Subiecte rezidențiat noiembrie 2023 medicină, cu grila oficială

Răspuns: c) Fracturi deschise, instabile

Răspuns: e) Este întâlnită cel mai frecvent la copii

Răspuns: d) Sindromul antifosfolipidic (SAFL)

Răspuns: b) Infarctele pulmonare septice

1. Embolii infectați pot determina infarcte pulmonare septice, încadrate între manifestările vasculare din criteriile Duke.

• A Glomerulonefrita este manifestare imunologică.
• B Infarctele septice pulmonare sunt manifestări vasculare.
• C Nodulii Osler sunt fenomene imunologice.
• D Factorul reumatoid intră în categoria imunologică.
• E Petele Roth sunt încadrate la manifestări imunologice.

Răspuns: e) Alfa-blocantele

1. Alfa-blocantele scad tensiunea și relaxează musculatura netedă prostatică, fiind utile când hipertensiunea coexistă cu hipertrofia benignă de prostată.

• A Beta-blocantele au indicații cardiace specifice.
• B Tiazidicele nu ameliorează direct obstrucția prostatică.
• C ARA nu reprezintă clasa cu această indicație specială.
• D Economisitoarele de potasiu nu țintesc tonusul prostatic.
• E Blocada alfa favorizează ameliorarea simptomelor urinare.

Răspuns: d) Streptococcus pneumoniae

1. Pierderea funcției splenice crește susceptibilitatea la bacterii încapsulate; pneumococul predomină net în infecțiile severe după splenectomie.

• A Poate provoca infecții severe, dar este mai rar decât pneumococul.
• B Meningococul este posibil, însă nu predomină.
• C E. coli nu ocupă primul loc.
• D Pneumococul este agentul cel mai frecvent.
• E Stafilococul apare mai rar în această situație.

Răspuns: b) Nivel înalt de replicare virală

1. În prima fază AgHBe pozitivă, replicarea virală este intensă, dar leziunea hepatică imună este minimă; pacientul necesită urmărire.

• A ALT fluctuant crescut caracterizează faza hepatitică ulterioară.
• B Replicarea virală înaltă definește această etapă.
• C Tratamentul nu este indicat de rutină în faza descrisă.
• D Nu există distrucție hepatică semnificativă în această fază.
• E Fibroza nu definește etapa inițială descrisă.

Răspuns: a) Ascuțite/curate

1. Plaga recentă, curată și produsă de un obiect ascuțit are risc tetanic redus; devitalizarea și contaminarea cresc riscul.

• A Plăgile ascuțite curate sunt categoria cu risc redus.
• B Zdrobirea produce țesut devitalizat favorabil germinării sporilor.
• C Avulsia este asociată riscului tetanic.
• D Abraziunile extinse intră în categoria predispusă.
• E Pământul și saliva sunt contaminanți care cresc riscul.

Răspuns: e) Enterită postradioterapie

1. Enterita după iradiere poate îngroșa și fibroza peretele intestinal, producând o strictură intrinsecă.

• A AMS comprimă extrinsec duodenul.
• B Inelul herniar comprimă din exterior ansa încarcerată.
• C Carcinomatoza peritoneală produce obstrucție extrinsecă.
• D Volvulusul răsucește ansa și pediculul mezenteric, fără a constitui strictură primară a peretelui.
• E Iradierea poate produce inflamație și fibroză murală cu strictură intrinsecă.

Răspuns: b) Creșterea părului pubian, continuă înmugurirea sânilor, reliefarea areolei

1. Stadiul Tanner 3 continuă dezvoltarea mamară începută anterior și se însoțește de accentuarea pilozității pubiene.

• A Descrie stadiul Tanner 2.
• B Asociază modificările caracteristice stadiului 3.
• C Descrie aspectul prepubertar, Tanner 1.
• D Relieful secundar areolomamelonar caracterizează Tanner 4.
• E Maturitatea mamară și extinderea pilozității spre coapse definesc Tanner 5.

Răspuns: d) Tratamentul cu acetazolamid

Răspuns: a) Este o afecțiune în care o parte din epiteliul scuamos esofagian normal este înlocuit cu mucoasă columnară metaplazică

1. Barrett reprezintă metaplazia columnară a epiteliului scuamos esofagian, legată de reflux și asociată unui risc de adenocarcinom.

• A Definește corect metaplazia esofagiană.
• B Asocierea cu hernia hiatală este frecventă.
• C Bărbatul obez de vârstă mijlocie este profilul tipic.
• D Diagnosticul necesită evaluare endoscopică și histologică.
• E Dilatarea tratează stenoze, nu metaplazia în sine.

Răspuns: c) Mielomul multiplu

1. Mielomul multiplu este cea mai frecventă tumoră osoasă primară a adultului, având originea în plasmocitele medulare.

• A Sarcomul Ewing apare în principal la copii și adolescenți.
• B Osteocondromul este tumoră benignă cartilaginoasă, cu debut tipic în perioada de creștere, nu neoplazia medulară predominantă a adultului.
• C Mielomul derivă din plasmocitele medulare și este cea mai frecventă tumoră primară osoasă a adultului în această clasificare.
• D Osteomul osteoid este benign, apare mai ales înainte de 30 ani și nu predomină în acest grup.
• E Fibrosarcomul osos este mult mai rar decât mielomul.

Răspuns: a) Este descoperit deseori incidental

1. Hemangiomul hepatic este o leziune vasculară benignă, identificată adesea întâmplător prin imagistică și fără necesar terapeutic la pacientul asimptomatic.

• A Descoperirea incidentală este frecventă.
• B Cicatricea centrală sugerează hiperplazie nodulară focală.
• C Hemangiomul nu are transformare malignă caracteristică.
• D Decompensarea bruscă a cirozei ridică suspiciunea altei patologii, inclusiv carcinom hepatocelular.
• E Originea biliară caracterizează tumorile arborelui biliar.

Răspuns: e) Rezecția sigmoidiană cu rectopexie

1. Îndepărtarea sigmoidului redundant și fixarea rectului la fascia presacrată corectează mecanismele anatomice ale prolapsului rectal.

• A Lamboul endoanal de avansare este folosit în alte afecțiuni anorectale, inclusiv fistule selectate.
• B Sfincterotomia internă laterală tratează fisura anală.
• C Setonul cu secționare graduală este utilizat pentru unele fistule, nu corecția prolapsului.
• D Rezecția rectală joasă cu anastomoză, fără alte etape de fixare, nu este de rutină recomandată ca reparație a prolapsului.
• E Rezecția sigmoidului redundant asociată rectopexiei este o procedură acceptată.

Răspuns: b) Tratamentul cu inhibitori de pompă de protoni (IPP) în doze mari scade producția de HCl

1. În Zollinger-Ellison, IPP în doze mari controlează hipersecreția acidă, reducând atât ulcerarea, cât și diareea asociată.

• A Terapia chirurgicală tradițională era gastrectomia totală, nu subtotală.
• B IPP în doze mari reduc secreția de HCl.
• C Antagoniștii H2 nu sunt de primă linie când IPP pot fi utilizați.
• D Controlul hipersecreției acide poate ameliora și diareea.
• E Boala metastatică nu contraindică în toate cazurile excizia/citoreducția tumorilor selectate.

Răspuns: a) Apare rigiditate crescută a peretelui ventricular și scăderea complianței ventriculului stâng

Răspuns: d) Cortexul și emisferele cerebrale

1. Starea vegetativă rezultă din afectarea corticală extinsă, în timp ce mecanismele de veghe din trunchiul cerebral pot rămâne funcționale.

• A Afectarea ireversibilă a trunchiului este asociată morții cerebrale.
• B Metabolismul cerebral nu este crescut caracteristic.
• C Sistemul reticulat activator rămâne relativ păstrat.
• D Afectarea cortexului și emisferelor explică pierderea conștienței.
• E Leziunea pontină ventrală caracterizează sindromul locked-in.

Răspuns: e) Tratamentul de elecție al pielonefritei acute necomplicate este antibioterapia cu administrare orală în regim ambulator

1. Pielonefrita acută necomplicată poate fi tratată ambulator cu antibiotice orale; formele severe sau obstructive necesită altă conduită.

• A E. coli este agentul predominant.
• B Boala cronică poate produce insuficiență renală.
• C Drenajul este necesar când există indicație, de exemplu obstrucție, nu de rutină.
• D Deformările caliceale nu sunt specifice.
• E Antibioterapia orală ambulatorie este alegerea descrisă pentru forma necomplicată.

Răspuns: c) Staphylococcus aureus

1. Impetigo este o infecție superficială contagioasă frecventă la copil, adesea stafilococică, cu cruste de culoarea mierii.

• A HPV produce veruci.
• B Propionibacterium acnes este asociat acneei.
• C Stafilococul auriu este frecvent implicat.
• D HSV-1 determină leziuni herpetice.
• E Clostridium perfringens este asociat infecțiilor necrozante.