C, D

1. Ulcerele ischemice afectează frecvent zonele distale ale piciorului, sunt bine delimitate și au fund palid ori necrotic, de obicei dureros (Lawrence, p. 521).

• A Localizarea supramaleolară sugerează ulcer venos.
• B Localizarea plantară în puncte de presiune sugerează ulcer neuropatic.
• C Aspectul circumscris și baza palidă sau necrotică sunt caracteristice ischemiei.
• D Degetele și dosul piciorului sunt localizări tipice.
• E Durerea este obișnuită; poate lipsi când coexistă neuropatia diabetică.

Răspuns: A, B, D, E

Răspuns: A, E

1. Osteocondromul formează o excrescență osoasă cu componentă cartilaginoasă, iar osteomul osteoid este o leziune osoasă dureroasă, sensibilă la aspirină (Lawrence, p. 630).

• A Radiografia poate arăta o excrescență sesilă sau pediculată.
• B Osteomul osteoid are origine osoasă, nu cartilaginoasă.
• C Mielomul este malign, chiar dacă este cea mai frecventă tumoră osoasă primară.
• D Encondromul preferă oasele tubulare ale mâinii și piciorului; epifiza femurală distală sugerează tumora cu celule gigante.
• E Durerea care se calmează la aspirină este caracteristică osteomului osteoid.

Răspuns: B, D, E

1. Clasificarea hepatică separă leziunile superficiale de rupturile profunde și de afectarea masivă ori vasculară. Gradul VI reprezintă avulsie hepatică (Lawrence, p. 98).

• A Gradul I are ruptură capsulară sub 1 cm; profunzimea de 1-3 cm corespunde gradului II.
• B Hematomul subcapsular neexpansiv care ocupă 10-50% din suprafață aparține gradului II.
• C Leziunile venoase juxtahepatice sunt grad V.
• D Dilacerarea cu profunzime peste 3 cm este grad III.
• E Ruptura care implică peste 75% dintr-un lob este grad V.

Răspuns: A, B, C, D

1. Preeclampsia severă este sugerată de hipertensiune marcată și afectare de organ, inclusiv trombocitopenie și disfuncție renală; edemele gambiere izolate sunt nespecifice (Sinopsis, pp. 300-301).

• A Tensiunea sistolică peste 160 mmHg este criteriu de severitate.
• B Tensiunea diastolică peste 110 mmHg este criteriu de severitate.
• C Trombocitele sub 100.000/mmc semnalează afectare severă.
• D Creșterea creatininei indică afectare renală și poate susține severitatea.
• E Edemele gambiere nu sunt singure un criteriu de severitate.

Răspuns: A, C, D

Răspuns: A, C, E

Răspuns: B, C, D

1. Complicațiile precoce ale bypassului arterial includ sângerarea, tromboza și leziunile căilor limfatice; proliferarea neointimală este o cauză ulterioară de stenoză (Lawrence, p. 526).

• A Endofibroza este un proces cronic de îngroșare fibroasă a peretelui arterial; nu reprezintă o complicație imediată a intervenției de bypass.
• B Tromboza grefonului poate compromite precoce revascularizarea.
• C Sângerarea poate proveni de la anastomoze.
• D Lezarea limfaticelor poate produce limforagie și limfocel.
• E Hiperplazia neointimală este un proces de remodelare stenozantă, nu o complicație imediată.

Răspuns: A, B, D, E

1. Intervenția electivă se amână când hepatopatia se asociază cu insuficiență acută sau disfuncții sistemice importante; ciroza Child A permite adesea chirurgie după evaluare (Lawrence, p. 3).

• A Hipoxemia figurează în lista contraindicațiilor.
• B Cardiomiopatia este o contraindicație enumerată.
• C Child A nu reprezintă contraindicație în sine; riscul este relativ mai mic.
• D Coagulopatia severă persistentă în ciuda tratamentului contraindică operația electivă.
• E Insuficiența hepatică acută constituie contraindicație.

Răspuns: B, C

1. Cefalosporinele acoperă numeroase bacterii Gram-negative, dar pot fi inactivate de ESBL. Toxicitatea este în general apropiată de cea a penicilinelor și mai rară (Kumar, p. 163).

• A Enterococii nu sunt acoperiți de cefalosporine.
• B Multe cefalosporine acoperă bacili Gram-negativi.
• C ESBL pot inactiva cefalosporinele.
• D Toxicitatea este similară penicilinelor, iar reacțiile sunt descrise ca mai rare.
• E Derivații noi au mai puține efecte nefrotoxice decât cei timpurii.

Răspuns: A, B, C, E

Răspuns: B, D

Răspuns: B, D, E

1. Contraindicațiile absolute citate includ infecția activă extrahepatobiliară, malignitatea extrahepatică și lipsa cooperării psihologice necesare transplantului (Kumar, p. 1292).

• A Sepsisul biliar nu este inclus în această formulare a contraindicației absolute.
• B Sepsisul activ în afara arborelui hepatobiliar este contraindicație absolută.
• C CHC în limitele criteriilor Milano poate constitui indicație de transplant.
• D Malignitatea extrahepatică este contraindicație absolută.
• E Lipsa angajamentului psihologic compromite îngrijirea pe termen lung și figurează între contraindicațiile absolute.