Rezidențiat 2021 medicină dentară, întrebările 142-161 (caietul A)

Răspuns: B, D

Răspuns: A, C, D

1. La premolarii maxilari accesul începe în centrul șanțului mezio-distal, cu freza perpendiculară pe fața ocluzală până la plafonul pulpar. Cavitatea finală are pereți divergenți și ax lung vestibulo-palatinal, corespunzător camerei. (Manual, vol. I, p. 129.) Tavanul camerei se îndepărtează prin translații vestibulo-orale, nu mezio-distale.

• A Frezaj central în șanț.
• B Axul lung este vestibulo-palatinal.
• C Pereți divergenți spre ocluzal.
• D Freză perpendiculară până la plafon.
• E Tavanul se îndepărtează vestibulo-oral.

Răspuns: B, C, E

1. În retrognatismul maxilar, punctul subnazale este posterior planului Dreyfuss. În pseudoprognatismul prin modificarea axelor incisive și în forma prin conducere condiliană, punctul rămâne pe planul nazofrontal. (Manual, vol. II, p. 525, 526.)

• A Prognatismul mandibular adevărat nu implică plasarea Sn anterior ca semn definitoriu.
• B Deficitul maxilar plasează Sn posterior de planul Dreyfuss.
• C În forma prin modificări de ax incisiv, Sn rămâne pe plan.
• D Forma de conducere cuspidiană nu are retruzie maxilară definitorie a Sn.
• E Forma de conducere condiliană păstrează Sn pe plan.

Răspuns: B, C

1. În tehnica Fones, mânerul rămâne paralel cu planul ocluzal, iar perii sunt perpendiculari pe suprafața dentară. Suprafețele ocluzale se curăță prin mișcări înainte-înapoi; introducerea perilor în șanțul gingival aparține tehnicii Bass. (Manual, vol. II, p. 380.) Și forțarea blândă a perilor în zona interproximală aparține descrierii tehnicii Bass, distinctă de Fones.

• A Perii sunt perpendiculari, nu la 45 de grade.
• B Mâner paralel cu planul ocluzal.
• C Mișcări ocluzale antero-posterioare.
• D Pătrunderea sulculară aparține Bass.
• E Introducerea interproximală descrisă aparține Bass.

Răspuns: C, E

1. Intruzia dintelui temporar produce de obicei sângerare și un sunet metalic la percuție, fără mobilitate. Radiografia stabilește raportul cu succesorul permanent, iar expectativei i se asociază supraveghere periodică obligatorie. (Manual, vol. II, p. 429.)

Răspuns: D, E

1. Portamprenta cu contact marginal păstrează contactul pe aproximativ 3 mm la periferie și este distanțată în rest. Astfel comprimă mai mult zona periferică și favorizează succiunea marginală; butonii de distanțare aparțin portamprentelor complet distanțate. (Manual, vol. I, p. 263.)

Răspuns: C, D, E

1. Lăsarea dintelui temporar deschis este o măsură de compromis când tratamentul conservator nu se poate realiza, dar extracția nu este categorică. Lipsa cooperării și imposibilitatea menținerii spațiului înaintea molarului de șase ani sunt indicații descrise. (Manual, vol. II, p. 403.) Dintele fără importanță funcțională și cel cu abcese repetate grave au indicație de extracție, fără a justifica menținerea focarului prin compromisul descris.

• A Lipsa importanței funcționale favorizează extracția.
• B Abcesele repetate grave indică extracție.
• C Extracția nu trebuie să fie categoric indicată.
• D Lipsa cooperării poate impune compromisul.
• E Menținerea spațiului înaintea molarului șase ani poate fi dificilă.

Răspuns: A, B, E

1. Vasoconstrictorul poate împiedica sângerarea și organizarea cheagului alveolar. Riscul de alveolită este mai mare după injectarea intraligamentară sub presiune și când antisepsia este deficitară; mecanismul descris implică ischemia locală. (Manual, vol. II, p. 566.)

• A Presiunea injectării intraligamentare este asociată riscului mai mare.
• B Vasoconstrictorul poate contribui la ischemia locală.
• C Riscul mai mare descris nu este atribuit anesteziei plexale.
• D Mecanismul bibliografic este ischemia și organizarea deficitară a cheagului, nu hemoragia abundentă.
• E Antisepsia deficitară favorizează contaminarea.

Răspuns: C, D

1. Extinderea se apreciază prin distribuția dinților afectați: formă localizată, generalizată la peste 30% dintre dinți și formă incisivo-molară. Pierderea de atașament și etichetele incipient, moderat sau sever descriu severitatea, nu extinderea. (Manual, vol. I, p. 343.)

Răspuns: B, C, D

1. Formarea pungii adevărate începe cu detașarea coronară a epiteliului joncțional și migrarea sa apicală în zona de colagen distrus. Epiteliul de atașament și cel al pungii devin subțiri, ulcerate și sângerează ușor la sondare. (Manual, vol. I, p. 307.) Tumefacția și deplasarea coronară a marginii pot crea pseudopungi; punga adevărată presupune pierdere de atașament și migrare apicală.

• A Tumefacția singură nu produce pierdere de atașament.
• B Detașare coronară a epiteliului.
• C Migrare apicală în zona distrucției colagenului.
• D Epiteliu subțire ulcerat.
• E Deplasarea coronară poate produce pseudopungă, nu definește punga adevărată.

Răspuns: A, C

Răspuns: A, B, E

1. Clasificarea Costa descrie topografia breșelor și permite precizarea părții afectate. Extinderea dincolo de sextant definește edentația extinsă; edentația întinsă are cel puțin trei dinți absenți, iar citirea după Ioniță se face în sens orar. (Manual, vol. I, p. 195.)

Răspuns: A, C

1. Medicația antisialogogă poate ajuta la controlul umidității în timpul amprentării. Manualul enumeră atropina comercializată ca Saltropin și clonidina; alegerea necesită evaluarea contraindicațiilor generale. (Manual, vol. I, p. 209.)

• A Saltropin este preparatul de atropină cu efect antisialogog.
• B Hidantoina nu este antisialogogul indicat pentru această etapă.
• C Clonidina este enumerată între posibilitățile de reducere a salivării.
• D Acidul citric stimulează salivarea și nu menține câmpul uscat.
• E Amoxicilina este antibiotic, fără rol antisialogog în amprentare.

Răspuns: D, E

Răspuns: B, C, E

1. Meziodensul este de obicei conic și poate erupe sau rămâne inclus. Situat la maxilarul superior, poate bloca erupția incisivilor centrali permanenți sau le poate modifica poziția. (Manual, vol. II, p. 457.) Descrierea tipică este de dinte unicuspidat și uniradicular; nu este introdusă alternativa bicuspidată.

• A Meziodensul descris este maxilar.
• B Poate erupe sau rămâne inclus.
• C Frecvent conic.
• D Descrierea tipică este unicuspidat și uniradicular, fără alternativa bicuspidată propusă.
• E Poate bloca centralii.

Răspuns: C, D

1. Diastema adevărată se leagă de frenul buzei superioare anormal dezvoltat. Sunt descrise variante de fren lat cu inserție înaltă sau joasă; meziodensul și anodonția lateralului produc diasteme secundare. (Manual, vol. II, p. 489, 490.) Și caninul inclus orizontal poate produce o diastemă secundară prin presiunea asupra apexurilor incisivilor.

• A Caninul inclus produce diastemă secundară.
• B Meziodensul produce diastemă secundară.
• C Fren lat cu inserție înaltă poate cauza forma adevărată.
• D Fren lat cu inserție joasă poate cauza forma adevărată.
• E Agenezia lateralului produce formă secundară.

Răspuns: A, B, E

1. Erupția permanentă poate fi perturbată patologic de disfuncții endocrine, boli genetice și deficite nutriționale ori metabolice, inclusiv rahitism. Sexul este un factor al variațiilor fiziologice. (Manual, vol. II, p. 369, 370.) Momentul nașterii și sexul se deosebesc de bolile generale endocrine, genetice sau metabolice cerute de enunț.

• A Disfuncțiile endocrine pot perturba erupția.
• B Bolile genetice pot perturba erupția.
• C Momentul nașterii aparține variațiilor de dezvoltare, fără a defini o boală generală.
• D Sexul explică variație fiziologică.
• E Rahitismul este factor patologic metabolic.

Răspuns: C, D

Răspuns: B, D

1. Debutul carcinomului de mezostructură poate include manifestări sinusale unilaterale și mobilitate dentară fără explicație dentoparodontală. Hipoestezia infraorbitară caracterizează perioada de stare, iar semnele orbitare apar prin extensie sau în formele de suprastructură. (Manual, vol. II, p. 651.)

• A Ulcerația crestei este caracteristică debutului carcinomului de infrastructură.
• B Secreția unilaterală serosangvinolentă este semn de debut endosinuzal.
• C Hipoestezia infraorbitară este descrisă în perioada de stare.
• D Mobilitatea fără cauză odontoparodontală este semnal de alarmă la debut.
• E Diplopia sugerează extensie orbitală sau suprastructură.

Răspuns: C, D, E

1. Ortopantomograma arată semne de rotație anterioară a mandibulei: unghi mandibular mic, condil înalt dezvoltat predominant anterior și curbă preangulară ștearsă. Condilul scurt și unghiul crescut nu corespund acestui tablou. (Manual, vol. II, p. 508.)