Rezidențiat 2026:duminică, 15 noiembrie · grila oficială de la 16:00

Diabetul zaharat (Kumar și Clark, cap. 23, pag. 729-735)

13 grile originale la diabetul zaharat, după Kumar și Clark Medicină clinică, ediția a 10-a, Hipocrate 2021 (pag. 729-735). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.Un pacient cu diabet are edem macular care amenință vederea. Oftalmologul discută o strategie injectabilă pentru controlul maculopatiei și o intervenție cu efect temporar asupra edemului, până la obținerea unui efect mai durabil. Care afirmații pot fundamenta această discuție?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C, D

  1. Injecțiile intravitreene repetate cu anti-VEGF pot controla maculopatia amenințătoare pentru vedere, dar au riscuri oculare. Triamcinolonul poate reduce temporar edemul, fiind util în așteptarea unui efect mai durabil al altor tratamente.
  • A Agenții anti-VEGF administrați intravitrean pot controla maculopatia diabetică ce amenință vederea.
  • B Tratamentul intravitrean anti-VEGF poate necesita injecții repetate pentru controlul maculopatiei.
  • C Triamcinolonul poate diminua edemul macular pe termen scurt și poate servi ca intervenție temporară.
  • D Tratamentul injectabil intravitrean poate avea complicații precum infecția oculară, glaucomul, cataracta și dezlipirea de retină.
  • E Triamcinolonul reduce edemul pe termen scurt; alte tratamente pot avea un efect mai durabil, astfel încât raportul duratelor este invers celui propus.

2.Un pacient cu diabet care poartă ochelari reclamă vedere încețoșată și este evaluat pentru cataractă și leziuni retiniene. La examinarea anterioară, iluminarea maculei i-a produs disconfort și contracția pupilei încă de la începutul evaluării retinei. Care elemente sunt potrivite pentru planificarea examinării?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, D, E

  1. Corecția optică se folosește la testarea acuității. Irisul este evaluat înainte de dilatare, apoi cristalinul și retina sunt examinate. Macula rămâne la final, deoarece examinarea ei poate provoca disconfort și mioză.
  • A Acuitatea vizuală se testează cu ochelarii pacientului pentru a evalua vederea în condiții de corecție optică.
  • B Iluminarea maculei provoacă disconfort și mioză; examinarea ei la început poate îngreuna evaluarea ulterioară a retinei.
  • C Irisul se examinează pentru rubeoză înainte de dilatarea pupilei.
  • D Lentila de +10 a oftalmoscopului permite examinarea cristalinului pentru cataractă.
  • E Cele patru cadrane ale retinei se examinează înaintea maculei, pentru a evita limitarea precoce produsă de disconfort și mioză.

3.La controlul unui pacient cu diabet se depistează pentru prima dată microalbuminurie. Nu există încă alte date care să confirme persistența modificării. Care este pasul justificat de recomandarea de screening?4 p

Vezi rezolvarea

Răspuns: e) Repetarea testului de două ori.

  1. Microalbuminuria depistată la screening se confirmă prin două repetări, deoarece o singură probă poate fi fals pozitivă.

Capcanele

  • a) Un singur rezultat nu confirmă persistența.
  • b) Biopsia nu este testul de rutină pentru orice rezultat pozitiv.
  • c) Creatinina și filtrarea estimată rămân de monitorizat.
  • d) Rezultatul pozitiv nu exclude un fals pozitiv.
  • A Un singur rezultat nu confirmă persistența.
  • B Biopsia nu este testul de rutină pentru orice rezultat pozitiv.
  • C Creatinina și filtrarea estimată rămân de monitorizat.
  • D Rezultatul pozitiv nu exclude un fals pozitiv.
  • E Testul trebuie repetat de două ori.

4.O pacientă cu diabet și proteinurie prezintă hematurie și o evoluție renală atipică. Examenul oftalmologic nu arată retinopatie diabetică. Ce interpretări sunt adecvate?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, E

  1. Proteinuria diabeticului necesită evaluare contextuală. Hematuria și evoluția atipică, mai ales fără retinopatie, justifică investigarea unei alte cauze.
  • A Istoricul atipic și absența retinopatiei sporesc suspiciunea nediabetică.
  • B Hematuria susține căutarea unei cauze nediabetice.
  • C Diabetul nu face inutil diagnosticul diferențial.
  • D Absența retinopatiei nu exclude nefropatia diabetică.
  • E Tabloul atipic poate justifica luarea în considerare a biopsiei.

5.Un pacient cu diabet are tulburări senzitive simetrice la picioare și conducere nervoasă încetinită. Examinarea morfologică arată leziuni segmentare ale mielinei, cu continuitatea axonilor păstrată. Care interpretări ale mecanismului și prognosticului sunt susținute?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  1. Distribuția simetrică sugerează mecanismul metabolic al neuropatiei obișnuite. Demielinizarea segmentară precedă degenerarea axonală tardivă, iar axonii păstrați permit un potențial de recuperare.
  • A Tulburările senzitive simetrice și difuze la picioare favorizează un mecanism metabolic al neuropatiei diabetice. O leziune vasculară focală explică mai bine o mononeuropatie izolată.
  • B Demielinizarea segmentară prin afectarea celulelor Schwann este o modificare histologică precoce a neuropatiei diabetice.
  • C Continuitatea axonală păstrată lasă posibilitatea recuperării în etapa demielinizantă. Aceasta nu reprezintă o garanție că simptomele vor dispărea.
  • D Ocluzia focală a vaselor unui nerv este mai potrivită pentru o mononeuropatie izolată. Distribuția simetrică difuză din caz favorizează mecanismul metabolic.
  • E Încetinirea conducerii este o modificare funcțională precoce. Asocierea ei cu demielinizare segmentară și axoni păstrați nu identifică o fază tardivă de degenerare axonală ireversibilă.

6.Un pacient cu diabet prezintă precoce tulburări senzitive ale mâinilor și atrofia mușchilor mici locali. Picioarele sunt încă puțin afectate, iar simptomele manuale sunt atribuite imediat diabetului. Care interpretări diagnostice sunt justificate?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  1. Debutul precoce la mâini este neobișnuit pentru polineuropatia obișnuită și necesită diferențierea de cauze precum tunelul carpian.
  • A Debutul manual precoce necesită investigarea cauzelor nediabetice.
  • B Sindromul de tunel carpian aparține diagnosticului diferențial.
  • C Debutul la mâini nu face inutilă căutarea altor cauze.
  • D O compresie tratabilă rămâne posibilă.
  • E Atrofia cu simptome senzitive nu exclude tunelul carpian.

7.După ameliorarea rapidă a controlului glicemic, un pacient dezvoltă arsuri ale picioarelor, mai intense noaptea, și nu tolerează atingerea cearșafului. Nu are atrofie musculară, iar semnele obiective sunt reduse. Ce interpretări sunt susținute?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, D

  1. Durerea nocturnă cu hiperestezie și puține semne obiective poate apărea după ameliorarea bruscă a controlului; trebuie căutate alte cauze, păstrând perspectiva remisiunii.
  • A Tabloul este compatibil cu neuropatia acută dureroasă.
  • B Absența atrofiei nu exclude această neuropatie.
  • C Trebuie investigate și cauze nediabetice.
  • D Remisiunea în lunile următoare este posibilă.
  • E Ameliorarea glicemică recentă nu exclude legătura neuropatică.

8.Un pacient cu diabet prezintă pareză izolată a nervului oculomotor, fără durere. Reflexele pupilare sunt păstrate, iar evaluarea clinică urmărește compatibilitatea cu o mononeuropatie diabetică. Ce interpretare a pupilei este corectă?4 p

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) Aspectul este compatibil cu cruțarea fibrelor pupilomotorii.

  1. În leziunile diabetice de nerv oculomotor, fibrele pupilomotorii pot rămâne neafectate, iar reflexele pupilare sunt păstrate.

Capcanele

  • a) Reflexele păstrate sunt compatibile cu afectarea diabetică.
  • b) Reflexele păstrate nu demonstrează distrugerea fibrelor pupilomotorii.
  • c) Recuperarea spontană rămâne posibilă.
  • e) Lipsa durerii nu face incompatibilă etiologia diabetică.
  • A Reflexele păstrate sunt compatibile cu afectarea diabetică.
  • B Reflexele păstrate nu demonstrează distrugerea fibrelor pupilomotorii.
  • C Recuperarea spontană rămâne posibilă.
  • D Aspectul este compatibil cu fibre pupilomotorii cruțate.
  • E Lipsa durerii nu face incompatibilă etiologia diabetică.

9.Un bărbat vârstnic, cu diabet și hiperglicemie severă de câteva luni, prezintă durere și pierdere musculară asimetrică la nivelul coapselor. Atrofia este pronunțată în cvadriceps. Care afirmații sunt compatibile cu interpretarea și evoluția acestui tablou?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C, E

  1. Durerea cu atrofie asimetrică a cvadricepsului la un bărbat vârstnic cu diabet sugerează amiotrofie diabetică. Reflexele rotuliene tind să fie diminuate sau absente. Pot apărea un răspuns plantar extensor și proteinorahie crescută, iar controlul glicemic mai bun poate fi urmat de ameliorare.
  • A La un bărbat vârstnic cu diabet, atrofia dureroasă și asimetrică a coapselor, predominant în cvadriceps, sugerează amiotrofie diabetică.
  • B Manifestările amiotrofiei diabetice se pot retrage treptat odată cu ameliorarea controlului glicemic.
  • C Un răspuns plantar extensor poate fi întâlnit ocazional în tabloul descris de amiotrofie diabetică, fără a fi un semn obligatoriu ori specific.
  • D Amiotrofia diabetică se asociază cu reflexe rotuliene diminuate sau absente; reflexele vii nu reprezintă semnul care susține acest tablou.
  • E Creșterea concentrației proteinelor în lichidul cefalorahidian este compatibilă cu amiotrofia diabetică.

10.Un bărbat cu diabet îndelungat și neuropatie periferică are boltă plantară înaltă, degete în gheară și calozități sub capul primului metatarsian. La control se găsește o mică leziune pe care nu o observase deoarece nu îl durea. Ce mecanisme explică această asociere?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C, D

  1. Componenta motorie afectează musculatura mică a piciorului, iar tracțiunea inegală a flexorilor lungi produce deformarea. Presiunea din mers se redistribuie și favorizează calozitățile. Pierderea durerii poate ascunde traumatismele, adăugând un mecanism senzitiv distinct.
  • A Neuropatia motorie a mușchilor mici ai piciorului produce atrofie interosoasă și dezechilibrează acțiunea musculară asupra degetelor.
  • B După slăbirea musculaturii mici a piciorului, tracțiunea dezechilibrată a flexorilor lungi favorizează bolta înaltă și degetele în gheară.
  • C Deformarea piciorului redistribuie presiunea din mers, iar suprasolicitarea sub capul primului metatarsian favorizează calozitățile.
  • D Pierderea durerii protectoare face posibil ca o mică leziune traumatică a piciorului să nu fie observată.
  • E Deformarea caracteristică apare prin afectarea musculaturii mici și atrofie interosoasă, urmate de tracțiunea dezechilibrată a flexorilor lungi. Conservarea interosoșilor nu descrie acest mecanism.

11.Un pacient cu diabet și neuropatie severă are un picior bine perfuzat, devenit brusc fierbinte și edemațiat, fără durere. Diferențierea dintre artropatie Charcot și celulită rămâne incertă. Care interpretări și măsuri sunt susținute?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C, D

  1. Piciorul Charcot poate fi cald și bine perfuzat, chiar nedureros. Dacă distincția de celulită este nesigură, se tratează ambele, evitând întârzierea distructivă.
  • A Absența durerii nu exclude artropatia Charcot.
  • B Incertitudinea poate necesita tratamentul ambelor afecțiuni.
  • C Întârzierea poate produce distrucție osoasă și deformare rapidă.
  • D Perfuzia bună este compatibilă cu Charcot.
  • E Stabilizarea radiologică urmează fazelor acute și distructive.

12.O femeie aflată în premenopauză are diabet tip 2, hipertensiune arterială și proteinurie. Controlul glicemic s-a ameliorat, dar tensiunea rămâne crescută. Ea consideră că vârsta și statutul hormonal îi oferă în continuare avantajul cardiovascular obișnuit al femeilor tinere. Care afirmații sunt corecte pentru consilierea și aprecierea riscului ei cardiovascular?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C, D, E

  1. Diabetul înlătură avantajul cardiovascular obișnuit al femeii în premenopauză. Ateroscleroza poate apărea mai devreme și poate fi mai difuză și distală. Ameliorarea glicemiei trebuie asociată cu abordarea sistematică a hipertensiunii și a celorlalți factori de risc.
  • A Diabetul înlătură avantajul cardiovascular obișnuit al femeilor aflate în premenopauză; statutul hormonal nu anulează riscul asociat bolii.
  • B În diabet, ateroscleroza tinde să apară mai devreme și să afecteze vasele mai distal și mai difuz.
  • C Riscul macrovascular depinde de mai mulți factori, iar relația sa cu glicemia este mai slabă decât relația dintre glicemie și complicațiile microvasculare.
  • D Hipertensiunea arterială și proteinuria se asociază cu un risc cardiovascular crescut la persoanele cu diabet.
  • E Prevenția cardiovasculară în diabet cere tratamentul sistematic al factorilor de risc persistenți, inclusiv controlul hipertensiunii.

13.O femeie cu diabet de lungă durată are hiperglicemie persistentă și boală microvasculară documentată. La control se depistează bacteriurie fără simptome urinare; este cunoscută și o neuropatie autonomă. Care afirmații explică profilul infecțios al pacientei?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, D, E

  1. Hiperglicemia afectează mai ales apărarea înnăscută, în timp ce componenta umorală rămâne relativ păstrată. Microangiopatia poate agrava vulnerabilitatea. Neuropatia autonomă contribuie la riscul urinar, iar bacteriuria poate fi asimptomatică.
  • A Hiperglicemia persistentă poate slăbi imunitatea înnăscută și favoriza apariția infecțiilor.
  • B Hiperglicemia afectează în special apărarea imună înnăscută; imunitatea umorală rămâne relativ neafectată și nu explică mecanismul principal propus.
  • C Neuropatia autonomă este un factor favorizant al infecțiilor urinare la persoanele cu diabet.
  • D Bacteriuria asimptomatică poate apărea mai frecvent în diabetul asociat cu neuropatie autonomă, deci absența simptomelor urinare nu contrazice această asociere.
  • E Boala microvasculară poate agrava afectarea apărării imune și poate contribui la severitatea anumitor infecții.

Grile pe paginile care au picat la examen

14.Petele de vată din retinopatia diabetică sunt cauzate de:4 p

Pagina 728 a picat la examen: întrebarea 7, 2024 (pag. 726, 728). După Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 728.

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) microinfarcte retiniene prin ocluzie vasculară, cu edem al fibrelor nervoase

  1. Petele de vată sunt microinfarcte retiniene prin ocluzie vasculară, cu edem al fibrelor nervoase.

Capcanele

  • b) Exudarea plasmei bogate în lipide și proteine formează exsudate dure, distincte de petele de vată.
  • c) Ruperea neovaselor produce hemoragii preretinale sau în vitros, nu mecanismul descris al petelor de vată.
  • d) Benzile fibroase determină tracțiune și dezlipire de retină, distincte de microinfarctele descrise.
  • e) Creșterea presiunii prin vase în unghiul anterior descrie glaucomul rubeotic.
  • A Petele de vată sunt microinfarcte retiniene prin ocluzie vasculară, cu edem al fibrelor nervoase.
  • B Exudarea plasmei bogate în lipide și proteine formează exsudate dure, distincte de petele de vată.
  • C Ruperea neovaselor produce hemoragii preretinale sau în vitros, nu mecanismul descris al petelor de vată.
  • D Benzile fibroase determină tracțiune și dezlipire de retină, distincte de microinfarctele descrise.
  • E Creșterea presiunii prin vase în unghiul anterior descrie glaucomul rubeotic.

15.Neuropatia acută dureroasă din diabetul zaharat:5 p

Pagina 732 a picat la examen: întrebarea 64, 2024. După Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 732.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Complicația poate apărea după ameliorarea bruscă a controlului glicemic.
  • B Simptomele sunt tipic mai severe noaptea.
  • C Neuropatia se poate remite spontan în 3-12 luni cu un control glicemic adecvat.
  • D Neuropatia acută dureroasă diabetică nu asociază atrofie musculară.
  • E Complicația poate fi prezentă încă de la diagnosticul diabetului.

16.Referitor la neuropatia acută dureroasă diabetică:5 p

Pagina 732 a picat la examen: întrebarea 64, 2024. După Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 732.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C, D

  • A Presiunea așternuturilor poate fi intolerabilă, contrazicând ameliorarea permanentă.
  • B Localizările și caracterul de arsură sau furnicături sunt descrise explicit.
  • C Hiperestezia poate îngreuna evaluarea, iar semnele obiective pot fi minime.
  • D Neuropatia acută dureroasă diabetică poate fi prezentă încă de la diagnosticul diabetului.
  • E Remisiunea spontană în 3-12 luni cu control adecvat contrazice ireversibilitatea invariabilă.

17.Etiologia neuropată a piciorului diabetic este sugerată de:5 p

Pagina 733 a picat la examen: întrebarea 191, 2024. După Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 733.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Tabelul atribuie piciorul cald neuropatiei.
  • B Tabelul atribuie pulsul vizibil neuropatiei.
  • C Tabelul descrie ulcerația neuropată drept plantară și nedureroasă.
  • D Tabelul atribuie piciorul rece fără puls ischemiei.
  • E Claudicația și durerea de repaus sunt atribuite ischemiei în tabel.

18.Piciorul diabetic predominant neuropat se caracterizează prin:5 p

Pagina 733 a picat la examen: întrebarea 191, 2024. După Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 733.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C, D

  • A Tabelul atribuie absența pulsului ischemiei; pentru neuropatie indică puls vizibil.
  • B Bolta înaltă este caracteristică neuropatiei în tabel.
  • C Degetele în gheară sunt caracteristice neuropatiei în tabel.
  • D La palpare, tabelul descrie piciorul neuropat ca fiind cald.
  • E Tabelul descrie ulcerația neuropată ca nedureroasă și pe cea ischemică drept dureroasă.

Grile de exersare pe capitol

19.Un pacient cu diabet dezvoltă edem macular și reducerea vederii centrale. Care afirmații descriu mecanismul și evaluarea acestei complicații?5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 728

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, E

  • A Capacitatea de eliminare a lichidului poate fi depășită în regiunea maculară.
  • B Și retinopatia neproliferativă poate afecta vederea dacă interesează macula.
  • C Deformarea menținută a maculei compromite vederea centrală.
  • D Edemul macular nu este vizibil prin fotografia retiniană obișnuită.
  • E Această metodă vizualizează straturile maculei și cuantifică grosimea retiniană.

20.În evoluția retinopatiei proliferative diabetice, ce mecanisme explică hemoragia și dezlipirea de retină?5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 728

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C, D

  • A Ischemia stimulează eliberarea VEGF și astfel favorizează neovascularizația.
  • B Susținerea redusă face noile vase vulnerabile chiar la solicitări mecanice normale.
  • C Sângerările mici de pe suprafața retinei au acest aspect preretinal caracteristic.
  • D Contracția țesutului fibros poate desprinde retina prin tracțiune.
  • E Mecanismul dezlipirii este tracțiunea benzilor fibroase, fără implicarea grosimii cristalinului.

21.Ce descrie evoluția retinopatiei la persoanele cu diabet zaharat tip 1 diagnosticate înaintea vârstei de 33 de ani?5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 728

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C, D

  • A Absența modificărilor de fond nu caracterizează evoluția majorității.
  • B Modificările de fond apar la aproape toate persoanele din grupul descris.
  • C Evoluția este prezentată în funcție de anii de la diagnostic.
  • D Proporția care progresează către forma proliferativă este de 60%.
  • E Progresia raportată este de 60%, nu sub 1%.

22.Cum se realizează angiografia cu fluoresceină atunci când este necesară definirea severității retinopatiei cu risc de cecitate?4 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 728

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) Prin injectarea contrastului într-o venă a membrului superior și fotografierea tranzitului prin vasele retiniene.

  1. Contrastul este injectat venos, iar tranzitul retinian este fotografiat.

Capcanele

  • a) Administrarea descrisă este într-o venă a membrului superior.
  • b) Contrastul este injectat venos, nu aplicat pe cornee.
  • c) Fotografiile urmăresc trecerea contrastului prin vasele retiniene.
  • e) Fotografierea tranzitului prin vasele retiniene face parte din procedură.
  • A Administrarea descrisă este într-o venă a membrului superior.
  • B Contrastul este injectat venos, nu aplicat pe cornee.
  • C Fotografiile urmăresc trecerea contrastului prin vasele retiniene.
  • D Contrastul este injectat venos, iar tranzitul retinian este fotografiat.
  • E Fotografierea tranzitului prin vasele retiniene face parte din procedură.

23.Care afirmații despre cataracta asociată diabetului zaharat sunt corecte?5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 729

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  • A Cataracta se dezvoltă mai timpuriu la persoanele cu diabet.
  • B Această formă acută poate însoți controlul foarte slab și cetoza.
  • C Imposibilitatea examinării adecvate a retinei constituie ea însăși o indicație de extracție.
  • D Procedura poate accentua o retinopatie deja prezentă.
  • E Cataracta rezultă din denaturarea proteinelor și a altor componente ale cristalinului.

24.Ce elemente organizatorice sunt necesare unui program de screening al retinopatiei diabetice potențial cauzatoare de cecitate?5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 729

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C, D, E

  • A Este prevăzut un centru unic de gradare a imaginilor.
  • B Lista unică include persoanele cu diabet de peste 12 ani din aria geografică definită.
  • C Imaginile de calitate slabă necesită un proces explicit de gestionare.
  • D Aceste funcții informatice susțin continuitatea screeningului.
  • E Performanțele trebuie raportate anual pentru evaluarea programului.

25.Ce consecințe vizuale ale fotocoagulării laser retiniene trebuie explicate unei persoane cu diabet?5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 729

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C, D

  • A Îngustarea câmpului vizual poate fi permanentă.
  • B Tratamentul poate produce îngustarea permanentă a câmpului vizual.
  • C Reducerea adaptării la întuneric este un efect advers recunoscut.
  • D Beneficiul central este obținut cu prețul pierderii periferice.
  • E Distrugerea retiniană reduce adaptarea la întuneric.

26.Care modificări participă la leziunea glomerulară din nefropatia diabetică?5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 730

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, E

  • A Dilatarea aferentă predominantă mărește presiunea de filtrare și lezează capilarele.
  • B Denumirea se referă la leziunile nodulare.
  • C Îngroșarea membranei bazale este leziunea structurală inițială.
  • D Forțele mecanice favorizează hipertrofia mezangială și creșterea secreției de matrice.
  • E Hialinizarea glomerulului apare în stadii ulterioare ale glomerulosclerozei.

27.O pacientă cu diabet tip 2 are o scădere progresivă a filtrării glomerulare, cu albuminurie redusă. Care afirmație despre nefropatia diabetică non-clasică este corectă?4 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 730

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Poate evolua cu albuminurie redusă sau absentă.

  1. Reducerea progresivă a filtrării poate exista chiar fără albuminurie.

Capcanele

  • a) Proteinuria persistentă nu este obligatorie în această formă.
  • c) Forma non-clasică este descrisă și la până la jumătate dintre pacienții cu diabet tip 2.
  • d) Proporția menționată pentru diabetul tip 2 ajunge până la 50%, nu la totalitatea pacienților.
  • e) Caracteristica funcțională este scăderea, nu creșterea progresivă a filtrării glomerulare.
  • A Proteinuria persistentă nu este obligatorie în această formă.
  • B Reducerea progresivă a filtrării poate exista chiar fără albuminurie.
  • C Forma non-clasică este descrisă și la până la jumătate dintre pacienții cu diabet tip 2.
  • D Proporția menționată pentru diabetul tip 2 ajunge până la 50%, nu la totalitatea pacienților.
  • E Caracteristica funcțională este scăderea, nu creșterea progresivă a filtrării glomerulare.

28.Care afirmații descriu relația dintre nefropatia diabetică, boala renală terminală și riscul cardiovascular?5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 730

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  • A Riscul cardiovascular crescut face ca decesul cardiovascular să preceadă frecvent stadiul renal terminal.
  • B Frecvența mult mai mare a tipului 2 explică predominanța sa printre cei care încep substituția renală.
  • C Proporția afectată de boală renală terminală este mai scăzută în tipul 2.
  • D Scăderea incidenței coexistă cu un număr total mai mare, prin creșterea prevalenței ambelor tipuri de diabet.
  • E Explicația propusă este ameliorarea controlului glicemic și tensional, nu deteriorarea lor.

29.Care descriere a microalbuminuriei din nefropatia diabetică clasică este corectă?4 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 730

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Cantitatea urinară este prea scăzută pentru stripurile standard; după câțiva ani poate urma albuminuria intermitentă, apoi proteinuria persistentă.

  1. Microalbuminuria este sub pragul stripurilor standard și poate preceda albuminuria intermitentă, apoi proteinuria persistentă.

Capcanele

  • a) Termenul se referă la cantitatea redusă de albumină urinară, nu la dimensiunea moleculelor.
  • c) Cantitatea este tocmai prea mică pentru detectarea cu stripurile urinare standard.
  • d) Microalbuminuria reprezintă dovada precoce, înaintea proteinuriei persistente.
  • e) Este posibilă progresia spre albuminurie intermitentă după câțiva ani.
  • A Termenul se referă la cantitatea redusă de albumină urinară, nu la dimensiunea moleculelor.
  • B Microalbuminuria este sub pragul stripurilor standard și poate preceda albuminuria intermitentă, apoi proteinuria persistentă.
  • C Cantitatea este tocmai prea mică pentru detectarea cu stripurile urinare standard.
  • D Microalbuminuria reprezintă dovada precoce, înaintea proteinuriei persistente.
  • E Este posibilă progresia spre albuminurie intermitentă după câțiva ani.

30.La un pacient cu diabet și boală renală avansată, care adaptări ale tratamentului sunt justificate?5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 731

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C, D, E

  • A Clearance-ul insulinei este redus în boala renală avansată, ceea ce favorizează reducerea dozelor.
  • B Glibenclamidul este unul dintre agenții orali care trebuie evitați în acest context.
  • C Reducerea eliminării explică necesarul uzual mai mic de insulină.
  • D Excreția renală parțială justifică evitarea acestor medicamente în nefropatie.
  • E Acești inhibitori pot încetini progresia nefropatiei și menține funcția renală.

31.Ce particularități pot influența alegerea terapiei de substituție renală la un pacient cu diabet și boală renală terminală?5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 731

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  • A Calcificarea rapidă a accesului vascular este un argument pentru această alternativă.
  • B Complicațiile asociate îngreunează frecvent managementul bolii renale terminale.
  • C Diabetul se asociază cu tendința șunturilor de a se calcifica repede.
  • D Rata de eșec este descrisă ca ușor crescută în diabet.
  • E Direcția diferenței este inversă: eșecul este ușor mai frecvent la cei cu diabet.

32.Care descriere corespunde leziunilor renale ischemice asociate diabetului zaharat?4 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 731

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Leziuni arteriolare cu hipertrofie și hialinizare, asemănătoare celor din boala hipertensivă.

  1. Hipertrofia și hialinizarea arteriolară pot produce ischemie renală.

Capcanele

  • b) Modificările descrise sunt hipertrofia și hialinizarea.
  • c) Afectarea arteriolară poate conduce la leziuni ischemice renale.
  • d) Hialinizarea este una dintre modificările vasculare caracteristice.
  • e) Hipertrofia vasculară participă la afectarea ischemică a rinichiului.
  • A Hipertrofia și hialinizarea arteriolară pot produce ischemie renală.
  • B Modificările descrise sunt hipertrofia și hialinizarea.
  • C Afectarea arteriolară poate conduce la leziuni ischemice renale.
  • D Hialinizarea este una dintre modificările vasculare caracteristice.
  • E Hipertrofia vasculară participă la afectarea ischemică a rinichiului.

33.Un pacient cu neuropatie autonomă diabetică dezvoltă o vezică destinsă, nedureroasă și cu golire incompletă. Care afirmații sunt corecte?5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 732

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C, D

  • A Caracteristica este pierderea tonusului, cu evoluție spre vezică atonă.
  • B Urina restantă și staza predispun la infecții.
  • C Golirea prin autocateterizare intermitentă este tratamentul indicat inițial.
  • D Cateterizarea permanentă este o alternativă când prima metodă nu reușește.
  • E Profilaxia antibiotică vizează pacienții predispuși la infecții recurente.

34.Ce opțiuni pot reduce durerea neuropată la un pacient cu diabet?5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 732

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  • A Aceste clase pot reduce percepția durerii nevritice.
  • B Ambele medicamente sunt menționate ca opțiuni de reducere a durerii.
  • C Pregabalinul este folosit pentru reducerea percepției durerii neuropate.
  • D Stimularea nervoasă transepidermală poate fi benefică pentru unii pacienți.
  • E Cremele cu capsaicină pot ajuta ocazional.

35.Care rezultate se încadrează în limitele anormale ale testelor autonome efectuate la patul unui pacient cu diabet?5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 732

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, D

  • A Un raport Valsalva de cel mult 1,20 este anormal.
  • B O diferență respiratorie de cel puțin 15 bătăi/minut este normală.
  • C O scădere sistolică de cel puțin 30 mmHg este anormală.
  • D La respirații profunde, o diferență de cel mult 10 bătăi/minut este anormală.
  • E Un raport Valsalva de cel puțin 1,21 este normal.

36.Care afirmații caracterizează tabloul general al neuropatiei autonome diabetice?5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 732

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C, E

  • A Afectarea include și sistemul parasimpatic.
  • B Neuropatia autonomă simptomatică este rară.
  • C Tulburările asimptomatice sunt frecvent evidențiate prin testare.
  • D Prezența simptomelor autonome este rară, nu majoritară.
  • E Ambele componente ale sistemului autonom sunt afectate.

37.În evaluarea disfuncției erectile la un bărbat cu diabet, ce elemente trebuie luate în considerare?5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 733

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C, E

  • A Ambele tulburări psihologice sunt cauze posibile ale disfuncției erectile.
  • B Testosteronul și prolactina sunt incluse în evaluarea hormonală recomandată.
  • C Aceste clase medicamentoase pot participa la apariția simptomelor.
  • D Ateromul arterelor pudendale poate reduce aportul vascular.
  • E Hipotiroidismul poate contribui, iar funcția tiroidiană trebuie investigată.

38.Care afirmații despre terapiile alternative pentru disfuncția erectilă la bărbatul cu diabet sunt corecte?5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 733

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, D

  • A Preparatul de prostaglandină E1 poate fi inserat intrauretral.
  • B Este necesar un contraceptiv de barieră pentru a evita expunerea fetală la prostaglandină.
  • C Priapismul este o reacție adversă a injectării intracavernoase.
  • D Persistența erecției peste acest interval impune intervenție urgentă.
  • E Apomorfina sublinguală se administrează cu 20 de minute înaintea activității sexuale.

39.Referitor la frecvența și evoluția disfuncției sexuale la persoanele cu diabet, sunt corecte:5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 733

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, E

  • A Prevalența globală masculină este estimată la 35-40%.
  • B Manifestarea inițială poate progresa de la erecție incompletă la disfuncție totală.
  • C Disfuncția sexuală este frecventă la bărbați și la femei cu diabet.
  • D Prevalența crește cu vârsta.
  • E Peste 60 de ani sunt afectați aproximativ 60% dintre bărbați.

40.Care afirmații despre inhibitorii fosfodiesterazei de tip 5 în disfuncția erectilă a bărbatului cu diabet sunt corecte?5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 733

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, D, E

  • A Eficiența este mai mică la bărbații cu diabet.
  • B Acțiunea lor intensifică efectele oxidului nitric asupra musculaturii netede.
  • C Aproximativ 60% dintre bărbați beneficiază de acest tratament.
  • D Creșterea fluxului penian face parte din efectul terapeutic.
  • E Utilizarea de primă linie este condiționată de absența tratamentului cu nitrați.

41.În screeningul piciorului diabetic, ce semnificație are perceperea monofilamentului aplicat perpendicular și îndoit la o forță de 10 g?4 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 734

Vezi rezolvarea

Răspuns: e) Indică păstrarea unei sensibilități protectoare față de ulcerațiile plantare.

  1. Perceperea acestei presiuni corespunde sensibilității protectoare plantare.

Capcanele

  • a) Monofilamentul testează sensibilitatea, nu fluxul arterial.
  • b) Anomaliile structurale se identifică prin examinarea piciorului.
  • c) Evaluarea pulsurilor și, la nevoie, Dopplerul rămân componente ale examinării.
  • d) Istoricul ulcerațiilor face parte din screening chiar dacă presiunea este percepută.
  • A Monofilamentul testează sensibilitatea, nu fluxul arterial.
  • B Anomaliile structurale se identifică prin examinarea piciorului.
  • C Evaluarea pulsurilor și, la nevoie, Dopplerul rămân componente ale examinării.
  • D Istoricul ulcerațiilor face parte din screening chiar dacă presiunea este percepută.
  • E Perceperea acestei presiuni corespunde sensibilității protectoare plantare.

42.Un pacient cu ulcer diabetic prezintă secreție purulentă, eritem, edem și temperatură locală crescută. Care măsuri sunt justificate?5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 734

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  • A Tratamentul empiric precoce este esențial și trebuie adaptat ulterior microbiologic.
  • B Colecțiile purulente necesită evacuare.
  • C Microorganismele de suprafață pot diferi de agenții infecției profunde.
  • D Osteomielita refractară poate necesita îndepărtarea osului infectat.
  • E Întârzierea este nepotrivită pentru o infecție cu potențial de evoluție rapidă.

43.La tratamentul unui ulcer al piciorului diabetic, care măsuri legate de presiunea exercitată asupra piciorului sunt corecte?5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 734

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  • A Descărcarea piciorului este un element central al vindecării ulcerului.
  • B Încălțămintea specială și branțurile reduc presiunile din zonele critice.
  • C Pot fi folosite orteze detașabile sau nedetașabile.
  • D Protecția prin încălțăminte și branțuri poate continua pe termen lung.
  • E Presiunile anormale pot produce recurența leziunii în zona vindecată.

44.Care ansamblu de funcții trebuie îndeplinit de pansamentul unei leziuni a piciorului diabetic?4 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 734

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Absorbția sau îndepărtarea exsudatului, păstrarea umidității locale și protecția față de contaminanți.

  1. Sunt necesare gestionarea exsudatului, umiditatea locală și protecția leziunii.

Capcanele

  • a) Exsudatul trebuie absorbit sau îndepărtat, iar pansamentul trebuie să se desprindă ușor.
  • c) Umiditatea locală se păstrează, iar contaminarea se limitează.
  • d) Pansamentele trebuie să poată fi îndepărtate ușor.
  • e) Exsudatul se gestionează prin absorbție sau îndepărtare, cu protecție de contaminanți.
  • A Exsudatul trebuie absorbit sau îndepărtat, iar pansamentul trebuie să se desprindă ușor.
  • B Sunt necesare gestionarea exsudatului, umiditatea locală și protecția leziunii.
  • C Umiditatea locală se păstrează, iar contaminarea se limitează.
  • D Pansamentele trebuie să poată fi îndepărtate ușor.
  • E Exsudatul se gestionează prin absorbție sau îndepărtare, cu protecție de contaminanți.

45.Care afirmații despre insuficiența cardiacă și medicația antihiperglicemiantă la pacientul cu diabet sunt corecte?5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 735

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C, E

  • A Agoniștii receptorilor GLP-1 sunt descriși fără efect asupra insuficienței cardiace.
  • B Această clasă are un efect favorabil asupra riscului de insuficiență cardiacă.
  • C Creșterea riscului a fost observată în studii clinice pentru ambele medicamente.
  • D Diabetul crește frecvența ambelor forme, inclusiv a celei cu fracție păstrată.
  • E Ambele categorii de fracție de ejecție sunt afectate mai frecvent.

46.Ce afirmații caracterizează steatoza hepatică non-alcoolică asociată diabetului zaharat tip 2?5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 735

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  • A Aceste două caracteristici metabolice sunt asociate steatozei.
  • B Asocierea predictivă privește atât diabetul, cât și boala cardiovasculară.
  • C Exercițiul fizic este recomandat, nu evitat.
  • D Ambele intervenții fac parte din tratament.
  • E Pioglitazona poate reduce țesutul adipos intrahepatic.

47.La pacienții cu diabet și cel puțin încă un factor major de risc cardiovascular, care afirmații despre inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei și antagoniștii receptorilor de angiotensină II sunt corecte?5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 735

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Reducerea raportată a riscului acestor evenimente este de 25-35%.
  • B Uneori se preferă un antagonist al receptorilor de angiotensină II de la început.
  • C Intoleranța la inhibitorii enzimei de conversie justifică folosirea acestei alternative.
  • D Mortalitatea cardiovasculară este redusă prin tratament.
  • E Antagoniștii receptorilor de angiotensină II sunt utilizați tocmai și în caz de intoleranță.

48.Care afirmații privind tratamentul hipolipemiant al pacientului cu diabet sunt corecte?5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 735

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  • A Acestea sunt cele două situații de recomandare menționate.
  • B Beneficiul este de aproximativ 20% pentru fiecare scădere a LDL cu 1 mmol/L.
  • C Neatingerea țintei constituie o a doua indicație, alături de intoleranță.
  • D Agenții menționați pot fi utilizați când ținta de colesterol nu este atinsă.
  • E Statinele sunt recomandate pacienților cu diabet de peste 40 de ani.

49.La un pacient cu diabet de lungă durată, apropierea palmelor în poziție de rugăciune nu permite alăturarea articulațiilor metacarpofalangiene și interfalangiene. Care constatare susține cheiroartropatia diabetică?4 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 736

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Aspectul ceros și îngroșarea pielii de pe fața dorsală a degetelor.

  1. Acesta este un aspect cutanat asociat cheiroartropatiei.

Capcanele

  • a) Modificarea descrisă este îngroșarea, nu subțierea pielii.
  • c) Cheiroartropatia se referă la deformarea articulațiilor mâinii.
  • d) Modificările sunt descrise ca neprogresive.
  • e) Afecțiunea se asociază cu evoluția îndelungată a diabetului.
  • A Modificarea descrisă este îngroșarea, nu subțierea pielii.
  • B Acesta este un aspect cutanat asociat cheiroartropatiei.
  • C Cheiroartropatia se referă la deformarea articulațiilor mâinii.
  • D Modificările sunt descrise ca neprogresive.
  • E Afecțiunea se asociază cu evoluția îndelungată a diabetului.

50.Care afirmații privind fragilitatea osoasă și fracturile în diabetul zaharat sunt corecte?5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 736

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C, D, E

  • A Riscul este crescut și în diabetul tip 2.
  • B Aceste medicamente reduc osteosinteza și densitatea minerală osoasă.
  • C Ambele tipuri de diabet se asociază cu risc crescut de fracturi.
  • D Reducerea formării osoase și a densității explică riscul suplimentar în diabetul tip 2.
  • E Diabetul poate întârzia procesul de vindecare a unei fracturi.

← pag. 720-725Diabetul zaharatCe a picat cel mai des la diabetul zaharat

Alte capitole

Echilibrul hidro-electrolitic și acido-bazicEndocrinologieGastroenterologie