Rezidențiat 2025 medicină dentară, întrebările 181-200 (caietul C)

Răspuns: C, D, E

1. Materialul ideal trebuie să se adapteze și să etanșeze canalul, să fie stabil, radioopac și ușor de utilizat. (Manual, vol. I, p. 152.)

• A Materialul ideal este neresorbabil.
• B Insolubilitatea previne pierderea etanșeității.
• C Radioopacitatea permite verificarea imagistică.
• D Manipularea și aplicarea ușoare sunt calități urmărite.
• E Adeziunea la pereții canalului contribuie la sigilare.

Răspuns: B, D

1. Prognatismul mandibular anatomic crește SNB și unghiurile care includ planul bazal mandibular. (Manual, vol. II, p. 528.)

• A SNA este normal în forma anatomică descrisă.
• B SNB este mărit prin poziția sagitală mandibulară.
• C Unghiul B este mărit.
• D Unghiul bazei craniului cu planul mandibular este mărit.
• E Unghiul Tweed este mărit.

Răspuns: C, E

1. McSpadden plastifiază și compactează gutaperca prin rotația unui compactor, cu execuție rapidă și limitări în canalele curbe. (Manual, vol. I, p. 163.)

• A Conul ales are dimensiunea imediat superioară acului master.
• B Conul se oprește la 1,5 mm de lungimea de lucru.
• C Compactarea se realizează rapid, în câteva secunde.
• D Tehnica este contraindicată în canale curbe din cauza riscului de fractură.
• E Compactorul are o configurație asemănătoare unui Hedström inversat.

Răspuns: A, B, D

1. Condensarea laterală la rece folosește conuri comprimate succesiv, fără fuziunea lor într-o masă omogenă. (Manual, vol. I, p. 157.)

• A Se pot utiliza conuri master cu conicitate peste 2%, adaptate preparației.
• B Tehnica este descrisă ca predictibilă și eficientă.
• C Nu este recomandată când lipsește stopul apical.
• D Necesită timp de lucru crescut și mai multe conuri.
• E Conurile rămân compactate prin fricțiune și sealer, fără omogenizare reală.

Răspuns: B, C, E

1. Factorii locali ai anodonției pot distruge germenii dentari sau pot afecta regiunea în care aceștia se dezvoltă. (Manual, vol. II, p. 462.)

• A Displazia ectodermală este o cauză generală.
• B Necroza maxilară întinsă poate antrena pierderea mugurilor dentari.
• C Despicăturile pot asocia anodonții în zona afectată.
• D Traumatismul la naștere este inclus la factorii generali.
• E Osteomielita acută sau subacută poate distruge sau expulza mugurii dentari.

Răspuns: B, C, D

1. Gingivostomatita de menopauză are un tablou predominant atrofic și dureros, cu uscăciune mucozală și tulburări de gust. (Manual, vol. I, p. 332, 333.)

• A Mobilitatea patologică de gradul 1-2 este descrisă în gingivita de sarcină, nu în acest tablou.
• B Mucoasa gingivală poate prezenta fisuri.
• C Pot apărea gusturi anormale, de exemplu acru sau sărat.
• D Sensibilitatea dureroasă a mucoasei poate împiedica purtarea protezelor mobile.
• E Hiperplazia generalizată este descrisă în gingivita din diabet; forma de menopauză este atrofică.

Răspuns: B, D, E

1. Ocluzia deschisă poate asocia un etaj inferior alungit și o mandibulă cu ram ascendent scurt și unghi deschis. (Manual, vol. II, p. 517.)

• A Ramura ascendentă este scurtată.
• B Ramura orizontală prezintă oblicitate accentuată.
• C Este descrisă procheilia superioară, nu inferioară.
• D Buza superioară prezintă procheilie.
• E Unghiul mandibular depășește 120-125°.

Răspuns: B, C, D

1. Infecția parodontală poate amplifica inflamația sistemică și rezistența la insulină, contribuind la control glicemic deficitar. (Manual, vol. I, p. 320.)

• A Inflamația sistemică este asociată creșterii fibrinogenului.
• B Nivelul seric de IL-6 crește în acest răspuns inflamator.
• C Infecția parodontală poate crește rezistența celulară la insulină.
• D Rezistența la insulină poate înrăutăți controlul glicemic.
• E TNF-alfa crește, împreună cu IL-6 și IL-1 beta.

Răspuns: B, C, E

1. Foramenul este orificiul de ieșire; constricția este zona îngustă din canal, folosită ca reper pentru limita tratamentului. (Manual, vol. I, p. 134, 135.)

• A Foramenul, nu constricția, poate coincide cu apexul anatomic în descrierea acestor repere.
• B Foramenul deschide canalul pe suprafața rădăcinii.
• C Constricția are cel mai mic diametru apical.
• D Limita urmărită este constricția apicală, nu vârful morfologic al rădăcinii.
• E Distanța foramen-constricție crește de la tineri la vârstnici.

Răspuns: A, B

1. TNF-alfa amplifică inflamația și distrucția parodontală prin activarea neutrofilelor, metaloproteinazelor și osteoclastelor. (Manual, vol. I, p. 306.)

• A TNF-alfa stimulează producția de PGE2.
• B Limitarea reparației tisulare locale este un efect descris al TNF-alfa.
• C TNF-alfa stimulează sinteza metaloproteinazelor.
• D Activitatea neutrofilelor crește sub acțiunea TNF-alfa.
• E Osteoclastele sunt activate, cu favorizarea resorbției osoase.

Răspuns: C, D

1. Displaziile de smalț și alinierea rectilinie a incisivilor inferiori sunt semne specifice formei dismetabolice. (Manual, vol. II, p. 517, 518.)

• A Infradenția anterioară se poate întâlni în mai multe forme de ocluzie deschisă.
• B Denivelarea ocluzală nu este semnul specific dismetabolic enumerat.
• C Incisivii inferiori aliniați drept conturează arcada scurtată caracteristică.
• D Displaziile de smalț sunt considerate semne patognomonice pentru etiologia dismetabolică.
• E Suprapoziția laterală nu este semnul patognomonic enumerat.

Răspuns: C, D

1. Instrumentele speciale includ dispozitive pentru șanțuri de ghidaj și finisare ultrasonică, distincte de instrumentarul rotativ uzual. (Manual, vol. I, p. 202.)

• A Pietrele conice rotunjite fac parte din instrumentarul diamantat uzual.
• B Frezele extradure sunt enumerate ca instrumente de finisare uzuale.
• C Frezele pentru șanțuri de ghidaj sunt incluse între instrumentele speciale.
• D Instrumentele ultrasonice se folosesc pentru finisare, mai ales marginală.
• E Pietrele Arkansas aparțin grupului obișnuit de finisare.

Răspuns: C, D

1. Inspecția evidențiază modificările vizibile ale cariei și gingiei; consistența dentinei și camera pulpară se verifică prin palpare. (Manual, vol. II, p. 408.)

• A Camera închisă este verificată la palparea cu sonda.
• B Sângerarea papilei este descrisă în timpul palpării.
• C Culoarea albă sau brună poate fi observată în șanțuri, fosete și sub creasta marginală.
• D Papilele gingivale pot apărea tumefiate și congestionate.
• E Calitatea dentinei se apreciază prin palpare.

Răspuns: D, E

1. Exereza protejează pulpa prin selecția țesutului îndepărtat și utilizarea instrumentelor adecvate. (Manual, vol. I, p. 61, 62.)

• A Frezele sferice se folosesc la turație redusă.
• B Dentina dură pigmentată poate fi păstrată într-o cavitate medie.
• C Instrumentele manuale bine ascuțite sunt preferate pentru control și reducerea agresiunii pulpare.
• D Păstrarea punctuală a dentinei alterate poate fi asociată coafajului indirect în 2 timpi.
• E Această concesie necesită pacient tânăr și clinic sănătos.

Răspuns: A, B, D

1. Candidoza orală poate avea forme hiperkeratozice, pseudomembranoase sau atrofice și poate interesa comisurile bucale. (Manual, vol. I, p. 337, 339.)

• A Pot apărea plăci albe aderente pe epiteliul hiperkeratozic.
• B Fisurile și ulcerațiile comisurale sunt manifestări descrise la adulți.
• C Veziculele de la limita cutaneo-mucoasă caracterizează tabloul herpetic.
• D Atrofia papilelor filiforme dă limbii un aspect neted și lucios.
• E Atrofia epiteliului gingival cu lipsa keratinei descrie gingivita descuamativă.

Răspuns: A, E

1. Coroanele parțiale modificate pot compensa înclinarea unui dinte stâlp prin păstrarea unei fețe potrivite nepreparate. Pentru lipsa de paralelism sunt indicate coroana 3/4 inversată și semicoroana proximală. (Manual, vol. I, p. 191, 192, 204, 206.)

• A Coroana inversată poate lăsa liberă fața linguală a molarului înclinat lingual, facilitând o axă comună de inserție.
• B Pinledge este destinat în principal dinților frontali și refacerii ghidajului anterior, nu acestei indicații pe stâlpi laterali.
• C Coroana 4/5 este o coroană parțială clasică pentru laterali; pentru compensarea lipsei de paralelism sunt indicate variantele modificate.
• D Coroana 7/8 este o variantă clasică pentru molarii maxilari, nu varianta indicată aici pentru corectarea axelor divergente.
• E Semicoroana proximală poate lăsa liberă fața distală a molarului basculat mezial și permite compensarea lipsei de paralelism.

Răspuns: A, B, D

1. Parodontita apicală hiperemică se recunoaște prin sensibilitate la percuție, congestie apicală și posibile semne radiografice ale cauzei endodontice. (Manual, vol. I, p. 113, 114.)

• A Sensibilitatea la percuția axială este un criteriu de diagnostic pozitiv.
• B Congestia mucoasei în dreptul apexului este un semn descris.
• C Adenopatia regională este enumerată pentru abcesul apical seros, nu între criteriile formei hiperemice.
• D Obturația de canal cu depășire poate fi observată radiologic.
• E Hipertermia, paloarea și polipneea descriu alterarea generală din faza supurativă a abcesului purulent.

Răspuns: A, C

1. Fractura corticalei este favorizată de subțirimea osului, cu localizări caracteristice fiecărui grup dentar. (Manual, vol. II, p. 583.)

• A Corticala vestibulară frontală inferioară este vulnerabilă.
• B La frontalii inferiori este enumerată corticala vestibulară.
• C Corticala linguală din dreptul molarilor inferiori este vulnerabilă.
• D La molarii inferiori este enumerată corticala linguală.
• E La caninul superior este enumerată corticala vestibulară.

Răspuns: C, D

1. Tipul cavității proximale depinde de acces și de gradul de afectare a crestei marginale. (Manual, vol. I, p. 70.)

• A Tunelul urmează o direcție ocluzo-proximală.
• B Picătura este legată de subminarea sau întreruperea crestei.
• C Picătura produce o întrerupere mică a crestei marginale.
• D Galeria deschisă nu păstrează peretele vestibular.
• E Galeria poate fi realizată atât la premolari, cât și la molari.

Răspuns: A, C

1. Originea plasmatică diferențiază tartrul subgingival de cel supragingival și explică particularități ale compoziției sale. (Manual, vol. I, p. 309.)

• A Tartrul subgingival are origine plasmatică.
• B Proteinele salivare caracterizează tartrul supragingival și nu se regăsesc în cel subgingival.
• C Conținutul de calciu este mai mare subgingival.
• D Originea salivară aparține tartrului supragingival.
• E Conținutul de sodiu este mai mare în tartrul subgingival.