Subiecte rezidențiat mai 2023 medicină, cu grila oficială

Răspuns: c) oprirea fumatului

1. Renunțarea la fumat încetinește deteriorarea funcției pulmonare și poate întârzia invaliditatea sau decesul chiar în BPOC avansată. Bronhodilatatoarele ameliorează predominant simptomele, iar teofilina are un beneficiu limitat.

• A LAMA ameliorează dispneea, dar nu previne declinul VEMS.
• B Vaccinarea previne infecții, fără a înlocui beneficiul sevrajului tabagic.
• C Oprirea expunerii tabagice modifică evoluția bolii.
• D Oxigenul are indicații în hipoxemie, nu este măsura universală cea mai utilă.
• E Teofilina retard aduce un beneficiu redus.

Răspuns: d) heparina cu greutate moleculară mică (LMWH) reprezintă tratamentul de elecție asociat cancerului activ

1. În bibliografia examenului, LMWH este tratamentul consacrat pentru tromboza asociată cancerului activ, prin reducerea recurențelor față de warfarină. Alegerea anticoagulantului depinde și de sarcină, alăptare și necesitatea unei faze parenterale inițiale.

• A Edoxabanul și dabigatranul necesită cinci zile de anticoagulare parenterală.
• B Warfarina și DOAC traversează placenta și se evită în sarcină.
• C Datele de siguranță pentru DOAC în alăptare sunt insuficiente; se evită.
• D LMWH este opțiunea de elecție descrisă pentru cancer activ.
• E Apixabanul și rivaroxabanul sunt autorizate pentru TEV.

Răspuns: a) se va trata ca și faringită streptococică, cu antibiotice (penicilină sau amoxicilină)

1. Scarlatina este o manifestare a infecției cu streptococ de grup A, asociată exotoxinei bacteriene. Tratamentul infecției faringiene se face cu penicilină sau amoxicilină, iar confirmarea poate folosi testul rapid ori cultura faringiană.

• A Penicilina sau amoxicilina tratează infecția streptococică.
• B Otita medie, nu scarlatina, este indicația pediatrică foarte frecventă de antibiotic.
• C Testul streptococic și cultura faringiană confirmă etiologia, diagnosticul exclusiv clinic nu este regula.
• D Mastoidita și abcesul temporal sunt complicații otogene, nu complicațiile caracteristice scarlatinei.
• E Nu se recomandă profilaxia antibiotică neonatală universală pentru scarlatină.

Răspuns: a) cel mai comun este tipul I (de alunecare)

1. Hernia hiatală tip I, de alunecare, este cea mai frecventă. Joncțiunea gastroesofagiană migrează în torace și favorizează refluxul. În tipul II, paraesofagian, joncțiunea rămâne sub diafragm, iar o parte a stomacului prolabează alături de esofag.

• A Hernia de alunecare tip I este cea mai frecventă.
• B În tipul II stomacul prolabează, dar joncțiunea rămâne abdominală.
• C În tipul I joncțiunea ascensionează în torace.
• D Refluxul se asociază frecvent cu tipul I.
• E Tranzitul digestiv cu contrast este investigația de referință; CT este complementar.

Răspuns: c) apar simptome vasomotorii de tip senzație de foame, transpirații, palpitații, fatigabilitate, dificultăți de concentrare

1. Dumpingul tardiv apare de obicei la 1 până la 3 ore după masă. Absorbția rapidă a glucozei provoacă o secreție exagerată de insulină, urmată de hipoglicemie. Dumpingul precoce apare la 15 până la 30 minute și produce predominant simptome digestive și vasomotorii.

• A Debutul la 15 până la 30 minute caracterizează dumpingul precoce.
• B Diareea și borborismele predomină în dumpingul precoce.
• C Simptomele hipoglicemice caracterizează dumpingul tardiv.
• D Deconjugarea sărurilor biliare apare în suprapopularea bacteriană.
• E Antibioticele pot trata suprapopularea bacteriană, nu mecanismul insulinic al dumpingului tardiv.

Răspuns: d) cetonemie peste 6 mmol/L

1. Cetonemia mai mare de 6 mmol/L este un indicator de cetoacidoză diabetică severă. Alte semne de severitate sunt bicarbonatul sub 5 mmol/L, pH-ul sub 7 și instabilitatea circulatorie.

• A pH-ul normal nu indică acidoză severă.
• B Gaura anionică este crescută, cu prag de severitate peste 16.
• C Hipotensiunea sistolică sub 90 mmHg indică severitate.
• D Pragul de peste 6 mmol/L este un indicator explicit de severitate.
• E Indicatorul este bicarbonatul sub 5 mmol/L.

Răspuns: b) inhibitor de enzimă de conversie a angiotensinei (IECA) sau antagoniști ai receptorului de angiotensină II (ARA) la toți pacienții

1. În stadiul B există boală cardiacă structurală cu disfuncție sistolică, fără simptome de insuficiență cardiacă. IECA sau antagoniștii receptorilor de angiotensină reduc progresia și sunt indicați dacă nu există contraindicații. Resincronizarea, inotropele și chirurgia valvulară necesită indicații suplimentare.

• A Blocul de ramură singur nu stabilește indicația de resincronizare.
• B IECA sau ARA sunt terapie preventivă în disfuncția sistolică asimptomatică, dacă sunt tolerate.
• C Antagoniștii mineralocorticoizi nu sunt recomandați universal doar pentru stadiul B.
• D Inotropele intravenoase sunt rezervate deteriorării hemodinamice acute.
• E Chirurgia mitrală necesită o indicație valvulară specifică.

Răspuns: b) inhibitori de integrază (INSTI)

1. Dolutegravirul inhibă integraza HIV, enzima implicată în integrarea ADN-ului viral în genomul gazdei. În aceeași clasă se află raltegravirul și elvitegravirul.

• A INRT includ tenofovirul și abacavirul.
• B Dolutegravirul este un INSTI.
• C Inhibitorii proteazei includ darunavir și atazanavir.
• D Maravirocul este inhibitorul CCR5.
• E Enfuvirtidul este inhibitor de fuziune.

Răspuns: d) ganglionilor limfatici

1. După plămân, ganglionii limfatici reprezintă localizarea cea mai frecventă a tuberculozei. Sunt afectați adesea ganglionii cervicali sau supraclaviculari, cu adenopatie nedureroasă și posibilă necroză centrală.

• A TB cutanată este mai rară.
• B Pericardita tuberculoasă este mai rară.
• C Localizările osoase și vertebrale sunt mai rare.
• D Ganglionii reprezintă a doua localizare ca frecvență.
• E Diseminarea miliară este mai rară decât afectarea ganglionară.

Răspuns: b) spirocheta Treponema pallidum

1. Agentul etiologic al sifilisului este spirocheta Treponema pallidum. Celelalte microorganisme enumerate produc alte infecții genitale, deși pot avea aceeași cale de transmitere.

• A Neisseria gonorrhoeae produce gonoree.
• B Treponema pallidum produce sifilis.
• C Chlamydia produce infecții chlamydiene, nu sifilis.
• D HPV produce leziuni papilomatoase și displazice.
• E HSV produce herpes genital.

Răspuns: d) sunt detectați cel mai frecvent în timpul urmăririi colonoscopice de rutină

1. Polipii colorectali sunt cel mai adesea asimptomatici și sunt descoperiți la colonoscopiile de rutină. Riscul malign este mai mare pentru componenta viloasă decât pentru cea tubulară.

• A Adenomul tubular are risc relativ mai mic decât cel vilos.
• B Majoritatea polipilor nu produc simptome.
• C Adenomul vilos are potențial malign mai ridicat.
• D Colonoscopia de rutină este contextul uzual al descoperirii.
• E Hamartoamele nu sunt forma frecventă a polipilor colorectali.

Răspuns: c) hemoragia

1. După traumatisme, pierderea de sânge este cauza cea mai frecventă de șoc. Reducerea volumului circulant scade presarcina și perfuzia tisulară, motiv pentru care identificarea și controlul hemoragiei sunt esențiale.

• A Șocul cardiogenic este o cauză mai puțin frecventă.
• B Șocul neurogenic apare în anumite leziuni medulare.
• C Hemoragia este cauza dominantă.
• D Tamponada este o cauză particulară, mai rară.
• E Șocul obstructiv nu este cauza cea mai comună.

Răspuns: a) refluxul de acid gastric, pepsină, bilă și conținut duodenal în esofag

1. BRGE apare când materialul gastric și duodenal refluează în esofag și depășește mecanismele de apărare ale acestuia. Relaxarea sfincterului la deglutiție este fiziologică și nu explică singură boala.

• A Refluxul conținutului gastric și duodenal constituie mecanismul principal.
• B Relaxarea fiziologică la înghițire nu explică singură refluxul patologic.
• C Mucusul gastric are rol protector.
• D Gastrina nu este cauza principală obișnuită.
• E Citokinele nu reprezintă mecanismul etiologic principal al BRGE.

Răspuns: b) tumori perihilare

1. Tumora Klatskin este un colangiocarcinom cu localizare hilară sau perihilară. Obstrucția arborelui biliar central explică icterul obstructiv și dilatarea ductelor intrahepatice.

• A Tumorile veziculei biliare au altă origine anatomică.
• B Localizarea perihilară definește tumorile Klatskin.
• C Tumorile periampulare sunt situate distal, lângă ampulă.
• D Hepatocarcinomul provine din hepatocite.
• E Cancerul cefalopancreatic nu este tumoră Klatskin.

Răspuns: c) opioizi

1. Intoxicația cu opioizi asociază caracteristic mioză, deprimarea vigilenței și depresie respiratorie. Asocierea semnelor pupilare cu deprimarea respiratorie ajută la recunoașterea toxidromului.

• A Nicotina produce predominant manifestări digestive și neliniște.
• B Marijuana se asociază cu euforie și conjunctive injectate.
• C Mioza este caracteristică opioizilor.
• D Amfetaminele produc de regulă midriază și stimulare simpatică.
• E Alcoolul nu are mioza drept semn caracteristic definitoriu.

Răspuns: c) se izolează un microorganism într-o cultură din vegetație

1. Izolarea unui microorganism din vegetație reprezintă o dovadă anatomopatologică suficientă pentru endocardită certă. Pentru diagnosticul clinic Duke sunt necesare două criterii majore, unul major și trei minore sau cinci minore; fenomenele din aceeași categorie nu se numără separat.

• A O regurgitare nouă plus febră înseamnă un criteriu major și unul minor.
• B Nodulii Osler și factorul reumatoid aparțin aceleiași categorii imunologice.
• C Cultura pozitivă din vegetație certifică diagnosticul.
• D Masa valvulară plus glomerulonefrită nu îndeplinesc pragul clinic.
• E Emboliile și anevrismele micotice sunt ambele fenomene vasculare.

Răspuns: c) hiperplazia limfoidă

1. Hiperplazia țesutului limfoid este cea mai frecventă cauză a obstrucției apendiculare, prezentă la aproximativ 60% dintre cazuri. Fecaliții sunt o altă cauză importantă, dar mai puțin frecventă, de circa 35%.

• A Mucocelul este mai rar.
• B Fecaliții sunt frecvenți, dar mai puțini decât hiperplazia limfoidă.
• C Hiperplazia limfoidă predomină.
• D Neoplasmul este o cauză rară.
• E Hernia Amyand descrie apendicele în sac inghinal, nu cauza principală a obstrucției luminale.

Răspuns: e) placenta previa

1. Scorul Bishop apreciază favorabilitatea colului prin dilatație, ștergere, consistență și poziție, împreună cu stația prezentației fetale. Localizarea placentei nu este un parametru al acestui scor.

• A Dilatația cervicală este inclusă.
• B Ștergerea cervicală este inclusă.
• C Stația fetală este inclusă.
• D Consistența cervicală este inclusă.
• E Placenta previa nu intră în calculul Bishop.

Răspuns: a) sunt utilizați rareori, cu excepția tratamentului glaucomului

1. Inhibitorii anhidrazei carbonice sunt diuretice slabe, utilizați limitat ca diuretice și mai ales în glaucom. Pot provoca acidoză metabolică și hipokaliemie, deci nu economisesc potasiul.

• A Utilizarea diuretică este limitată, cu indicație clasică în glaucom.
• B Sunt relativ slabi, nu puternici.
• C Ototoxicitatea caracterizează mai ales diureticele de ansă.
• D Intoleranța la glucoză este asociată mai ales tiazidelor.
• E Pot produce hipokaliemie, nu economisirea potasiului.

Răspuns: d) se extinde de la nivel hepatic la mica curbură a stomacului și prima porțiune a duodenului

1. Omentul mic unește ficatul cu mica curbură a stomacului și cu duodenul proximal. Are două componente: ligamentul gastrohepatic către stomac și ligamentul hepatoduodenal către duoden. Prin urmare, descrierea D corespunde întregului oment mic, numit în enunț; ligamentul gastrohepatic singur nu include inserția duodenală.

• A Regiunea posterioară lângă vena cavă nu descrie omentul mic.
• B Fixarea ficatului de diafragm aparține ligamentelor coronare și triunghiulare.
• C Ligamentul falciform participă la fixarea de peretele anterior, nu omentul mic.
• D Omentul mic, numit explicit în enunț, unește ficatul cu mica curbură și duodenul proximal prin două componente.
• E Omentul mic nu separă ficatul drept de cel stâng.