Subiecte rezidențiat 2025 medicină dentară, cu grila oficială

Răspuns: b) brilique

1. Antiagregantele se clasifică după ținta moleculară; ticagrelorul inhibă reversibil receptorii P2Y12. (Manual, vol. II, p. 572.)

• A Aspenter conține acid acetilsalicilic, inhibitor COX-1.
• B Brilique este ticagrelor, inhibitor P2Y12.
• C Ibustrin este indobufen, încadrat la inhibitorii tromboxan sintetazei.
• D Protecardin este încadrat între inhibitorii COX-1.
• E Integrilin este eptifibatidă, blocant GPIIb/IIIa.

Răspuns: c) cuspizii premolarilor și cei meziali ai molarilor care realizează puncte de sprijin cu creasta mezială a omologului și cea distală a dintelui situat mezial de acesta

1. Stopurile de clasa I implică cuspizii vestibulari inferiori și contactele lor cu suprafețele de sprijin antagoniste. (Manual, vol. I, p. 177, 178, 179.)

• A Sprijinul marginilor frontale inferioare aparține stopurilor de clasa a II-a.
• B Cuspizii palatinali superiori aparțin clasei a III-a.
• C Premolarii și cuspizii meziali ai molarilor au contactele marginale descrise pentru clasa I.
• D Protruzia bimaxilară este un raport clinic frontal, nu definiția stopului de clasa I.
• E Alunecarea fără obstacole reprezintă un criteriu de ocluzie funcțională.

Răspuns: c) este asigurat de pinten

1. Sprijinul parodontal împiedică deplasarea protezei spre mucoasă și este asigurat în principal de pinteni. (Manual, vol. I, p. 253, 254.)

• A Brațele opozante contribuie la stabilizare și reciprocitate.
• B Opoziția față de deplasările orizontale reprezintă stabilizarea.
• C Pintenul este elementul principal de sprijin parodontal.
• D Brațul retentiv asigură menținerea împotriva desprinderii.
• E Retentivitatea stâlpului condiționează menținerea, nu funcția de sprijin.

Răspuns: c) în stadiul submucos crește mobilitatea dintelui

1. În abcesul apical purulent, percuția axială este pozitivă; evoluția spre faza submucoasă crește mobilitatea dentară, iar supurația poate altera starea generală. (Manual, vol. I, p. 114.)

• A Percuția în ax este pozitivă, nu negativă.
• B Durerea endoosoasă este iradiată; localizarea este caracteristică stadiului supraperiostal.
• C Mobilitatea crește în faza submucoasă.
• D Semnul godeului apare în faza supurativă, fiind absent în prima fază.
• E În faza supurativă pot apărea hipertermie, paloare și polipnee, cu alterarea stării generale.

Răspuns: e) corecții chirurgicale pentru ameliorarea fonației, dacă e necesar

1. Tabelul etapelor terapeutice rezervă intervalul de 4-6 ani eventualelor corecții chirurgicale pentru fonație. (Manual, vol. II, p. 668.)

• A Plastia palatului dur este programată la 9-18 luni.
• B Grefarea procesului alveolar este programată în principal la 8-12 ani.
• C Plastia palatului moale este programată împreună cu palatul dur la 9-18 luni.
• D Plastia vestibulului oral însoțește plastia buzei și nasului la 3-6 luni.
• E Corecțiile pentru ameliorarea fonației sunt indicate la 4-6 ani, dacă sunt necesare.

Răspuns: c) 40-100 μg F/kg/zi

1. Fluoroza este legată de aportul excesiv și prelungit de fluor în perioada formării smalțului. (Manual, vol. II, p. 382.)

• A Intervalul 5-20 μg F/kg/zi este sub pragul estimat pentru fluoroza ușoară.
• B Intervalul 20-35 μg F/kg/zi nu este cel indicat pentru acest prag.
• C Pragul estimat este de 40-100 μg F/kg/zi.
• D Intervalul 110-150 μg F/kg/zi depășește pragul cerut.
• E Intervalul 10-30 μg F/kg/zi este inferior intervalului descris.

Răspuns: b) 'capac de sarcofag'

1. În osteomielita supurată cronică, sechestrul radioopac înconjurat de osteoliză produce imaginea de capac de sarcofag. (Manual, vol. II, p. 616, 617, 620.)

• A Condensarea corticală și îngroșarea periostului sunt descrise la forma nesupurată sclerogenă.
• B Aceasta este imaginea tipică a sechestrului în forma supurată cronică.
• C Alternanța neregulată este prezentată la osteomielita supurată acută.
• D Liza limitată la procesul alveolar este descrisă în stadializarea osteonecrozei medicamentoase.
• E Liza dincolo de procesul alveolar este criteriu radiologic al osteonecrozei medicamentoase stadiul III.

Răspuns: a) compresiunea de maxilar

1. Hipertonia buccinatorilor poate însoți îngustarea maxilară cu hiperostoză vestibulară alveolară. (Manual, vol. II, p. 499.)

• A Aspectul în balcon este descris în compresiunea maxilară.
• B Ocluzia adâncă acoperită nu este asocierea specifică acestui semn.
• C Ocluzia deschisă nu este asocierea specifică descrisă.
• D Deficitul sagital maxilar nu definește acest semn al îngustării.
• E Ectopia canină nu este asocierea specifică descrisă.

Răspuns: d) se referă la plasarea fețelor ocluzale ale lateralilor și centrelor condiliene pe o sferă imaginară cu centrul la nivelul glabelei

Răspuns: e) flegmonul de planșeu bucal

1. Fasciita necrozantă cervicală trebuie distinsă de flegmonul planșeului, având progresie rapidă a necrozei fasciale și agravare generală. (Manual, vol. II, p. 605, 610, 613.)

• A Tumorile suprainfectate nu sunt diagnosticul diferențial enumerat în această secțiune.
• B Adenopatia metastatică suprainfectată apare în diferențialul flegmonului de planșeu.
• C Abcesele limitate sublinguale sau submandibulare sunt comparate cu flegmonul de planșeu.
• D Stafilocociile cutanate sunt enumerate la diferențialul abcesului vestibular.
• E Flegmonul de planșeu bucal este diferențialul explicit al fasciitei.

Răspuns: c) este o tehnică în doi timpi

1. Tehnica de spălare corectează o primă amprentă cu un material mai fluid, după priza materialului inițial. (Manual, vol. I, p. 212.)

• A Priza simultană a consistențelor diferite descrie amprenta în dublu amestec.
• B Indicația pentru 1-2 coroane cu ocluzie stabilă caracterizează amprenta bimaxilară în ocluzie.
• C Amprenta de spălare presupune 2 timpi succesivi.
• D Materialul mediu în lingură individuală caracterizează amprentarea monofazică.
• E Utilizarea frecventă în implantologie este atribuită aici amprentei monofazice.

Răspuns: e) 3 × 5 minute timp de 2 zile consecutive

1. Schema profesională intensivă cu gel de clorhexidină 1% diferă de aplicarea zilnică destinată domiciliului. (Manual, vol. II, p. 381.)

• A Aplicarea zilnică timp de 7 zile nu corespunde schemei profesionale descrise.
• B Regimul profesional cuprinde 3 aplicații, nu 2.
• C Cele 3 aplicații sunt repetate în 2 zile consecutive, nu 4.
• D Aplicarea de 5 minute zilnic timp de 14 zile este schema pentru domiciliu.
• E În cabinet se recomandă 3 aplicații a câte 5 minute, timp de 2 zile consecutive.

Răspuns: c) cu dificultăți la înghițire (disfagie)

1. Lista contraindicațiilor pentru instrumentarea sonică și ultrasonică include disfagia, în timp ce alte situații impun precauții specifice. (Manual, vol. I, p. 354, 355.)

• A Pacemakerul fără izolație este enumerat la precauții în clasificarea prezentată.
• B Imunosupresia impune precauții legate de boală sau medicație.
• C Dificultatea la înghițire este o contraindicație explicită.
• D Diabetul necontrolat este enumerat între precauții.
• E Implanturile din titan impun folosirea unor inserturi speciale, fiind o situație de precauție.

Răspuns: c) mecanismul de atașare se realizează datorită fimbrilor

1. Fixarea inițială a bacteriilor implică structuri de atașare, adezine și interacțiuni fizico-chimice cu pelicula dentară. (Manual, vol. I, p. 25, 26.)

• A Colonizarea primară poate avea loc fără zaharoză.
• B Mecanismul electrostatic implică sarcini de suprafață și ioni de calciu, nu acțiunea pililor.
• C Pilii și fimbriile permit atașarea bacteriilor la substraturi.
• D Adezinele participă la mecanismele de fixare bacteriană.
• E Sunt descrise interacțiuni hidrofobe, nu mecanismul hidrofil propus.

Răspuns: c) în cazul distrucțiilor coronare subgingivale

1. Preparația BOPT creează o zonă cervicală fără prag, iar poziția marginii restaurării se decide după stabilizarea gingiei. (Manual, vol. I, p. 203.)

• A Pentru coroanele integral ceramice sunt descrise limite cervicale cu prag adecvat materialului.
• B Coroanele monolitice și fațetele au ca recomandare pragul rotunjit.
• C Distrucția coronară subgingivală poate impune prepararea apical de joncțiunea smalț-dentină, indicație pentru BOPT.
• D Spațiul interarcadic redus influențează manevra de preparare, fără a constitui indicația specifică BOPT.
• E Tehnica prezintă un risc de supraconturare marginală, nu garanția evitării ei.

Răspuns: b) DPI restaurabili cu pulpite ireversibile

1. Pulpectomia vitală parțială păstrează un bont pulpar apical viu pentru continuarea dezvoltării rădăcinii, în dinți restaurabili cu pulpită ireversibilă. (Manual, vol. II, p. 422, 423.)

• A Procedura necesită un pacient care acceptă anestezia și tratamentul.
• B Dinții permanenți imaturi restaurabili cu pulpită ireversibilă reprezintă o indicație.
• C Afectarea interradiculară nu corespunde indicației de păstrare a unui bont pulpar vital sănătos.
• D Deschiderea iatrogenă peste 2 mm este enumerată la indicațiile pulpotomiei vitale totale.
• E Necroza pulpară exclude păstrarea unui bont pulpar vital.

Răspuns: c) instrumentarea canalului radicular cu respectarea țesuturilor periapicale, fără extinderea în afara canalului radicular

1. Prepararea canalului urmărește atât o geometrie favorabilă tratamentului, cât și protejarea țesuturilor periapicale. (Manual, vol. I, p. 131, 132.)

• A Păstrarea poziției și formei foramenului este un obiectiv mecanic.
• B Limitarea diametrului foramenului aparține obiectivelor mecanice.
• C Respectarea limitei canalului și a țesuturilor periapicale este un obiectiv biologic.
• D Conservarea traseului anatomic reprezintă un obiectiv mecanic.
• E Conicitatea continuă a canalului preparat reprezintă un obiectiv mecanic.

Răspuns: c) plaga chirurgicală după incizia unui abces

1. O plagă traumatică sau chirurgicală este factorul determinant cel mai frecvent incriminat în fasciita cervicală, inclusiv după drenajul unui abces. (Manual, vol. II, p. 613.)

• A Abcesul sublingual nu este factorul cel mai frecvent identificat în această descriere.
• B Abcesul genian nu este factorul determinant indicat pentru fasciită.
• C Incizia unui abces poate lăsa plaga chirurgicală incriminată.
• D Flegmonul hemifacial nu este factorul cel mai frecvent indicat.
• E Flegmonul de planșeu este un diagnostic diferențial, nu răspunsul etiologic cerut.

Răspuns: b) caninul superior

1. Caninul superior este dintele cel mai implicat în inversarea ordinii a 2 dinți vecini. (Manual, vol. II, p. 487.)

• A Lateralul superior poate participa, dar caninul este dintele predominant.
• B Caninul superior este cel mai afectat.
• C Premolarul 1 poate schimba locul cu caninul.
• D Caninul inferior poate fi afectat, dar predomină caninul superior.
• E Incisivul central inferior nu este dintele predominant în transpoziție.

Răspuns: b) amprenta mucostatică nu pune în valoare succiunea

1. Amprenta mucostatică urmărește contactul de adeziune fără mobilizarea periferiei; compresiunea selectivă adaptează presiunea la câmp. (Manual, vol. I, p. 262, 263.)

• A Amprentele cu compresiune selectivă au cea mai largă utilizare.
• B Amprentarea mucostatică nu valorifică succiunea.
• C Amprentele decompresive sunt destinate câmpurilor moi.
• D Protezele vechi pot fi utilizate pentru amprente cu gura închisă.
• E Clasificarea în simple și compozite depinde de numărul materialelor folosite.