Rezidențiat noiembrie 2023 medicină, întrebările 101-120 (caietul B)

Răspuns: C, D, E

1. Inflamația acută a colecistului îngroașă peretele și poate produce exsudat pericolecistic; sensibilitatea provocată de sondă completează tabloul ecografic.

• A Polipii nu sunt un semn de inflamație acută.
• B Calcificarea murală sugerează colecist de porțelan.
• C Un perete peste 3-4 mm susține inflamația.
• D Lichidul din jurul colecistului este sugestiv.
• E Durerea maximă la compresia ecografică a colecistului este caracteristică.

Răspuns: A, D, E

1. Diabetul tip 2 combină rezistența la insulină cu insuficiența secretorie relativă și hiperglucagonemia, iar riscul crește cu vârsta și adipozitatea viscerală.

• A Este forma predominantă de diabet.
• B Incidența crește cu înaintarea în vârstă.
• C Grăsimea viscerală crește riscul.
• D Țesuturile răspund insuficient la insulină.
• E Glucagonul crescut stimulează producția hepatică de glucoză.

Răspuns: A, D

Răspuns: C, D, E

1. Bibliografia separă simptomele de deficit estrogenic de complicațiile pe termen lung ale menopauzei: fragilitate osoasă, boală coronariană și demență.

• A Dispareunia este o manifestare urogenitală.
• B Bufeurile sunt simptome vasomotorii.
• C Boala coronariană este inclusă între complicații.
• D Pierderea osoasă favorizează osteoporoza.
• E Demența este enumerată între complicațiile tardive.

Răspuns: A, B, D, E

1. Reimplantarea are șanse mai mici când leziunea distruge extensiv țesuturile, afectează mai multe niveluri sau pacientul nu poate tolera reconstrucția.

• A Strivirea compromite țesuturile și vasele.
• B Leziunile etajate reduc fezabilitatea reconstrucției.
• C Policele are importanță funcțională și constituie o indicație de reimplantare.
• D Vârsta înaintată asociată comorbidităților poate contraindica procedura.
• E Avulsia produce leziuni vasculare și nervoase întinse.

Răspuns: A, C, D, E

1. Fractura diafizară femurală implică energie mare și poate sechestra mult sânge în coapsă; evaluarea leziunilor asociate precedă stabilizarea intramedulară.

• A La tânăr sunt necesare de regulă forțe mari.
• B Hemoragia poate fi suficientă pentru șoc hipovolemic.
• C Imaginile de pelvis și șold caută leziuni asociate.
• D Genunchiul poate avea leziuni ligamentare concomitente.
• E Tija zăvorâtă stabilizează focarul și permite mobilizare precoce.

Răspuns: A, B, E

1. Fractura supracondilară pediatrică poate afecta artera brahială și nervii vecini, cu risc important de ischemie și contractură Volkmann.

• A Intervalul 5-10 ani este tipic.
• B Căderea pe membrul întins este mecanismul obișnuit.
• C Fragmentul distal se deplasează de obicei posterior.
• D Fractura supracondilară este o cauză importantă a sindromului de compartiment ischemic la copil, prin compromiterea arterei brahiale. Această încadrare între cauzele sindromului nu înseamnă că majoritatea fracturilor dezvoltă complicația.
• E Leziunile neurovasculare impun evaluare și reducere atentă.

Răspuns: C, E

Răspuns: A, B, D, E

1. Tratamentul BAP reduce riscul cardiovascular global prin antiagregare, mișcare și controlul factorilor metabolici.

• A Antiagregarea face parte din tratamentul medical.
• B Controlul glicemic limitează riscul și complicațiile.
• C Betablocantele nu sunt contraindicate în bloc; pot fi indicate cardiac.
• D Dislipidemia necesită tratament.
• E Exercițiul fizic este o componentă a managementului.

Răspuns: B, C, E

1. În exacerbarea BPOC, tahipneea și acidoza hipercapnică susțin VNI pe secție; alterarea neurologică importantă necesită prudență și evaluare într-un cadru cu supraveghere mai intensă.

• A Confuzia sau agitația reprezintă contraindicații relative pe secție.
• B Acidemia sub 7,35 este un criteriu.
• C Hipercapnia peste 49 mmHg este un criteriu.
• D Glasgow sub 8 este contraindicație relativă pe secție.
• E Frecvența respiratorie peste 23/min susține indicația.

Răspuns: A, B, C

1. Controlul infecției arsurii combină tratamentul antimicrobian cu îndepărtarea țesutului devitalizat și acoperirea precoce a plăgii.

• A Antibioticele sistemice au rol în tratamentul infecțiilor.
• B Agenții topici reduc încărcătura microbiană a plăgii.
• C Excizia și grefarea precoce elimină mediul favorabil invaziei bacteriene.
• D Coloizii țin de resuscitarea volemică.
• E Culturile epidermale sunt mijloace de acoperire a defectului cutanat, fragile și sensibile la infecție. Ele nu îndepărtează escara infectată și nu au acțiune antimicrobiană specifică.

Răspuns: B, D, E

1. Suprainfecția delta apare peste o infecție VHB existentă; asocierea markerilor de infecție delta activă cu anti-HBc IgG și replicare VHB redusă este sugestivă.

• A VHD este virus ARN, nu ADN.
• B Anti-HBc IgG susține infecția VHB preexistentă.
• C Anti-HBs nu caracterizează această infecție activă.
• D IgM anti-VHD poate demonstra activitatea infecției delta.
• E Suprainfecția poate suprima replicarea VHB.

Răspuns: A, B, E

1. Plasa poate întări o sutură sau poate substitui un defect imposibil de închis; poziția sa determină raportul cu viscerele și riscul de eroziune.

• A Onlay înseamnă plasare superficial față de musculatură.
• B Materialele neresorbabile oferă susținere permanentă.
• C Materialul sintetic rămâne susceptibil la infecție.
• D Eroziunea viscerală este legată de contactul profund cu organele, nu de onlay.
• E O plasă poate forma o punte între marginile neapropiabile.

Răspuns: B, E

1. Obstrucția pilorică produce vărsături nebilioase și pierderi hidroelectrolitice; oliva pilorică palpabilă este un indiciu clasic.

• A Vărsăturile sunt în jet, dar nebilioase.
• B Hipertrofia pilorului poate fi palpată ca o olivă.
• C Hematochezia nu este semnul caracteristic.
• D Tusea și cianoza la alimentare sugerează alte anomalii.
• E Pierderile prin vărsături pot determina hipopotasemie.

Răspuns: B, C, E

1. Figura bibliografică include angiotensina II, endotelina și oxidul nitric între factorii locali care modulează rezistența vasculară; angiotensina II are și acțiune circulantă.

• A Aldosteronul reglează predominant retenția hidrosalină.
• B Endotelina este mediator local vasoconstrictor.
• C Figura include explicit angiotensina II și între factorii locali ai RVS.
• D Catecolaminele aparțin reglării neurohormonale.
• E Oxidul nitric acționează local asupra musculaturii vasculare.

Răspuns: A, D, E

1. Antagoniștii leucotrienelor blochează receptorul cisteinil-leucotrienic și pot completa tratamentul inhalator, inclusiv la astmaticul cu rinită.

• A Această clasă se administrează oral.
• B Legarea IgE libere aparține terapiei anti-IgE.
• C Anticorpii împotriva căilor Th2 reprezintă alte terapii.
• D Efectul poate fi aditiv cu beta2-agoniștii de lungă durată.
• E Asocierea rinitei este un context util pentru această clasă.

Răspuns: A, B, D, E

1. Nefrita tubulointerstițială cronică rezultă din agresiuni toxice, metabolice sau sistemice persistente, cu fibroză și pierdere progresivă de funcție renală.

• A Nefropatia endemică balcanică este o cauză cronică.
• B Sarcoidoza poate afecta interstițiul renal.
• C Hantavirusul este asociat predominant cu afectare acută.
• D Abuzul analgezic cronic produce nefropatie interstițială.
• E Depozitele de calciu pot cauza afectare tubulointerstițială cronică.

Răspuns: A, B, C, E

1. Anemia din BCR este multifactorială, dominată de deficitul de eritropoietină și agravată de uremie și carențe nutritive.

• A IECA pot diminua stimularea eritropoietică endogenă.
• B Toxinele uremice pot inhiba măduva.
• C Deficitul de eritropoietină este mecanismul principal.
• D Darbepoetina stimulează eritropoieza și tratează anemia.
• E Deficitele de fier, B12 sau folat limitează producția eritrocitară.

Răspuns: B, E

Răspuns: A, D

1. Stridorul inspirator indică de regulă obstrucție laringiană sau supraglotică; laringomalacia și epiglotita sunt exemple pediatrice tipice.

• A Colapsul supraglotic provoacă zgomot inspirator.
• B Astmul determină predominant wheezing expirator.
• C Traheomalacia produce mai ales stridor bifazic sau expirator.
• D Inflamația epiglotei poate obstrua inspirul.
• E Corpul străin bronșic produce obstrucție intratoracică, predominant expiratorie.