Subiecte rezidențiat 2025 medicină, caietul B, cu grila oficială

Răspuns: c) determinată de un deficit al enzimei alfa-galactozidază

Răspuns: c) provine din celulele C producătoare de calcitonină

1. Carcinomul medular derivă din celulele parafoliculare C și reprezintă aproximativ 5% dintre cancerele tiroidei. Tratamentul său nu se bazează pe supresia TSH, deoarece celulele de origine nu sunt celulele foliculare ale carcinoamelor diferențiate.

• A Fals: forma papilară este mult mai frecventă.
• B Fals: legătura cu iradierea este prezentată pentru carcinoamele epiteliale tiroidiene.
• C Corect: celulele C secretă calcitonină și reprezintă originea tumorii medulare.
• D Fals: supresia TSH cu levotiroxină este utilizată în carcinoamele papilare și foliculare.
• E Fals: tabelul descrie un prognostic nefavorabil, chiar dacă evoluția poate fi lentă.

Răspuns: b) la pacienții tratați cu corticosteroizi dacă beneficiile nu depășesc riscul

1. Chinolonele au indicații antibacteriene multiple, însă riscul de afectare tendinoasă impune prudență deosebită în asociere cu corticosteroizii. Se evită asocierea când beneficiul nu justifică riscul.

• A Infecțiile osteoarticulare pot fi tratate cu anumite chinolone, în funcție de agent și sensibilitate.
• B Asocierea cu corticosteroizi crește riscul de leziune și ruptură tendinoasă; se evită dacă beneficiul nu justifică riscul.
• C Chinolonele pot fi utilizate în diareea severă a călătorului, după evaluarea rezistenței și a alternativelor.
• D Ciprofloxacina are activitate antipseudomonală.
• E Unele chinolone, precum levofloxacina, pot fi alternative în infecția cu Chlamydia; aceasta nu este o contraindicație de clasă.

Răspuns: d) infecția plăgii postoperatorii

1. Infecția inciziei este complicația întâlnită cel mai des după apendicectomie. Perforația și contaminarea peritoneală cresc riscul complicațiilor infecțioase.

• A Hemoragia postoperatorie este posibilă, dar mai rară decât infecția plăgii.
• B Fistula fecală este rară și poate semnala boală Crohn asociată.
• C Apendicita de bont este o recidivă rară prin țesut apendicular restant.
• D Infecția inciziei reprezintă cea mai frecventă complicație postoperatorie.
• E Peritonita poate însoți perforația apendiculară, dar nu este complicația postoperatorie cea mai frecventă.

Răspuns: e) blocanții alfa-1 adrenergici determină un răspuns favorabil rapid al simptomatologiei

1. Hiperplazia benignă de prostată produce obstrucție și simptome urinare de tract inferior. Alfa-1 blocantele constituie o opțiune medicamentoasă inițială, cu ameliorare posibilă chiar din prima zi.

• A Fals: infecțiile recurente pot fi consecința golirii deficitare, nu explicația hiperplaziei.
• B Fals: antibioticele tratează o infecție asociată, nu obstrucția produsă de hiperplazie.
• C Fals: durerea prostatică nu este manifestarea caracteristică a hiperplaziei benigne.
• D Fals: chirurgia se rezervă frecvent eșecului sau intoleranței tratamentului medicamentos și situațiilor complicate.
• E Corect: răspunsul simptomatic la alfa-1 blocante poate fi rapid.

Răspuns: b) laringomalacia

1. Laringomalacia produce colaps supraglotic inspirator și este principala cauză pediatrică de stridor, reprezentând aproximativ 60% dintre cazuri. Manifestările debutează de obicei în primele luni și se pot agrava la alimentare sau în decubit dorsal.

• A Epiglotita poate provoca stridor acut, dar nu este cea mai frecventă cauză pediatrică.
• B Laringomalacia produce colaps inspirator supraglotic și este cea mai frecventă cauză pediatrică de stridor.
• C Angioedemul poate obstrua calea aeriană, dar nu predomină între cauzele pediatrice.
• D Paralizia corzilor vocale este o cauză mai rară, uneori cu stridor bifazic.
• E Corpul străin traheal poate provoca stridor, fără a fi cauza pediatrică cea mai frecventă.

Răspuns: a) osteosinteza pe focar închis și imobilizarea în aparat gipsat

Răspuns: d) G3aA3

1. RFG de 45 până la 59 ml/min/1,73 m² corespunde categoriei G3a. RAC peste 30 mg/mmol definește albuminuria A3. Stadiul combinat este G3aA3.

• A G3b corespunde RFG de 30 până la 44, iar A2 presupune albuminurie moderată, nu RAC peste 30.
• B A3 este potrivit, dar G3b are RFG de 30 până la 44.
• C G3a este potrivit, dar RAC peste 30 mg/mmol aparține A3.
• D RFG și RAC corespund împreună categoriei G3aA3.
• E Nici G3b, nici A1 nu corespund valorilor pacientului.

Răspuns: b) căderea pe mână în poziție de hiperextensie

Răspuns: b) adenoamele viloase

1. Dintre tipurile histologice enumerate, adenomul vilos are cel mai mare potențial malign. Adenoamele sunt leziuni premaligne care necesită excizie și evaluare histologică, iar componenta viloasă crește riscul transformării.

• A Hamartoamele au risc redus în comparația bibliografică.
• B Componenta viloasă conferă riscul maxim în comparația dată.
• C Leziunile sesile serate sunt premaligne,dar referința situează riscul viloaselor deasupra lor.
• D Tubularele au risc mai mic decât viloasele.
• E Hiperplazicele sunt prezentate fără potențial malign în comparație.

Răspuns: c) are ca indicator de eficiență menținerea unui debit urinar adecvat

1. Resuscitarea compensează pierderea de volum circulant provocată de permeabilitatea capilară crescută. Se începe cu cristaloide izotone, iar debitul se adaptează repetat după diureză și ceilalți indicatori clinici.

• A Fals: perfuzia nu închide imediat bariera capilară și nu oprește extravazarea.
• B Fals: coloidele nu sunt folosite inițial, deoarece capilarele permit trecerea proteinelor.
• C Corect: menținerea unei diureze adecvate indică eficiența repleției volemice.
• D Fals: volumul calculat privește primele 24 de ore; jumătate se administrează în primele opt ore.
• E Fals: edemul continuă să se formeze în timpul resuscitării.

Răspuns: d) feritina este crescută în anemia sideroblastică

1. Profilul marțial diferențiază cauzele microcitozei. În anemia sideroblastică depozitele de fier sunt crescute, cu feritină crescută, în timp ce anemia inflamatorie reține fierul în depozite și are sideremie scăzută.

• A Fals: deficitul de fier este cauza obișnuită a anemiei microcitare; anemia sideroblastică nu este cea mai frecventă.
• B Fals: koilonichia este asociată carenței de fier de lungă durată.
• C Fals: în anemia bolilor cronice fierul seric este scăzut.
• D Corect: feritina este crescută în profilul sideroblastic.
• E Fals: fierul medular este prezent în anemia bolilor cronice; absența sa sugerează carență de fier.

Răspuns: c) apare prolapsul izolat al stomacului datorită unui ligament frenoesofagian slăbit

1. Hernia hiatală de tip II este paraesofagiană: o parte a stomacului urcă prin hiatus, iar joncțiunea gastroesofagiană rămâne în abdomen. Tipurile trebuie deosebite prin structura care herniază.

• A Fals: asocierea frecventă cu refluxul este atribuită tipului I.
• B Fals: migrarea joncțiunii în torace definește componenta de alunecare, caracteristică tipului I.
• C Corect: prolapsul gastric izolat prin ligamentul frenoesofagian slăbit definește tipul II.
• D Fals: includerea colonului corespunde unei hernii de tip IV.
• E Fals: hernierea splinei este inclusă la tipul IV.

Răspuns: a) anomalii anatomice

Răspuns: c) leziuni iremediabile de trunchi cerebral

1. Moartea cerebrală presupune pierderea ireversibilă a funcțiilor cerebrale, inclusiv a celor ale trunchiului cerebral. Leziunile corticale pot permite persistența stării de veghe fără conștiență, iar leziunile pontine ventrale pot produce sindrom locked-in cu conștiența păstrată.

• A Leziunile corticale pot produce stare vegetativă cu funcții de trunchi păstrate.
• B Leziunile pontine ventrale pot determina locked-in, cu conștiență păstrată.
• C Afectarea ireversibilă a funcțiilor trunchiului cerebral este esențială pentru moartea cerebrală.
• D Infarctul în teritoriul PICA nu implică automat pierderea ireversibilă a tuturor funcțiilor de trunchi.
• E Infarctul în teritoriul arterei cerebrale posterioare nu definește moartea cerebrală.

Răspuns: a) carcinomul scuamo-celular

Răspuns: d) hipertensiunea

1. Hipertensiunea este una dintre cauzele principale ale insuficienței cardiace, alături de boala ischemică și cardiomiopatia dilatativă. Suprasarcina presională persistentă favorizează remodelarea și disfuncția ventriculară. Celelalte afecțiuni pot produce insuficiență cardiacă, dar au o contribuție populațională mai mică în această distribuție etiologică.

• A Fibrilația atrială poate provoca sau agrava insuficiența cardiacă, fără ponderea populațională a hipertensiunii.
• B Cardiomiopatia hipertrofică este o etiologie posibilă, mai puțin frecventă decât cauzele principale.
• C Embolia pulmonară poate cauza insuficiență dreaptă, dar nu este una dintre marile cauze ale insuficienței cardiace cronice.
• D Hipertensiunea reprezintă aproximativ 15 până la 20% dintre cauze în distribuția etiologică de referință.
• E Valvulopatiile mitrale pot cauza insuficiență cardiacă, dar nu predomină între marile etiologii populaționale.

Răspuns: b) compresiunea canalului hepatic comun de către un calcul mare din vezicula biliară

1. Sindromul Mirizzi reprezintă obstrucția biliară prin compresiune extrinsecă a canalului hepatic comun de către un calcul vezicular mare. Nu presupune obligatoriu migrarea calculului în coledoc.

• A Fals: tumora periampulară este o altă cauză de icter obstructiv.
• B Corect: calculul mare din veziculă comprimă hepaticul comun.
• C Fals: strictura din pancreatita cronică are alt mecanism.
• D Fals: migrarea prin cistic în calea principală descrie coledocolitiaza.
• E Fals: migrarea printr-o fistulă bilio-digestivă poate produce ileus biliar, nu definiția Mirizzi.

Răspuns: b) suplimentarea potasiului și magneziului

1. Defectul transportorului sodiu-clor distal din sindromul Gitelman produce pierdere de potasiu și magneziu. Tratamentul înlocuiește aceste pierderi, uneori asociind un diuretic economizor de potasiu.

• A Fals: rășinile care elimină potasiu ar agrava hipokaliemia.
• B Corect: suplimentarea potasiului și magneziului corectează dezechilibrele tipice.
• C Fals: salbutamolul mută potasiul intracelular și poate accentua hipokaliemia.
• D Fals: tiazidele reproduc defectul de transport al bolii.
• E Fals: calcitriolul nu reprezintă substituția necesară pierderilor caracteristice Gitelman.

Răspuns: b) perfuzia de 250-500 micrograme/oră reduce sângerarea

1. Somatostatina reduce fluxul splanhnic și poate controla hemoragia variceală prin perfuzie de 250 până la 500 micrograme pe oră. Se asociază tratamentului endoscopic și poate fi utilizată când terlipresina este contraindicată.

• A În comparația vasoconstrictoarelor, dovada reducerii mortalității aparține terlipresinei.
• B Perfuzia de 250 până la 500 micrograme pe oră reduce hemoragia variceală.
• C Reducerea pulsului de repaus cu aproximativ 25% este o țintă a beta-blocadei profilactice.
• D Somatostatina nu crește șuntarea portosistemică; creșterea riscului de encefalopatie este asociată procedurilor de șunt.
• E Efectul principal este reducerea fluxului splanhnic, nu reducerea debitului cardiac caracteristică beta-blocadei.