Subiecte rezidențiat 2021 medicină dentară, cu grila oficială

Răspuns: d) este influențată de laxitatea capsulei ATM

1. Mișcarea Bennett este deplasarea condilului de partea lucrătoare în lateralitate și depinde de forma cavității glenoide și de laxitatea capsulei. Traiectoria este tridimensională; evaluarea primilor patru milimetri privește condilul orbitant. (Manual, vol. I, p. 186.)

Răspuns: d) oprirea temporară a potențialului eruptiv al dintelui

1. Reincluzia parțială trebuie diferențiată de oprirea temporară a erupției și de intruzia posttraumatică parțială. Incluzia și anodonția sunt relevante mai ales pentru absența completă a dintelui de pe arcadă. (Manual, vol. II, p. 481.)

• A Incluzia privește un dinte care nu a erupt; este diferențial al reincluziei totale.
• B Avulsia elimină dintele din alveolă, spre deosebire de reincluzia parțială cu dinte încă vizibil.
• C Anodonția înseamnă lipsa mugurelui, nu coborârea unui dinte erupt.
• D Oprirea temporară a erupției poate mima infraocluzia și trebuie diferențiată prin urmărire.
• E Abraziunea reduce coroana prin uzură, fără deplasarea dintelui în os.

Răspuns: b) suprasolicitarea articulară din timpul tratamentelor dentare prelungite

1. Suprasolicitarea articulației în timpul unor tratamente dentare îndelungate poate declanșa luxația acută. Antecedentele de luxație, hipermobilitatea și unele boli neurologice sunt factori predispozanți; traumatismul determinant descris implică mentonul cu gura deschisă. (Manual, vol. II, p. 655.)

Răspuns: b) primele microorganisme formează un strat monocelular

1. Colonizarea inițială începe printr-un singur strat de microorganisme. Pilii și fimbriile participă la atașare, iar mecanismul electrostatic ține de interacțiunea sarcinilor; sunt descrise și mecanisme hidrofobe. (Manual, vol. I, p. 25, 26.) Colonizarea primară nu depinde de zaharoză sau de polizaharizi solubili.

• A Colonizarea primară nu depinde de zaharoză sau polizaharizi solubili.
• B Aderența începe cu strat monocelular.
• C Sunt descrise mecanisme hidrofobe.
• D Pilii realizează atașarea structurală, distinctă de sarcinile electrice.
• E Fimbriile realizează atașarea structurală, distinctă de sarcinile electrice.

Răspuns: b) extracția

1. În reincluzia tardivă se poate reface inițial forma coroanei, dar progresia reincluziei impune extracția, pentru a limita afectarea crestei alveolare și a dinților vecini. (Manual, vol. II, p. 482.) Luxarea este o tentativă descrisă pentru reincluzia precoce. În forma tardivă progresivă, replantarea sau tracțiunea nu înlocuiesc indicația de extracție.

• A Refacerea coronară este insuficientă când procesul continuă.
• B Progresia tardivă impune extracție.
• C Replantarea nu este conduita recomandată pentru reincluzia tardivă progresivă.
• D Tracțiunea nu corectează simplu anchiloza asociată reincluziei.
• E Luxarea este încercată în reincluzia precoce, nu conduita tardivă progresivă.

Răspuns: a) dureri nevralgiforme nespecifice

Răspuns: b) gust neutru

1. Siliconii de adiție au gust neutru și o bună rezistență la rupere, cu modificări dimensionale mici. Sunt însă hidrofobi, se umectează greu și au un cost ridicat. (Manual, vol. I, p. 211.)

Răspuns: d) are prelungiri în zonele edentate

1. Conectorul Every reprezintă o variantă a plăcii acrilice palatinale care se prelungește în spațiile edentate. Formele decupate distal și cea de lingură sunt alte variante ale conectorului maxilar. (Manual, vol. I, p. 250.)

Răspuns: b) vascularizația deficitară

1. Lamboul intrasulcular trapezoidal permite acces bun și vizibilitate largă, cu tensiune mică și repere pentru repoziționare. Dezavantajul vascular este perfuzia insuficientă, care poate favoriza ischemia și necroza. (Manual, vol. II, p. 599.)

• A Tensiunea este minimă pentru acest lambou.
• B Vascularizația deficitară cu risc ischemic este dezavantajul enumerat.
• C Există repere dentare pentru repoziționare.
• D Adaptarea la inserții musculare nu este dezavantajul caracteristic enumerat aici.
• E Accesul chirurgical și vizibilitatea rădăcinilor sunt bune.

Răspuns: c) gel vâscos cu 9% acid fluorhidric

1. Pentru repararea intraorală a ceramicii fracturate, manualul indică gelul vâscos cu acid fluorhidric 9%. Silanul se aplică ulterior condiționării pentru a favoriza legătura chimică și nu înlocuiește gravarea. (Manual, vol. I, p. 220.)

• A Soluția apoasă 4% este un alt produs de gravare, nu formula intraorală cerută.
• B Concentrația 30% nu este formula indicată în această întrebare.
• C Gelul vâscos 9% este formula menționată pentru reparația intraorală.
• D Silanul favorizează legătura chimică după condiționare, fără a realiza gravarea acidă.
• E MDP este un monomer de primer, nu agentul de gravare HF cerut.

Răspuns: a) metoda vizual-tactilă

1. Examinarea vizual-tactilă aparține metodelor clinice directe. Transiluminarea, spectroscopia laser, coloranții și ultrasunetele sunt încadrate între metodele indirecte. (Manual, vol. I, p. 39.)

Răspuns: b) proteze ale părților moi situate superficial

1. Epiteza înlocuiește părți moi superficiale, de exemplu țesuturi gingivale, nazale sau auriculare. Dispozitivele care susțin ori imobilizează structuri parțial afectate sunt orteze. (Manual, vol. I, p. 190.)

Răspuns: c) exteriorizarea colecției are loc în funcție de lungimea rădăcinilor dentare

1. Locul exteriorizării abcesului vestibular depinde de lungimea rădăcinii și de inserțiile musculare. Durerea intensă apare subperiostal și scade după trecerea colecției sub mucoasă; edemul ajută la orientarea către dintele cauzal. (Manual, vol. II, p. 605.) Starea generală este cel mai frecvent păstrată, deși pot exista accese febrile ușoare.

• A Durerea scade în faza submucoasă.
• B Durerea este intensă subperiostal.
• C Depinde de lungimea rădăcinilor și inserțiile musculare.
• D Edemul poate orienta spre dintele cauzal.
• E Starea generală este de obicei nealterată.

Răspuns: c) 4-5 ani

1. Spațiile fiziologice din dentiția temporară devin evidente de la patru-cinci ani, odată cu pregătirea arcadelor pentru dinții permanenți, prin creștere sagitală și transversală. (Manual, vol. II, p. 490.)

• A Prea devreme pentru debutul bibliografic.
• B Prea devreme pentru debutul bibliografic.
• C Debut descris la 4-5 ani.
• D Ulterior debutului.
• E Ulterior debutului.

Răspuns: d) acromegalia juvenilă

1. Hipersecreția hormonului de creștere din acromegalie favorizează dezvoltarea excesivă a mandibulei. Manualul o încadrează între cauzele generale neuroendocrine ale prognatismului mandibular anatomic. (Manual, vol. II, p. 523.) Mecanismul cerut este excesul de hormon de creștere, în sens opus hiposecreției. Pentru tiroidă, manualul discută hipotiroidia; rahitismul și hipoparatiroidismul privesc predominant mineralizarea.

• A Deficitul GH nu produce excesul de creștere mandibulară descris.
• B Hipoparatiroidismul nu este tulburarea de creștere prin exces de GH.
• C Rahitismul produce tulburări de mineralizare, distincte de mecanismul acromegalic.
• D Excesul GH produce acromegalie și creștere mandibulară.
• E Bibliografia descrie hipotiroidia, nu hipertiroidia.

Răspuns: a) fetelor proximale ale dinților frontali si laterali

1. În clasificarea Mount-Hume, Site 2 reunește leziunile proximale atât ale frontalilor, cât și ale dinților laterali. Localizările în șanțuri și fosete aparțin Site 1, iar cele cervicale Site 3. (Manual, vol. I, p. 60.) În această clasificare, și marginile incizale, respectiv vârfurile cuspidiene, sunt incluse în Site 1.

• A Site 2 include fețele proximale.
• B Șanțurile și fosetele sunt Site 1.
• C Marginile incizale sunt Site 1 în această clasificare.
• D Vârfurile cuspidiene sunt Site 1.
• E Localizările cervicale sunt Site 3.

Răspuns: a) reprezintă 10-15% din totalul ameloblastoamelor

1. Forma unichistică însumează aproximativ 10-15% dintre ameloblastoame. Predomină la tineri, în mandibula posterioară, și poate deforma osul fără durere sau parestezie în teritoriul nervului alveolar inferior. (Manual, vol. II, p. 643.)

• A Proporție de 10-15%.
• B Predomină mandibula.
• C Debut asimptomatic.
• D Parestezia nu caracterizează tabloul descris.
• E Predomină tinerii.

Răspuns: c) ocluzia cu contact cuspidian palatinal

1. Schema cu contact cuspidian palatinal simplifică raporturile ocluzale și permite ajustarea lor. Manualul o recomandă ca tipar de elecție în protezarea pe implanturi. (Manual, vol. I, p. 178, 179.) Schema organică este cea gnatologică, iar tripodarea complică raporturile. Recomandarea bibliografică pentru implanturi privește schema simplificată cu contact cuspidian palatinal.

• A Schema organică tradițională nu este tiparul simplificat indicat.
• B Libertatea în centric nu este schema numită de elecție aici.
• C Contactul palatinal simplificat este recomandarea bibliografică.
• D Schema organică este schema gnatologică.
• E Tripodarea complică contactele, în opoziție cu simplificarea.

Răspuns: c) 12-15 mm

1. Gradul de severitate se apreciază prin distanța dintelui inclus până la planul ocluzal: categoria medie corespunde intervalului 12-15 mm. (Manual, vol. II, p. 472.)

• A Sub intervalul mediu.
• B Sub intervalul mediu.
• C Intervalul mediu este 12-15 mm.
• D Peste intervalul mediu.
• E Peste intervalul mediu.

Răspuns: b) se intervine pe principiul acțiunii reciproce a forțelor

1. Apropierea incisivilor se bazează pe acțiunea reciprocă a forțelor: fiecare dinte este deplasat și oferă sprijin pentru omologul său. Manualul recomandă forțe mici și începerea tratamentului după îndepărtarea obstacolului. (Manual, vol. II, p. 492.) Tracțiunea se începe imediat după îndepărtarea obstacolului, după formarea a cel puțin două treimi din rădăcinile centralilor. Molarul de minte poate avea rol adjuvant prin presiunile meziale.

• A Molarul de minte poate ajuta închiderea prin presiuni meziale.
• B Principiul acțiunii reciproce este explicit.
• C Tratamentul începe imediat după îndepărtarea obstacolului.
• D Sunt recomandate forțe mici.
• E Se așteaptă formarea a cel puțin două treimi din rădăcină.