Rezidențiat mai 2023 medicină, întrebările 81-100 (caietul D)

Răspuns: B, C, E

1. Sinuzita cronică întreține un cerc de obstrucție ostială, stagnare a secrețiilor și inflamație. Tratamentul medicamentos urmărește restabilirea drenajului și transportului mucociliar și controlul infecției asociate.

• A Odinofagia și disfagia nu sunt țintele principale ale terapiei sinusale.
• B Ameliorarea transportului mucociliar reduce staza secrețiilor.
• C Permeabilitatea ostiului permite drenaj și ventilație.
• D Tinitusul este un simptom otologic, nu obiectivul enumerat.
• E Controlul infecției este unul dintre cele trei obiective.

Răspuns: A, B, C

1. Creșterea presiunii intraabdominale compromite perfuzia viscerală și renală și împinge diafragmul. Rezultă scăderea diurezei și creșterea presiunilor necesare ventilației, care completează triada clinică.

• A Diureza scade prin afectarea perfuziei renale.
• B Limitarea excursiei diafragmatice crește presiunea în căile aeriene.
• C Presiunea intraabdominală crescută este mecanismul central.
• D Vascularizația organelor este compromisă, nu ameliorată.
• E O presiune abdominală mică nu descrie acest sindrom.

Răspuns: A, B, E

1. Abuzul trebuie suspectat când mecanismul relatat nu explică leziunile sau este incompatibil cu dezvoltarea copilului. Nou-născuții și copiii cu dizabilități sunt vulnerabili, iar hemoragiile retiniene pot semnala traumatism neaccidental.

• A Hemoragiile retiniene sunt un semn de alarmă pentru traumatism neaccidental.
• B Aceste categorii sunt menționate ca având risc crescut.
• C Lista descrie evaluarea adolescentului, nu investigația specifică abuzului.
• D Criteriul debutului înainte de 12 ani aparține ADHD.
• E Neconcordanța anamnezei cu leziunile sau dezvoltarea impune suspiciune.

Răspuns: C, D, E

1. VHA este un picornavirus cu un singur serotip, care se multiplică hepatic. Eliminarea biliară și fecală explică transmiterea fecal-orală, iar particulele pot fi vizualizate în materiile fecale.

• A Familia corectă este Picornaviridae.
• B Este descris un singur serotip.
• C Replicarea are loc în ficat.
• D Virusul este excretat în bilă înainte de eliminarea fecală.
• E Microscopia electronică poate evidenția virioni în fecale.

Răspuns: A, B, C

1. Arsura de grad III distruge întreaga grosime cutanată, inclusiv terminațiile nervoase și anexele care ar permite regenerarea epitelială. De aceea suprafața este uscată, insensibilă și acoperită de escară, iar leziunile întinse necesită grefare.

• A Toate straturile pielii sunt afectate.
• B Escara avasculară și nedureroasă este caracteristică.
• C Distrugerea nervilor explică lipsa durerii, iar cea a anexelor împiedică epitelizarea spontană extensivă.
• D Flictenele sunt caracteristice arsurilor de grosime parțială.
• E Albirea la presiune și sensibilitatea indică păstrarea perfuziei superficiale.

Răspuns: A, B, D

Răspuns: A, B, E

Răspuns: A, B, D

Răspuns: A, B, E

1. Evaluarea inițială a anemiei combină indicii eritrocitari cu celelalte linii celulare și reticulocitele. Acestea orientează mecanismul și necesitatea investigațiilor medulare, care nu sunt obligatorii în orice anemie.

• A Indicii eritrocitari permit clasificarea morfologică.
• B Numărul leucocitelor arată eventuală afectare a altor linii.
• C Morfologia precursorilor se studiază în aspiratul medular.
• D Celularitatea se evaluează prin biopsie medulară când este indicată.
• E Reticulocitele reflectă răspunsul eritropoietic medular.

Răspuns: B, C

1. Eliminarea prea rapidă a ureei din sânge creează un gradient osmotic față de creier. Apa se deplasează în compartimentul cerebral, ceea ce poate determina edem, herniere și deces.

• A Depunerea β2-microglobulinei reprezintă amiloidoza asociată dializei.
• B Scăderea rapidă a ureei este mecanismul dezechilibrului.
• C Gradientul osmotic poate produce edem cerebral.
• D Ultrafiltrarea prea rapidă determină hipotensiune intradialitică.
• E Complicațiile abordului vascular sunt distincte de dezechilibrul osmotic.

Răspuns: A, E

1. Vascularizația și drenajul esofagului diferă între segmentele cervical, toracic și distal. Segmentul cervical depinde de vasele tiroidiene inferioare, iar inervația proximală include nervii laringei recurenți și simpaticul cervical.

• A Artera tiroidiană inferioară irigă segmentul cervical.
• B Arterele bronșice și ramurile aortice irigă segmentul toracic; distal predomină ramurile gastrice stângi.
• C Drenajul distal se face către ganglionii celiaci, gastrici stângi și parahiatali.
• D Azygos și hemiazygos drenează esofagul toracic.
• E Aceasta este inervația descrisă pentru segmentul proximal.

Răspuns: A, E

1. Severitatea traumatismelor hepatice este clasificată în șase grade, iar CT cu contrast permite evaluarea pacientului stabil. Rupturile parenchimatoase foarte extinse și leziunile venoase majore sunt de grad înalt și pot necesita control chirurgical urgent.

• A Clasificarea cuprinde gradele I-VI.
• B Gradul III cuprinde hematoame mari și dilacerări profunde, nu este definit de artera hepatică.
• C Leziunile majore ale venelor hepatice sau ale cavei retrohepatice pot produce hemoragie severă și pot necesita control chirurgical urgent; afirmația că nu necesită intervenție de urgență nu este valabilă în general.
• D Afectarea peste 75% sau peste trei segmente definește gradul V.
• E CT este metoda preferată la pacientul stabil hemodinamic.

Răspuns: B, D, E

1. Rezecabilitatea pancreatică se evaluează prin metastaze și raporturile cu vasele majore. Absența diseminării și a invaziei vasculare favorizează rezecția; duodenul și calea biliară pot fi îndepărtate în bloc la duodenopancreatectomie. Invazia venoasă reconstructibilă nu este o contraindicație absolută a rezecției, necesitând evaluare oncologică și vasculară individuală.

• A Invazia duodenală nu exclude automat rezecția în bloc.
• B Absența diseminării la distanță este un criteriu esențial.
• C Calea biliară poate fi rezecată odată cu tumora.
• D Absența invaziei venei mezenterice superioare este un criteriu favorabil de rezecabilitate. Invazia venoasă limitată și reconstructibilă poate permite totuși rezecție în cazuri selectate, astfel încât criteriul nu trebuie transformat într-o interdicție chirurgicală absolută.
• E Absența invaziei arterei mezenterice superioare este un criteriu favorabil de rezecabilitate.

Răspuns: A, B, D, E

1. Ulcerul poate obstrua evacuarea gastrică prin edem activ sau prin cicatrice. Staza produce vărsături rare și voluminoase, cu alimente vechi, și clapotaj a jeun; endoscopia confirmă diagnosticul.

• A Edemul din jurul unui ulcer activ poate obstrua lumenul.
• B Vărsătura reprezintă simptomul principal.
• C Vărsăturile tipice sunt rare și de volum mare.
• D Endoscopia stabilește cauza și diagnosticul.
• E Conținutul gastric restant poate produce clapotaj pe nemâncate.

Răspuns: A, D

Răspuns: B, C, D, E

1. Infecția HIV avansată se poate însoți de citopenii prin efecte medulare, infecții oportuniste, neoplazii și medicamente. Anemia și neutropenia sunt frecvente; trombocitopenia izolată poate apărea și precoce, iar pancitopenia impune căutarea unei cauze asociate.

• A Caracteristică este limfopenia progresivă, nu limfocitoza.
• B Anemia este frecvent normocromă și normocitară.
• C Neutropenia este frecventă, de obicei ușoară.
• D Trombocitopenia izolată este o complicație hematologică, deși poate debuta precoce.
• E Infecțiile oportuniste sau limfoamele pot produce pancitopenie.

Răspuns: C, D, E

1. Compararea valorilor din cabinet cu cele din afara lui separă hipertensiunea susținută de fenotipurile discordante. Halatul alb înseamnă valori crescute numai în cabinet, în timp ce hipertensiunea mascată are valori crescute numai în afara cabinetului.

• A Normotensiunea este asociată celui mai mic risc cardiovascular dintre fenotipurile comparate.
• B Descrierea aparține hipertensiunii de halat alb.
• C Acesta este tiparul hipertensiunii de halat alb.
• D Hipertensiunea susținută are valori crescute în ambele medii.
• E Hipertensiunea de halat alb este asociată unui risc cardiovascular intermediar între normotensiune și hipertensiunea susținută.

Răspuns: A, E

Răspuns: A, C, E

Răspuns: B, D

1. Tenosinovita septică a flexorilor produce tumefiere uniformă, sensibilitate de-a lungul tecii și menținerea degetului în flexie. Întinderea pasivă a tendonului prin extensie provoacă durere intensă.

• A Degetul este menținut în flexie, nu în extensie.
• B Sensibilitatea pe traiectul tecii reprezintă un semn Kanavel.
• C Manevra dureroasă caracteristică este extensia pasivă.
• D Edemul fusiform uniform al degetului este caracteristic.
• E Barlow este o manevră pentru instabilitatea șoldului sugarului.