Echilibrul hidro-electrolitic și acido-bazic (Kumar și Clark, cap. 9, pag. 172-184)
12 grile originale la echilibrul hidro-electrolitic și acido-bazic, după Kumar și Clark Medicină clinică, ediția a 10-a aniversară, Hipocrate 2021 (pag. 172-184). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
1.Un pacient cu poliurie are ADH circulant prezent, dar receptorii renali pentru vasopresină nu funcționează. Ce mecanism explică pierderea urinară de apă?4 p
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Inserția insuficientă a aquaporinelor.
- Defectul răspunsului renal la ADH împiedică inserția aquaporinelor și menține un debit urinar crescut.
Capcanele
- b) Reabsorbția apei scade în mecanismul descris.
- c) Receptorii afectați nu concentrează excesiv urina.
- d) Adenilciclaza nu este activată exagerat prin receptorii nefuncționali.
- e) Semnalul ADH nu se intensifică prin receptorul nefuncțional.
- A Inserția aquaporinelor este insuficientă.
- B Reabsorbția apei scade în mecanismul descris.
- C Receptorii afectați nu concentrează excesiv urina.
- D Adenilciclaza nu este activată exagerat prin receptorii nefuncționali.
- E Semnalul ADH nu se intensifică prin receptorul nefuncțional.
2.Un adult cu funcție renală normală primește soluție salină izotonă, iar volumul extracelular crește fără schimbarea osmolalității. Care răspunsuri sunt de așteptat în acest context?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- Expansiunea izotonă stimulează ANP și reduce aldosteronul, favorizând natriureza fără un răspuns osmotic al ADH.
- A Secreția ANP crește.
- B Secreția aldosteronului scade.
- C Perfuzia nu produce hiperosmolalitate.
- D Excesul de sodiu se elimină în urină relativ izoosmotică.
- E Aldosteronul este diminuat, nu stimulat.
3.Un pacient cu insuficiență cardiacă și debit cardiac redus dezvoltă edeme, deși volumul lichidului extracelular este crescut. Care mecanisme explică această aparentă contradicție?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- Debitul redus activează semnalele de conservare a sodiului și apei. Expansiunea extracelulară și edemele pot astfel coexista cu subumplerea arterială.
- A Scăderea volumului circulant efectiv activează retenția.
- B Activitatea simpatică este crescută.
- C Sistemul renină-angiotensină-aldosteron este activat.
- D ADH poate fi eliberat nonosmotic.
- E Volumul extracelular crescut nu exclude retenția suplimentară.
4.Un pacient cu sindrom nefrotic, hipoalbuminemie și edeme are retenție renală de sodiu documentată în cursul evaluării. Care modificări descrise pentru acest sindrom susțin mecanismul retenției?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, E
- În sindromul nefrotic crește transportul de sodiu în ductele colectoare, iar degradarea GMPc diminuează răspunsul natriuretic la ANP.
- A Activitatea canalelor epiteliale de sodiu crește.
- B Na+/K+-ATP-aza are activitate crescută în ductele corticale.
- C Canalele sensibile la amilorid sunt mai active.
- D GMPc este degradat mai rapid, nu conservat.
- E Catabolismul renal al GMPc crește după activarea fosfodiesterazei.
5.După introducerea amlodipinei, un pacient dezvoltă edeme periferice. Medicul consideră că acestea sunt provocate de medicament. Care mecanism explică edemul descris?4 p
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Relaxarea arteriolelor precapilare, cu presiune capilară crescută.
- Vasodilatația precapilară poate crește presiunea capilară și favoriza edemele periferice; acestea se remit de obicei după oprirea medicamentului.
Capcanele
- b) Contracția precapilară și scăderea presiunii nu descriu efectul amlodipinei.
- c) Dilatarea selectivă postcapilară nu este mecanismul citat al edemului.
- d) Relaxarea precapilară nu produce scăderea presiunii capilare descrisă în opțiune.
- e) Amlodipina nu blochează dilatația precapilară.
- A Vasodilatația precapilară crește presiunea capilară și favorizează edemul.
- B Contracția precapilară și scăderea presiunii nu descriu efectul amlodipinei.
- C Dilatarea selectivă postcapilară nu este mecanismul citat al edemului.
- D Relaxarea precapilară nu produce scăderea presiunii capilare descrisă în opțiune.
- E Amlodipina nu blochează dilatația precapilară.
6.Un pacient cu insuficiență ventriculară stângă primește un diuretic de ansă pentru supraîncărcare lichidiană. Dispneea se ameliorează înaintea unei diureze evidente. Ce afirmații explică răspunsul și riscurile acestei clase?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, D
- Un efect venodilatator poate aduce beneficiu înaintea diurezei. Ulterior, blocarea NKCC2 crește eliminarea sodiului și apei, cu risc de pierderi de potasiu.
- A Efectul venos al diureticului poate ameliora simptomele înainte de diureză.
- B Creșterea capacitanței venoase poate apărea înaintea diurezei.
- C Inhibarea NKCC2 crește excreția sodiului și apei.
- D Hipopotasemia este un efect advers posibil al clasei.
- E Diureticele de ansă cresc calciuria și nu elimină riscul litiazei calcice.
7.La un pacient tratat cu un diuretic de ansă se adaugă amilorid pentru a limita pierderea potasiului. Ce proprietăți justifică asocierea?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- Blocarea canalelor de sodiu din tubii colectori micșorează voltajul negativ intraluminal și scade excreția de potasiu.
- A Amiloridul inhibă canalele epiteliale de sodiu.
- B Amiloridul reduce negativitatea luminală și excreția potasiului.
- C Canalele vizate sunt în tubul colector.
- D Cruțarea potasiului rezultă din reducerea, nu creșterea, preluării apicale a sodiului.
- E Amiloridul scade excreția potasiului.
8.Un pacient cu ciroză și ascită răspunde insuficient la un diuretic de ansă. Se discută cauzele rezistenței și intensificarea tratamentului. Ce considerații sunt susținute?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, D
- Rezistența poate reflecta absorbție deficitară, scăderea RFG și retenție hormonală de sodiu. Blocada secvențială poate fi eficientă, dar cere prudență privind electroliții.
- A Ascita nu dovedește creșterea volumului circulant eficient.
- B Biodisponibilitatea redusă poate produce rezistență la diuretice.
- C Aldosteronul poate contribui la retenția sodiului și la rezistență.
- D Asocierea unui tiazidic cu diureticul de ansă blochează două locuri de reabsorbție.
- E Asocierile puternice pot produce dezechilibre electrolitice severe.
9.Un bolnav cu pierderi lichidiene, tratat cu betablocant, are extremități reci și vene periferice greu accesibile, fără tahicardie. Care interpretări sunt corecte?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, E
- Lipsa tahicardiei nu exclude depleția volemică. Medicația și mecanismele vagale modifică răspunsul cardiac, iar venoconstricția explică semnele periferice.
- A Lipsa tahicardiei nu infirmă hipovolemia sub betablocant.
- B Betablocantul poate împiedica tahicardia compensatorie.
- C Venele periferice golite pot reflecta venoconstricția.
- D Pulsul lent nu dovedește obligatoriu o altă cauză decât hipovolemia.
- E Activarea vagală poate determina bradicardie în hipovolemie.
10.Un pacient cu septicemie și hipotensiune are volum total de apă și sare păstrat, fără hemoragie ori pierderi digestive. Ce procese pot explica reducerea volumului circulant efectiv?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- Vasodilatația mărește capacitanța vasculară, iar permeabilitatea crescută deplasează lichid în interstițiu, reducând umplerea efectivă.
- A Vasodilatația crește capacitanța vasculară.
- B Septicemia citată produce vasodilatație.
- C Lichidul vascular trece în interstițiu.
- D Permeabilitatea la proteinele plasmatice crește.
- E Proteinele nu sunt reținute exclusiv în vase prin scăderea permeabilității.
11.Un pacient cu hiperlipidemie marcată are sodiu plasmatic raportat scăzut, osmolalitate plasmatică normală și nicio manifestare neurologică. Care interpretare explică asocierea rezultatelor?4 p
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Valoarea poate reprezenta pseudohiponatremie.
- Hiperlipidemia poate produce o natremie aparent scăzută, fără scăderea osmolalității. Această pseudohiponatremie nu se corectează ca o hiponatremie hipotonică.
Capcanele
- a) Nu este demonstrată hipotonicitate plasmatică.
- b) Soluția hipertonă nu este impusă imediat.
- d) Sodiul izolat nu demonstrează deficit hidric.
- e) Osmolalitatea normală nu confirmă hiponatremie de diluție.
- A Nu este demonstrată hipotonicitate plasmatică.
- B Soluția hipertonă nu este impusă imediat.
- C Rezultatele pot reprezenta pseudohiponatremie.
- D Sodiul izolat nu demonstrează deficit hidric.
- E Osmolalitatea normală nu confirmă hiponatremie de diluție.
12.După o intervenție chirurgicală, un pacient primește exces de lichid cu glucoză și dezvoltă hiponatremie de diluție, cu volum extracelular clinic normal. Ce mecanisme sunt susținute?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, D
- Excesul de apă, împreună cu creșterea ADH indusă de stres, scade concentrația sodiului și osmolalitatea fără să presupună scăderea conținutului corporal de sodiu.
- A Diluția nu necesită creșterea conținutului total de sodiu.
- B Apa administrată depășește capacitatea de excreție renală.
- C Hiponatremia de diluție euvolemică descrisă scade osmolalitatea plasmatică.
- D Stresul postoperator poate stimula ADH.
- E Hiponatremia de diluție presupune apă reținută, nu eliminarea întregului surplus.
Grile pe paginile care au picat la examen
13.Referitor la utilizarea diureticelor în supraîncărcarea volemică:5 p
Pagina 179 a picat la examen: întrebarea 89, 2023 (pag. 179-180). După Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 179.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Bumetanida orală are biodisponibilitate superioară furosemidului, mai ales în edeme periferice severe.
- B Tiazidele sunt descrise explicit ca mai puțin puternice decât diureticele de ansă.
- C Eplerenona este descrisă ca lipsită de proprietăți antiandrogenice sau antiprogesteronice.
- D Tiazidele reduc excreția calciului și pot produce hipercalcemie.
- E Spironolactona reduce mortalitatea prin antagonizarea efectului fibrotic al aldosteronului.
14.Despre diuretice sunt corecte următoarele afirmații:5 p
Pagina 179 a picat la examen: întrebarea 89, 2023 (pag. 179-180). După Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 179.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, E
- A Eplerenona este explicit lipsită de proprietăți antiandrogenice.
- B Hiponatremia este menționată mai ales în asociere cu amilorid ori triamteren.
- C Tiazidele reduc rezistența vasculară periferică și sunt utilizate în hipertensiunea esențială.
- D Ototoxicitatea este menționată explicit, mai ales pentru furosemid.
- E Antagonizarea efectului fibrotic al aldosteronului asupra inimii este explicită.
15.Inhibitorii anhidrazei carbonice, utilizați ca diuretice:4 p
Pagina 180 a picat la examen: întrebarea 19, 2023. După Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 180.
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) pot determina acidoză metabolică și hipokaliemie
- Acidoza metabolică și hipokaliemia sunt efectele menționate explicit.
Capcanele
- a) Inhibitorii anhidrazei carbonice sunt diuretice relativ slabe.
- c) Inhibitorii anhidrazei carbonice determină acidoză metabolică, nu alcaloză.
- d) Sunt utilizați rareori, cu excepția tratamentului glaucomului.
- e) Caracterizarea drept relativ slabi contrazice superioritatea asupra tuturor claselor.
- A Inhibitorii anhidrazei carbonice sunt diuretice relativ slabe.
- B Acidoza metabolică și hipokaliemia sunt efectele menționate explicit.
- C Inhibitorii anhidrazei carbonice determină acidoză metabolică, nu alcaloză.
- D Sunt utilizați rareori, cu excepția tratamentului glaucomului.
- E Caracterizarea drept relativ slabi contrazice superioritatea asupra tuturor claselor.
16.Referitor la inhibitorii anhidrazei carbonice, este adevărat că:4 p
Pagina 180 a picat la examen: întrebarea 19, 2023. După Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 180.
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) au efect diuretic relativ slab
- Efectul diuretic relativ slab este afirmat explicit.
Capcanele
- a) Sunt diuretice relativ slabe, utilizate rareori în afara glaucomului.
- b) Determină acidoză metabolică, nu alcaloză.
- c) Inhibitorii anhidrazei carbonice pot produce hipokaliemie, nu retenție de potasiu.
- e) Excepția menționată pentru utilizarea rară este glaucomul, nu insuficiența cardiacă.
- A Sunt diuretice relativ slabe, utilizate rareori în afara glaucomului.
- B Determină acidoză metabolică, nu alcaloză.
- C Inhibitorii anhidrazei carbonice pot produce hipokaliemie, nu retenție de potasiu.
- D Efectul diuretic relativ slab este afirmat explicit.
- E Excepția menționată pentru utilizarea rară este glaucomul, nu insuficiența cardiacă.
Grile de exersare pe capitol
17.Care afirmații descriu schimbul lichidian dintre capilare și interstițiu?5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 172
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Forța hidrostatică împinge lichidul din lumenul capilar către interstițiu.
- B Proteinele exercită o presiune oncotică ce menține apa în spațiul vascular.
- C Vasele limfatice preiau fluxul net exterior și îl readuc în sânge.
- D Bariera capilară este relativ impermeabilă pentru proteinele plasmatice.
- E Efectul oncotic al proteinelor se opune pierderii lichidului intravascular.
18.Pentru refacerea unui deficit predominant extracelular de apă, care soluție menține volumul administrat în compartimentul extracelular prin conținutul său de sodiu?4 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 172
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) Soluție salină 0,9%.
- Sodiul soluției saline menține apa în compartimentul extracelular.
Capcanele
- a) Glucoza este rapid metabolizată, iar apa se distribuie între compartimente.
- b) Coloidul este reținut în compartimentul vascular, nu în celule.
- c) Apa administrată astfel nu este limitată la spațiul interstițial.
- e) Presiunea oncotică ridicată păstrează coloidul în spațiul vascular.
- A Glucoza este rapid metabolizată, iar apa se distribuie între compartimente.
- B Coloidul este reținut în compartimentul vascular, nu în celule.
- C Apa administrată astfel nu este limitată la spațiul interstițial.
- D Sodiul soluției saline menține apa în compartimentul extracelular.
- E Presiunea oncotică ridicată păstrează coloidul în spațiul vascular.
19.Ce caracteristici au receptorii implicați în reglarea neurohormonală a volemiei?5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 173
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- A Aparatul juxtaglomerular include receptori sensibili la modificarea perfuziei renale.
- B Sensibilitatea lor privește variațiile volumului arterial sanguin efectiv, nu prioritar natremia.
- C Atriul stâng și venele toracice mari sunt localizări ale receptorilor extrarenali.
- D Receptorii de volum atriali controlează eliberarea peptidului natriuretic atrial.
- E La mamifere, influența receptorilor de presiune înaltă este mai mare.
20.Care dintre situațiile următoare sunt reprezentate ca împrejurări ce pot iniția retenția hidrosalină prin reducerea debitului cardiac sau vasodilatație arterială periferică?5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 174
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- A Tamponada se înscrie între cauzele reducerii debitului cardiac.
- B Evenimentul comun este subumplerea arterială, nu creșterea umplerii.
- C Pericardita constrictivă este inclusă între condițiile cu debit cardiac scăzut.
- D Vasodilatația arterială din sepsis poate reduce volumul arterial efectiv.
- E Ramura insuficienței de pompă presupune diminuarea debitului cardiac.
21.Ce asocieri dintre segmentul nefronului și mecanismul de intrare luminală a sodiului sunt corecte?5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 175
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, E
- A Mecanismul major al ansei implică și potasiul, prin cotransportul Na+-K+-2Cl-.
- B Acest cotransportor asigură intrarea luminală a sodiului în ansa Henle.
- C Cotransportul sodiului cu clorul este mecanismul major din tubii distali.
- D Schimbul Na+-H+ este atribuit tubilor proximali, nu mecanismului major colector.
- E Sodiul pătrunde luminal în ducturile colectoare prin canale specifice.
22.La un subiect normal expus la doze mari de mineralocorticoizi, ce mecanisme explică încetarea retenției de sodiu după expansiunea inițială?5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 175
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, D, E
- A Aportul distal crescut de sodiu poate depăși efectul de retenție al aldosteronului.
- B Supraîncărcarea arterială suprimă activitatea simpatică.
- C Expansiunea extracelulară crește eliberarea cardiacă de ANP.
- D Reducerea absorbției proximale mărește cantitatea de sodiu livrată distal.
- E Creșterea presiunii de perfuzie și a RFG contribuie la sustragerea de la retenție.
23.Care asociere dintre receptorul vasopresinei și efectul activării sale este corectă?4 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 176
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) V1B: medierea eliberării ACTH la nivelul hipofizei anterioare.
- Receptorii V1B din hipofiza anterioară mediază eliberarea ACTH.
Capcanele
- a) V1A este asociat musculaturii netede și induce vasoconstricție.
- b) Răspunsul renal principal la ADH este mediat de V2.
- c) Vasoconstricția este atribuită receptorului V1A, nu V2.
- d) Inserția aquaporinelor renale urmează activării receptorilor V2.
- A V1A este asociat musculaturii netede și induce vasoconstricție.
- B Răspunsul renal principal la ADH este mediat de V2.
- C Vasoconstricția este atribuită receptorului V1A, nu V2.
- D Inserția aquaporinelor renale urmează activării receptorilor V2.
- E Receptorii V1B din hipofiza anterioară mediază eliberarea ACTH.
24.Referitor la celulele ducturilor colectoare corticale, sunt corecte afirmațiile:5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 176
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- A Ponderea aproximativă a celulelor principale este de 65%.
- B Celulele intercalate nu transportă NaCl și au activitate Na+/K+-ATP-azică mai mică.
- C Membrana apicală a celulelor principale conține canale pentru ambii ioni.
- D Controlul hidrogenului și bicarbonatului este o funcție a celulelor intercalate.
- E În deficitul de potasiu, celulele intercalate contribuie la reabsorbția acestuia.
25.Care procese contribuie la formarea gradientului osmotic medular prin porțiunea ascendentă a ansei Henle?5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 176
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- A Transportul ascendent reabsoarbe NaCl fără apă și inițiază mecanismul de contracurent.
- B Etapa primară transportă NaCl fără apă, astfel încât apa nu este componenta reabsorbită în această etapă.
- C Îndepărtarea NaCl fără apă diluează lichidul rămas în lumen.
- D NaCl transportat concentrează interstițiul medular și susține gradientul osmotic.
- E Efectul asupra interstițiului este concentrarea, în timp ce diluarea privește lichidul tubular.
26.În reglarea osmotică normală a secreției de ADH, ce se întâmplă când osmolalitatea plasmatică este sub 275 mOsm/kg?4 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 176
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) ADH circulant este absent.
- O osmolalitate sub 275 mOsm/kg suprimă prezența ADH circulant în reglarea osmotică normală.
Capcanele
- a) În controlul osmotic normal, sub 275 mOsm/kg nu există ADH circulant.
- b) Creșterea progresivă a secreției apare la depășirea pragului, nu la coborârea sub acesta.
- d) Intervalul osmotic corespunde de obicei unui sodiu plasmatic sub 135-137 mmol/L.
- e) Depășirea pragului osmotic este urmată de creșterea progresivă a secreției.
- A În controlul osmotic normal, sub 275 mOsm/kg nu există ADH circulant.
- B Creșterea progresivă a secreției apare la depășirea pragului, nu la coborârea sub acesta.
- C O osmolalitate sub 275 mOsm/kg suprimă prezența ADH circulant în reglarea osmotică normală.
- D Intervalul osmotic corespunde de obicei unui sodiu plasmatic sub 135-137 mmol/L.
- E Depășirea pragului osmotic este urmată de creșterea progresivă a secreției.
27.În SIADH, care afirmații despre separarea reglării apei de reglarea sodiului sunt corecte?5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 177
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- A Persistența ADH reduce eliminarea apei și favorizează diluția sodiului.
- B În SIADH, eliberarea ANP nu este împiedicată.
- C Calea de eliberare a aldosteronului nu este blocată de SIADH.
- D Manipularea sodiului rămâne intactă, chiar dacă excreția apei este afectată.
- E Reducerea aportului de apă răspunde defectului de excreție a apei.
28.O persoană cu funcție renală normală consumă alune sărate fără să bea apă. Ce modificare inițială a distribuției apei este așteptată?4 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 177
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Ieșirea osmotică a apei din celule către compartimentul extracelular.
- Creșterea osmolalității extracelulare atrage osmotic apa din celule.
Capcanele
- a) Excesul de sodiu fără apă crește osmolalitatea plasmatică.
- c) Ieșirea apei din celule crește volumul extracelular.
- d) Hiperosmolalitatea provocată de sarea ingerată stimulează setea.
- e) Deplasarea inițială a apei este din celule spre exterior, cu creșterea compartimentului extracelular.
- A Excesul de sodiu fără apă crește osmolalitatea plasmatică.
- B Creșterea osmolalității extracelulare atrage osmotic apa din celule.
- C Ieșirea apei din celule crește volumul extracelular.
- D Hiperosmolalitatea provocată de sarea ingerată stimulează setea.
- E Deplasarea inițială a apei este din celule spre exterior, cu creșterea compartimentului extracelular.
29.Ce modificări ale schimbului capilar sunt implicate în formarea edemelor din sindromul nefrotic?5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 177
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, D, E
- A Explicația clasică prin scăderea presiunii oncotice nu corespunde constatării că presiunea oncotică rămâne nemodificată.
- B Gradientul oncotic transcapilar rămâne nemodificat în mecanismul descris.
- C Gradientul hidrostatic transcapilar nu este modificat.
- D Creșterea conductivității hidraulice capilare reprezintă mecanismul permeabilității implicat în edeme.
- E ANP poate crește permeabilitatea complexelor joncționale intercelulare și astfel conductivitatea hidraulică.
30.Despre retenția hidrosalină asociată tiazolidindionelor sunt corecte afirmațiile:5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 178
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- A Legarea și activarea PPAR-γ reprezintă mecanismul de acțiune al acestei clase.
- B Tiazolidindionele sunt contraindicate la bolnavii cu insuficiență cardiacă.
- C Suprareglarea canalelor epiteliale transportoare de sodiu contribuie la retenție.
- D Blocanții ENaC amilorid și triamteren sunt indicați ca opțiuni de elecție.
- E Modificarea descrisă este suprareglarea, nu inhibarea ENaC.
31.Care afirmație caracterizează edemele idiopatice?4 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 178
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Se remit după menopauză.
- Remisia după menopauză este o caracteristică a acestei afecțiuni.
Capcanele
- a) Edemele idiopatice apar la femei fără insuficiență cardiacă.
- c) Retenția sodiului apare în timpul zilei, iar excreția crește în decubit dorsal.
- d) Edemele pot răspunde la diuretice, dar reapar la întreruperea lor.
- e) Descrierea presupune absența bolilor renale și endocrine.
- A Edemele idiopatice apar la femei fără insuficiență cardiacă.
- B Remisia după menopauză este o caracteristică a acestei afecțiuni.
- C Retenția sodiului apare în timpul zilei, iar excreția crește în decubit dorsal.
- D Edemele pot răspunde la diuretice, dar reapar la întreruperea lor.
- E Descrierea presupune absența bolilor renale și endocrine.
32.Care asocieri dintre localizarea edemului și o cauză locală sunt corecte?5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 178
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, E
- A Obstrucția subclaviei este asociată cu edemul brațului; obstrucția cavei superioare explică edemul facial.
- B Tromboza subclaviei poate produce edemul brațului.
- C Obstrucția venei cave superioare poate produce edem facial.
- D Edemele locale prin leziuni venoase sau limfatice nu reflectă prin ele însele o tulburare sistemică a controlului volemic.
- E Imobilizarea este o cauză locală descrisă pentru edemele glezniere sau ale membrelor.
33.În brațul gros ascendent al ansei Henle, care mecanisme susțin transportul prin NKCC2?5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 179
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, D
- A Disponibilitatea potasiului intraluminal este limitativă pentru NKCC2.
- B ROMK reciclează potasiul și asigură funcționarea eficientă a cotransportului.
- C Gradientul de sodiu creat de ATP-ază susține transportorul electroneutru.
- D Ieșirea bazolaterală prin canalele de clor contribuie la gradientul de clor.
- E Reciclarea potasiului generează un potențial luminal pozitiv.
34.Ce asocieri moleculare ale sindromului Bartter sunt corecte?5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 179
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, D, E
- A Tipul I este asociat pierderii funcției NKCC2.
- B Tipul II este asociat ROMK, nu CLC-Kb.
- C CLC-Kb este asociat tipului III; ROMK corespunde tipului II.
- D Defectul barttin este atribuit tipului IV.
- E O mutație activatoare a receptorului sensibil la calciu poate cauza tipul V.
35.Care afirmații despre efectele diureticelor asupra funcției renale sunt corecte?5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 180
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- A Reabsorbția medulară crescută a ureei explică o posibilă creștere plasmatică sub toate diureticele.
- B Pierderea excesivă de volum poate reduce perfuzia renală și produce insuficiență prerenală.
- C Nefrita tubulointerstițială alergică este o cauză posibilă de reducere a RFG sub diuretice.
- D Tiazidele pot promova dezmembrarea proteinelor, contribuind la efectele asupra ureei.
- E Este descrisă o scădere directă a RFG prin tiazide, cu mecanism incomplet înțeles.
36.La un pacient cu sindrom nefrotic și edeme, ce efect este atribuit administrării intravenoase de albumină?4 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 180
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Restabilirea temporară a presiunii oncotice plasmatice, cu posibilitatea mobilizării edemelor.
- Creșterea temporară a presiunii oncotice permite mobilizarea lichidului din edeme.
Capcanele
- a) Albumina poate mobiliza edemele, dar nu crește efectul natriuretic al diureticelor de ansă.
- b) Albumina restabilește temporar, nu reduce, presiunea oncotică plasmatică.
- d) Restabilirea presiunii oncotice favorizează mobilizarea, nu blocarea acesteia.
- e) Efectul descris privește presiunea oncotică și nu transformă mecanismul diureticului.
- A Albumina poate mobiliza edemele, dar nu crește efectul natriuretic al diureticelor de ansă.
- B Albumina restabilește temporar, nu reduce, presiunea oncotică plasmatică.
- C Creșterea temporară a presiunii oncotice permite mobilizarea lichidului din edeme.
- D Restabilirea presiunii oncotice favorizează mobilizarea, nu blocarea acesteia.
- E Efectul descris privește presiunea oncotică și nu transformă mecanismul diureticului.
37.La evaluarea clinică a depleției extracelulare sunt corecte afirmațiile:5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 181
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, E
- A Turgorul scade cu vârsta, mai ales la periferie.
- B Fruntea oferă o apreciere mai puțin influențată de îmbătrânire.
- C Venoconstricția poate masca semnele unei pierderi extracelulare de până la un litru.
- D După excluderea altor cauze, hipotensiunea posturală este un semn timpuriu și specific.
- E Această regiune este mai puțin afectată de variația turgorului cu vârsta.
38.Ce limite au investigațiile biochimice în aprecierea depleției volemice?5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 181
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- A Ureea poate crește prin reabsorbție crescută și nu măsoară specific volumul extracelular.
- B Depleția cauzată de rinichi poate asocia un sodiu urinar care nu este scăzut.
- C Utilizarea diureticelor este un exemplu de cauză renală ce poate altera interpretarea natriurezei.
- D Deși poate fi ridicată prin reabsorbția apei, osmolalitatea urinară induce deseori în eroare.
- E Ureea poate crește inițial prin reabsorbție, iar mai târziu creatinina crește odată cu insuficiența prerenală.
39.În diagnosticul diferențial al hipotensiunii posturale, care asocieri etiologice sunt corecte?5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 181
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- A Nitrații sunt incluși între medicamentele care interferează cu vasoconstricția periferică.
- B Antidepresivele triciclice interferează cu funcția autonomă.
- C Boala Parkinson este o cauză de insuficiență autonomă asociată hipotensiunii posturale.
- D Medicamentele care blochează receptorii alfa interferă cu vasoconstricția periferică.
- E Repausul prelungit la pat este asociat unei afectări cardiovasculare care poate determina hipotensiune posturală.
40.Care afirmații despre substituția în hemoragia acută sunt corecte?5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 181
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C
- A Combinația dintre hematii și substituenți plasmatici este tratamentul rațional indicat pentru hemoragia acută.
- B Tratamentul descris include și hematii, nu numai substituenți plasmatici.
- C Sângele integral este alternativa menționată când nu sunt disponibile componentele separate.
- D Hematiile fac parte explicit din combinația de substituție.
- E Absența componentelor separate este tocmai situația în care poate fi folosit sângele integral.
41.Pentru pierderile ușoare sau cronice de sodiu și apă sunt corecte afirmațiile:5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 182
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- A Înlocuirea orală a pierderilor este recomandată dacă poate fi realizată.
- B Bicarbonatul este mai puțin eficient decât clorura de sodiu în obținerea balanței pozitive.
- C Preparatele cu eliberare lentă sunt folosite în deplețiile cronice ușoare, inclusiv prin pierderi renale.
- D Depleția ușoară sau cronică asociată acidozei constituie o indicație a bicarbonatului.
- E Când este posibil, tratamentul include aport oral de apă și săruri.
42.Ce elemente sunt incluse în evaluarea statusului volemic?5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 182
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- A Presiunea jugulară este un reper clinic inclus în evaluarea volemiei.
- B Este recomandată măsurarea serială a greutății pacientului.
- C Urmărirea regulată a debitului urinar face parte din evaluare.
- D Variațiile tensionale cu postura sunt printre observațiile recomandate.
- E Comparația presiunii centrale înainte și după proba lichidiană este un element al evaluării.
43.În pierderea de plasmă din peritonita severă, care afirmații despre substituție sunt corecte?5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 182
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, D
- A Peritonita severă este un exemplu de pierdere plasmatică pentru care se indică plasmă umană sau substituent.
- B Plasma umană este unul dintre tratamentele indicate pentru pierderea plasmatică.
- C Peritonita severă este inclusă printre situațiile cu pierdere plasmatică ce necesită substituție.
- D Substituentul plasmatic poate fi folosit în locul plasmei umane.
- E Pentru pierderea de plasmă este indicată tocmai plasma umană sau un substituent al acesteia.
44.Un pacient cu hiponatremie și depleție volemică clinic evidentă este evaluat pentru originea pierderilor. Ce interpretări sunt corecte?5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 183
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- A În prezența depleției, natriureza peste acest prag sugerează incapacitatea renală de conservare a sodiului.
- B Rinichiul funcțional conservă apa, ceea ce produce urină concentrată.
- C Compensarea renală reduce excreția sodiului și a apei, rezultând acest profil.
- D Diureza osmotică este o cauză renală de pierdere.
- E Insuficiența adrenocorticală este inclusă între cauzele renale ale hiponatremiei hipovolemice.
45.În repleția intravenoasă a depleției extracelulare sunt corecte afirmațiile:5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 183
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, D, E
- A Reevaluările repetate sunt vitale pentru adaptarea perfuziei.
- B Persistența temporară a vasoconstricției poate favoriza supraîncărcarea circulatorie în timpul corectării prea rapide.
- C Corectarea foarte rapidă poate să nu lase timp pentru reversarea vasoconstricției.
- D Hartmann și Plasma-Lyte sunt descrise ca având mai puțin clor decât serul fiziologic.
- E Acest ritm este indicat pentru deplețiile mai puțin severe, cu reevaluare repetată.
46.Ce constatări susțin participarea mecanismelor extrarenale la homeostazia sodiului?5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 183
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- A Investigațiile cantitative cu sodiu au identificat depozite importante în mușchi, oase și tegumente fără apă asociată.
- B Lichidul interstițial din tegumente este descris ca hiperton, nu hipoton, față de plasmă.
- C Hipertonicitatea interstițiului tegumentar constituie una dintre constatările care susțin reglarea extrarenală.
- D Activarea locală a celulelor imune și a capilarelor limfatice contribuie la clearance-ul electroliților.
- E Capilarele limfatice participă la răspunsul local declanșat de stresul osmotic interstițial.
47.De ce pot apărea hiponatremii la maratoniști care consumă excesiv băuturi sportive considerate izotone?4 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 184
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) Deoarece conținutul lor de sodiu este mic, iar hidrații de carbon responsabili de osmolalitate sunt metabolizați la apă și energie.
- Aportul mare al unei băuturi sărace în sodiu poate adăuga apă după metabolizarea glucidelor.
Capcanele
- a) Băuturile sportive descrise conțin puțin sodiu.
- b) Hidrații de carbon sunt metabolizați, astfel că efectul lor osmotic nu persistă.
- c) Alergătorii care beau excesiv pot deveni hiponatremici.
- e) Metabolizarea hidraților de carbon produce apă și energie, fără eliminarea completă a apei băute.
- A Băuturile sportive descrise conțin puțin sodiu.
- B Hidrații de carbon sunt metabolizați, astfel că efectul lor osmotic nu persistă.
- C Alergătorii care beau excesiv pot deveni hiponatremici.
- D Aportul mare al unei băuturi sărace în sodiu poate adăuga apă după metabolizarea glucidelor.
- E Metabolizarea hidraților de carbon produce apă și energie, fără eliminarea completă a apei băute.
48.Ce afirmații privind riscul neurologic al hiponatremiei sunt corecte?5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 184
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- A Raportul relativ mai mare al volumelor explică vulnerabilitatea copiilor.
- B Hipoxemia reprezintă un factor major de risc pentru encefalopatie.
- C Apariția hipoxiei în hiponatremia simptomatică este asociată cu risc mare de mortalitate.
- D Chiar hiponatremia moderată poate avea consecințe cognitive și asupra riscului de cădere la vârstnici.
- E Adaptarea presupune pierderea acestor osmoliți pentru reducerea osmolalității cerebrale.
49.La estimarea pierderilor printr-o ileostomie recentă, comparativ cu una adaptată, care afirmații sunt corecte?5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 184
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- A Ileostomia recentă are un volum mediu de 1.500 ml în 24 de ore, față de 500 ml în cea adaptată.
- B Sodiul este de aproximativ 120 mmol/L în ileostomia recentă și 50 mmol/L în cea adaptată; raportul este invers celui propus.
- C Clorul este de aproximativ 110 mmol/L în ileostomia recentă, față de 25 mmol/L în cea adaptată.
- D Volumul mediu al pierderilor prin ileostomia adaptată este de 500 ml în 24 de ore, relevant pentru bilanțul hidric.
- E Potasiul are aproximativ 4 mmol/L în ileostomia adaptată și 5 mmol/L în cea recentă, deci nu este mai mare după adaptare.
50.Ce măsuri sunt potrivite pentru prevenirea hiponatremiei la pacientul postoperator care primește continuu lichide parenterale?5 p
Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 184
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, E
- A Lichidele hipotone trebuie evitate postoperator pentru prevenirea scăderii natremiei.
- B Pacientul cu administrare parenterală continuă de lichide necesită determinarea zilnică a sodiului seric.
- C Soluția salină de 0,9% este recomandată în acest scop atunci când nu este contraindicată.
- D Perfuzia continuă impune urmărirea zilnică a natremiei; omiterea acestei măsurători contrazice conduita de prevenție.
- E Evitarea lichidelor hipotone este o măsură explicită de prevenție a hiponatremiei postoperatorii.
Echilibrul hidro-electrolitic și acido-bazicCe a picat cel mai des la echilibrul hidro-electrolitic și acido-bazic
Alte capitole
Vrei grila oficială pe email pe 15 noiembrie, la 16:00, ca să-ți afli punctajul?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre rezidențiat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.