Rezidențiat mai 2023 medicină, întrebările 21-40 (caietul D)

Răspuns: a) triada letală constă în: alcaloză, hipotermie, coagulopatii

1. Triada letală a traumatizatului cuprinde acidoză, hipotermie și coagulopatie, fiecare agravând sângerarea. Prevenirea hipotermiei și limitarea diluției prin cristaloide ajută la întreruperea cercului vicios.

• A Alcaloza este eronată; componenta este acidoza.
• B Triada este o cauză importantă de mortalitate.
• C Încălzirea fluidelor previne agravarea hipotermiei.
• D Hemoragia întreține cercul vicios al triadei.
• E Limitarea cristaloidelor reduce diluția factorilor de coagulare.

Răspuns: e) 30-44 ml/min/1.73 m2

1. Categoria G3b corespunde unei RFG de 30-44 mL/min/1,73 m². Separarea de G3a, 45-59, permite o apreciere mai precisă a severității bolii cronice de rinichi.

• A Sub 15 definește G5.
• B Intervalul 60-89 definește G2.
• C Intervalul 15-29 definește G4.
• D Intervalul 45-59 definește G3a.
• E Intervalul 30-44 definește G3b.

Răspuns: c) sofosbuvir/ledipasvir

1. Combinația sofosbuvir/ledipasvir cuprinde un inhibitor al polimerazei VHC și un inhibitor NS5A. Este un regim antiviral direct pentru hepatita C, spre deosebire de analogii utilizați în hepatita B ori HIV.

• A Entecavir inhibă VHB.
• B Tenofovir este activ pe VHB și HIV.
• C Sofosbuvir plus ledipasvir țintește VHC.
• D Abacavir este antiretroviral anti-HIV.
• E Lamivudina este activă pe HIV și VHB.

Răspuns: d) microorganismul implicat, frecvent E. Coli, duce la formarea de gaz în parenchimul renal

Răspuns: c) sindromul carcinoid apare dacă tumora intestinală metastazează în ficat

1. Produșii secretori ai carcinoidului intestinal sunt de obicei metabolizați la primul pasaj hepatic. Metastazele hepatice permit ajungerea acestor substanțe în circulația sistemică și apariția sindromului carcinoid.

• A Expresia c-kit caracterizează GIST, nu toate carcinoidele.
• B Originea din celulele Cajal caracterizează GIST.
• C Metastazele hepatice permit deversarea mediatorilor în circulația postportală.
• D Controlul sindromului carcinoid utilizează analogi de somatostatină; inhibitorii tirozin-kinazei nu sunt tratamentul său simptomatic standard.
• E Peutz-Jeghers produce polipi hamartomatoși.

Răspuns: b) secreția vaginală este densă, albicioasă, brânzoasă

1. Candidoza vulvovaginală produce prurit, inflamație și secreție densă, albicioasă, brânzoasă. La KOH pot apărea pseudohife, iar pH-ul rămâne de obicei între 3,5 și 4,5. Celulele clue și mirosul de pește sugerează vaginoză bacteriană.

• A Inflamația redusă caracterizează vaginoza bacteriană.
• B Secreția densă, albicioasă, brânzoasă caracterizează Candida.
• C Celulele clue indică vaginoză bacteriană.
• D Mirosul de pește la KOH sugerează vaginoză.
• E pH-ul în candidoză este de obicei normal, aproximativ 3,5 până la 4,5.

Răspuns: e) disecția de aortă

Răspuns: c) deficitul de eritropoietină

1. Deficitul producției renale de eritropoietină este mecanismul principal al anemiei din BCR. Toxinele uremice, carențele și scurtarea supraviețuirii eritrocitare pot contribui, dar au rol secundar.

• A Toxinele uremice contribuie, fără a reprezenta mecanismul principal.
• B Fibroza medulară poate contribui în hiperparatiroidism.
• C Deficitul de eritropoietină este mecanismul dominant.
• D Carențele sunt factori agravanți secundari.
• E Supraviețuirea eritrocitară redusă contribuie secundar.

Răspuns: e) MgSO4 și medicația antihipertensivă se opresc imediat ce gravida naște

1. Eclampsia constă în convulsii materne în contextul preeclampsiei și necesită stabilizare, controlul crizelor și naștere. Tratamentul anticonvulsivant și antihipertensiv continuă postpartum, deoarece convulsiile pot surveni și după naștere.

• A Eclampsia înseamnă crize convulsive materne în contextul preeclampsiei.
• B Cefaleea, scotoamele și durerea abdominală superioară pot preceda crizele.
• C Nașterea este soluția definitivă după stabilizarea maternă.
• D Schema bibliografică menționează MgSO4 și diazepam intravenos pentru controlul crizelor.
• E Oprirea imediată este falsă: schema bibliografică continuă MgSO4 și antihipertensivele 48 de ore postpartum.

Răspuns: a) infecția meningococică

Răspuns: d) TA sistolică în cabinet între 160-179 mmHg

1. Hipertensiunea de gradul 2 are în cabinet tensiunea sistolică de 160 până la 179 mmHg și/sau diastolică de 100 până la 109 mmHg. Pragurile măsurate la domiciliu sau în ambulatoriu sunt mai mici.

• A TAS peste 180 aparține hipertensiunii severe.
• B TAS la domiciliu de 135 până la 149 corespunde gradului 1.
• C TAD peste 110 aparține hipertensiunii severe.
• D TAS în cabinet de 160 până la 179 corespunde gradului 2.
• E TAD în cabinet de 90 până la 99 corespunde gradului 1.

Răspuns: c) este angină pectorală cu debut recent (sub 24 ore) sau agravarea anginei stabile cu apariția frecventă simptomelor în repaus

1. Angina instabilă este durerea anginoasă recent apărută ori agravată, adesea cu episoade în repaus. Această modificare a tiparului clinic o încadrează în spectrul sindroamelor coronariene acute.

• A Spasmul coronarian definește angina variantă.
• B Descrie angina refractară.
• C Debutul recent sau agravarea cu dureri în repaus descrie angina instabilă.
• D Descrie angina microvasculară.
• E Descrie tiparul anginei stabile.

Răspuns: d) radiografia toracică arată hiperinflația plămânilor și infiltrate parcelare, dar nu este necesară pentru diagnostic

1. Bronșiolita este o infecție virală a căilor aeriene mici, frecvent produsă de VSR la copilul mic. Diagnosticul este clinic; radiografia, când se efectuează, poate arăta hiperinflație și infiltrate parcelare.

• A Bronșiolita este de regulă virală.
• B Faza catarală de 1 până la 2 săptămâni caracterizează pertussis.
• C Macrolidele administrate precoce țintesc pertussis, nu bronșiolita virală.
• D Hiperinflația și infiltratele parcelare pot apărea pe radiografie, fără a o impune pentru diagnostic.
• E Leucocitoza cu limfocitoză marcată sugerează pertussis.

Răspuns: d) sindrom de disfagie și glosită

1. În anemia feriprivă de lungă durată poate apărea sindromul Plummer-Vinson, cu disfagie și glosită. Neuropatia periferică, tulburările psihice și atrofia optică orientează spre deficitul de vitamina B12.

• A Icterul lămâiu sugerează anemie megaloblastică.
• B Neuropatia periferică sugerează deficit B12.
• C Tulburările psihice pot apărea în deficit B12.
• D Disfagia și glosita din Plummer-Vinson se asociază deficitului de fier îndelungat.
• E Atrofia optică este o manifestare neurologică a deficitului B12.

Răspuns: c) unde P vizibile între complexul QRS și unda T

Răspuns: b) sodiul seric scăzut (<125 mmol/L)

1. Hiponatremia severă, cu sodiu sub 125 mmol/L, este un indicator de prognostic nefavorabil în ciroză. Prognosticul este agravat și de prelungirea timpului de protrombină, creșterea creatininei, ficatul mic și hipotensiunea persistentă.

• A Timpul de protrombină se prelungește, nu se scurtează.
• B Sodiul sub 125 mmol/L este indicator nefavorabil.
• C Ficatul mic, nu hepatomegalia ca atare, este indicatorul nefavorabil enumerat.
• D Hipotensiunea persistentă, nu hipertensiunea, este semn de boală avansată.
• E Creșterea creatininei, nu scăderea, este nefavorabilă.

Răspuns: c) cetoacidoza diabetică postoperatorie poate fi confundată cu ileusul postoperator

1. Cetoacidoza diabetică poate mima ileusul postoperator prin greață, vărsături și distensie abdominală și nu este exclusă de o glicemie sub 250 mg/dl. Când pacientul nu se alimentează, bolusurile prandiale se omit, dar insulina bazală, corectivă sau intravenoasă se adaptează necesarului și monitorizării. Controlul perioperator evită atât hiperglicemia, cât și hipoglicemia.

• A Stresul chirurgical favorizează hiperglicemia, nu hipoglicemia.
• B Ținta strictă de 90 până la 120 nu este ținta perioperatorie generală; se evită hipoglicemia.
• C CAD poate mima ileusul postoperator prin greață, vărsături și distensie.
• D Bolusurile prandiale se omit când pacientul nu mănâncă; insulina corectivă sau IV poate fi necesară, fără o regulă universală a ultimei doze imediat preoperator.
• E Radiografia toracică și probele funcționale respiratorii se cer după indicație, nu obligatoriu tuturor diabeticilor.

Răspuns: a) sindrom Horner ipsilateral

1. Sindromul bulbar lateral Wallenberg apare prin ischemie în teritoriul PICA sau al arterei vertebrale. Afectarea căilor simpatice descendente produce sindrom Horner ipsilateral, asociat adesea cu vertij, ataxie și disfagie.

• A Sindromul Horner ipsilateral este caracteristic.
• B Teritoriul este PICA sau vertebral, nu artera cerebrală posterioară.
• C Hemipareza dreaptă predominant faciobrahială sugerează teritoriul arterei cerebrale medii stângi.
• D Afazia este un semn cortical, nu bulbar.
• E Un sindrom pur motor sau senzitiv descrie mai curând un infarct lacunar.

Răspuns: d) splenomegalie și neutropenie la un pacient cu artrită reumatoidă

1. Sindromul Felty asociază artrita reumatoidă cu splenomegalie și neutropenie. Neutropenia contribuie la riscul infecțios, iar hipersplenismul poate produce și alte citopenii.

• A Xeroftalmia și xerostomia sugerează sindrom Sjögren.
• B Sclerita este o manifestare extraarticulară, fără a defini Felty.
• C Afectarea cardiacă nu constituie triada Felty.
• D AR, splenomegalia și neutropenia definesc sindromul.
• E Boala interstițială pulmonară nu definește sindromul Felty.

Răspuns: d) inflamația pancreasului și a grăsimii peripancreatice

1. Gradul C Balthazar descrie inflamația pancreasului și a grăsimii peripancreatice. Apariția colecțiilor lichidiene determină gradele D și E, în funcție de numărul acestora.

• A Mărirea pancreasului corespunde gradului B.
• B Colecțiile multiple sau aerul retroperitoneal corespund gradului E.
• C Pancreasul normal este gradul A.
• D Inflamația pancreatică și peripancreatică definește gradul C.
• E Colecția unică este gradul D.