Căile biliare (Lawrence, cap. 16, pag. 242-246)
12 grile originale la căile biliare, după Lawrence, Chirurgie generală și specialități chirurgicale, ediția a 6-a, Hipocrate 2021 (pag. 242-246). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
1.La o colecistectomie, chirurgul delimitează o arie între marginea inferioară a ficatului, canalul hepatic comun și canalul cistic. Ce arteră este de așteptat să fie identificată în această arie?4 p
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Artera cistică.
- Limitele descrise definesc triunghiul Calot, reper pentru identificarea arterei cistice.
Capcanele
- a) Nu este artera așteptată în triunghiul delimitat.
- b) Mezenterica superioară nu corespunde localizării descrise.
- d) Porțiunea prehilară a arterei splenice nu este vasul din Calot.
- e) Pancreaticoduodenala inferioară nu este artera indicată de limite.
- A Nu este artera așteptată în triunghiul delimitat.
- B Mezenterica superioară nu corespunde localizării descrise.
- C Artera cistică se află în triunghiul Calot.
- D Porțiunea prehilară a arterei splenice nu este vasul din Calot.
- E Pancreaticoduodenala inferioară nu este artera indicată de limite.
2.Un adult pierde rapid în greutate după chirurgie bariatrică, iar ecografia ulterioară evidențiază litiază veziculară absentă înaintea intervenției. Ce mecanisme legate de scăderea ponderală pot explica această evoluție?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, D
- Scăderea ponderală rapidă favorizează bila suprasaturată și staza veziculară, explicând noua litiază.
- A Sursa descrie creșterea saturației, nu scăderea ei.
- B Creșterea saturației biliare este un mecanism litogen.
- C Staza veziculară contribuie la formarea calculilor.
- D Slăbirea rapidă favorizează litiaza după operația bariatrică.
- E Evacuarea accelerată cu dispariția stazei contrazice pasajul.
3.Un pacient cu hemoliză cronică are concrețiuni pigmentare în colecist, iar bila recoltată este sterilă; echipa discută mecanismul formării și diferența față de variantele brune. Care interpretări se potrivesc acestei combinații de date?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- Bilă sterilă, colecist și hemoliză cronică orientează spre calculi pigmentari negri; infecția biliară caracterizează mai curând tipul brun.
- A Hemoliza cronică favorizează formarea calculilor pigmentari.
- B Bila sterilă este mediul tipic pentru calculii pigmentari negri.
- C Calculii negri sunt compatibili cu localizarea colecistică și bila sterilă.
- D Datele nu dovedesc calculi bruni primari în căi biliare infectate.
- E Creșterea secreției biliare a bilirubinei contribuie la litogeneza din hemoliză.
4.După o perioadă îndelungată de nutriție parenterală și scădere ponderală rapidă, un pacient prezintă sediment biliar amorf la ecografie, fără concrețiune individualizată. Care afirmații despre acest sediment și contextul său sunt susținute?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, D, E
- Sedimentul amorf din acest context poate fi sludge, material cu componente biliare care poate preceda litiaza.
- A Nămolul biliar poate preceda formarea calculilor.
- B Aspectul amorf nu exclude cristalele de colesterol sau bilirubinatul.
- C Scăderea ponderală rapidă este asociată nămolului biliar.
- D Nutriția parenterală prelungită este un context favorizant descris.
- E Mucoproteinele, cristalele de colesterol și bilirubinatul de calciu sunt componente posibile.
5.După episoade scurte de durere biliară, o pacientă dezvoltă durere persistentă în hipocondrul drept, febră și oprirea inspirului la palpare profundă. Ce interpretări corespund schimbării tabloului clinic?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, E
- Persistența durerii, febra și semnul Murphy indică inflamația colecistului, cu posibilă iritație peritoneală.
- A Persistența durerii și febra indică schimbare inflamatorie.
- B Durerea persistentă și febra susțin colecistita acută.
- C Oprirea inspirului la palpare este semnul Murphy.
- D Inflamația face mișcarea dureroasă.
- E Extinderea peritoneală poate da apărare și rebound.
6.Un pacient icteric prezintă predominant bilirubină conjugată și creșteri ale fosfatazei alcaline și GGT mai importante decât ale aminotransferazelor. Ce proces explică cel mai bine acest profil?4 p
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Obstrucție biliară cu un tipar biologic predominant colestatic.
- Predominanța enzimelor de colestază și a bilirubinei directe susține un obstacol biliar.
Capcanele
- a) Hemoliza izolată crește predominant bilirubina indirectă.
- b) GGT concomitent crescută susține originea biliară a FA.
- d) Hepatita cu predominanță a aminotransferazelor ar avea profil invers.
- e) Bilirubina conjugată nu exclude obstacolul.
- A Hemoliza izolată crește predominant bilirubina indirectă.
- B GGT concomitent crescută susține originea biliară a FA.
- C Profilul este colestatic, compatibil cu obstrucție biliară.
- D Hepatita cu predominanță a aminotransferazelor ar avea profil invers.
- E Bilirubina conjugată nu exclude obstacolul.
7.Un pacient cu icter progresiv are în hipocondrul drept o veziculă biliară destinsă, palpabilă și nedureroasă, iar ecografia confirmă un obstacol biliar distal. Care explicație integrează cel mai bine aceste constatări?4 p
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Obstrucția malignă poate produce distensie pasivă prin presiune retrogradă.
- Vezicula nedureroasă destinsă la pacientul icteric sugerează o obstrucție malignă distală, fără a constitui singură confirmarea histologică.
Capcanele
- a) Lipsa sensibilității nu demonstrează inflamație peritoneală acută.
- b) Incapacitatea unui perete fibrozat de a se dilata nu explică distensia observată.
- d) Vezicula palpabilă nu exclude neoplazia distală.
- e) Semnul nu stabilește o origine suplă obligatorie pentru orice calcul distal.
- A Lipsa sensibilității nu demonstrează inflamație peritoneală acută.
- B Incapacitatea unui perete fibrozat de a se dilata nu explică distensia observată.
- C Obstrucția malignă poate produce distensie pasivă retrogradă.
- D Vezicula palpabilă nu exclude neoplazia distală.
- E Semnul nu stabilește o origine suplă obligatorie pentru orice calcul distal.
8.Un pacient icteric are bilirubina directă predominant crescută, FA și GGT mult mai ridicate decât aminotransferazele, iar ecografia indică un obstacol extrahepatic. Se planifică delimitarea invazivă a arborelui biliar. Testele de coagulare confirmă o coagulopatie. Ce interpretări și condiții procedurale sunt justificate?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C, E
- Fracția directă și predominanța enzimelor biliare susțin obstacolul extrahepatic. GGT ajută la atribuirea creșterii FA căilor biliare. Coagulopatia se corectează înaintea explorării invazive. Sfincterotomia prin electrocauterizare aparține ERCP.
- A Fracția directă crescută concordă cu blocajul biliar localizat prin ecografie.
- B GGT crescută împreună cu FA sprijină o proveniență biliară pentru FA.
- C Coagulopatia confirmată impune corecție înaintea oricăreia dintre cele două explorări planificate.
- D Sfincterotomia cu electrocauter folosește cateterul ERCP; abordul transhepatic nu este procedura corespunzătoare acestei manevre.
- E Cartografierea arborelui biliar ajută la planificarea tratamentului când ecografia identifică blocajul extrahepatic.
9.Un pacient cu icter are în hipocondrul drept un colecist mărit, palpabil și nedureros. Echipa compară o obstrucție malignă a căii biliare principale cu o obstrucție litiazică distală și cu un obstacol izolat al canalului cistic. Care interpretări sunt corecte?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- Icterul nu este explicat de un obstacol cistic izolat. Colecistul destins și palpabil susține presiunea retrogradă dintr-o obstrucție malignă a căii principale; colecistul îngroșat asociat de obicei calculilor se destinde greu.
- A Icterul asociat unui colecist mărit, palpabil și nedureros susține o obstrucție malignă a căii biliare principale.
- B O obstrucție a căii biliare principale poate transmite presiunea retrograd și poate destinde pasiv colecistul.
- C Un calcul care obstruează distal calea biliară provine frecvent dintr-un colecist cu perete îngroșat, mai puțin capabil să se destindă.
- D Un colecist cu perete îngroșat se destinde greu, astfel încât distensia palpabilă nu favorizează mecanismul litiazic descris.
- E Un obstacol limitat la canalul cistic nu blochează drenajul biliar hepatic și nu explică singur icterul.
10.Un pacient stabil cu suspiciune de litiază a căii biliare principale necesită cartografierea arborelui biliar; echipa dorește întâi o examinare fără instrumentare ductală și fără radiații. Care caracteristici susțin folosirea MRCP pentru scopul propus?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, E
- MRCP poate oferi informații anatomice și despre calculi înaintea procedurilor invazive, respectând cerința de a evita iradierea.
- A MRCP nu necesită cateterizarea arborelui biliar.
- B MRCP poate evidenția calculii CBP și alte anomalii biliare.
- C MRCP poate fi investigația preliminară înainte de ERCP sau PTC.
- D MRCP este mai puțin invazivă decât procedurile ductale ulterioare.
- E MRCP este neinvazivă și fără radiații ionizante.
11.La o femeie adultă fără antecedente de colici sau alte manifestări biliare, ecografia pentru alt motiv descoperă litiază într-un colecist fără calcificări parietale. Ce argumente susțin conduita în acest caz?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, D, E
- Calculii asimptomatici izolați nu justifică operația profilactică; apariția simptomelor impune reevaluarea.
- A Descoperirea izolată asimptomatică nu indică profilaxie chirurgicală.
- B Riscul de cancer nu justifică intervenția incidentală.
- C Majoritatea nu devin rapid simptomatici.
- D Mulți pacienți rămân fără manifestări timp îndelungat.
- E Apariția colicilor modifică evaluarea chirurgicală.
12.Un pacient cu icter obstructiv și litiază coledociană necesită o procedură care să precizeze anatomia și să permită extragerea obstacolului; are și coagulopatie. Ce afirmații sunt adecvate planificării ERCP?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, D
- ERCP combină opacifierea arborelui biliar cu gesturi terapeutice, după corectarea tulburării de coagulare.
- A Abordul hepatic transparietal definește PTC.
- B Cateterizarea sfincterului Oddi permite injectarea contrastului.
- C Sfincterotomia facilitează extracția calculilor.
- D Coagulopatia se corectează înaintea procedurii.
- E ERCP poate realiza și stentare.
Grile pe paginile care au picat la examen
13.Limitele triunghiului Calot descrise în anatomia căilor biliare sunt:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 54, 2023. După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 242.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, D, E
- A Canalul cistic este limita laterală.
- B Vena portă este posterior în pedicul, fără a constitui această limită laterală.
- C Capul pancreatic nu reprezintă limita superioară.
- D Marginea hepatică formează limita superioară.
- E Canalul hepatic comun este limita medială.
14.În obstrucția biliară sunt posibile următoarele modificări de laborator:5 p
Pagina 244 a picat la examen: întrebarea 163, 2025. După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 244.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Fracția conjugată este crescută în obstacolul biliar extrahepatic sau colestază.
- B Fosfataza alcalină serică crește în obstrucția biliară extrahepatică.
- C În obstrucția biliară cresc concomitent gama-glutamil-transferaza și fosfataza alcalină.
- D Obstrucția blochează excreția intestinală a bilirubinei și reduce urobilinogenul urinar.
- E Timpul de protrombină este adesea prelungit, nu obligatoriu scurtat.
15.În icterul obstructiv, analizele de laborator pot arăta:5 p
Pagina 244 a picat la examen: întrebarea 163, 2025. După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 244.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, D
- A Obstacolul biliar crește fracția conjugată a bilirubinei, nu obligatoriu și izolat fracția neconjugată.
- B Bilirubina conjugată hidrosolubilă este explicit excretată în urină în icterele obstructive.
- C Obstrucția biliară reduce explicit urobilinogenul în urină.
- D INR este adesea crescut prin malabsorbția vitaminei K.
- E FA serică crește în obstrucția biliară.
16.Elementele ecografice ale colecistitei acute includ:5 p
Pagina 246 a picat la examen: întrebarea 101, 2023. După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 246.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Distensia veziculei biliare este enumerată între aspectele ecografice specifice.
- B Îngroșarea peretelui colecistului peste 3-4 mm este menționată explicit.
- C Lichidul pericolecistic este enumerat între aspectele ecografice.
- D Ecografia arată frecvent îngroșarea peretelui vezicii biliare.
- E Semnul Murphy ecografic este prezent la 98% dintre pacienții descriși.
17.Ecografia în colecistita acută poate evidenția:5 p
Pagina 246 a picat la examen: întrebarea 101, 2023. După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 246.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, D
- A Este descrisă îngroșarea peretelui peste 3-4 mm, incompatibilă cu valoarea invariabil sub 1 mm.
- B Semnul Murphy ecografic este un aspect specific enumerat.
- C Ecografia surprinde frecvent lichid pericolecistic.
- D Distensia colecistului este un aspect ecografic enumerat.
- E Îngroșarea peretelui este descrisă frecvent, deci absența ei nu este constantă.
Grile de exersare pe capitol
18.Valvele spiralate Heister se găsesc în:4 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 242
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) canalul cistic
- Canalul cistic conține aceste valve, care opun rezistență curgerii bilei.
Capcanele
- b) Canalul hepatic drept nu este sediul menționat.
- c) Ductul pancreatic nu conține valvele Heister descrise.
- d) Ampula Vater este regiunea de deschidere în duoden.
- e) Valvele spiralate nu sunt localizate în canalul hepatic comun.
- A Canalul cistic conține aceste valve, care opun rezistență curgerii bilei.
- B Canalul hepatic drept nu este sediul menționat.
- C Ductul pancreatic nu conține valvele Heister descrise.
- D Ampula Vater este regiunea de deschidere în duoden.
- E Valvele spiralate nu sunt localizate în canalul hepatic comun.
19.În formarea calculilor biliari micști, sunt corecte:5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 243
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, E
- A Cei mai mulți calculi micști nu sunt suficient calcificați pentru a fi radioopaci.
- B Staza veziculară oferă condiții favorabile conglomerării.
- C Majoritatea calculilor coledocieni provin din vezicula biliară.
- D Factorii de nucleație favorizează conglomerarea cristalelor.
- E Bila litogenică suprasaturată permite precipitarea colesterolului.
20.Calculii pigmentari prezintă următoarele caracteristici:5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 243
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, E
- A Calculii bruni se asociază infecției biliare.
- B Calculii bruni sunt moi și apar în context de infecție.
- C Conținutul de calciu al calculilor pigmentari poate permite radioopacitatea.
- D Calculii negri apar tipic în bila sterilă din colecist.
- E Aceste afecțiuni sunt asocieri caracteristice.
21.Colangiografia percutană transhepatică are următoarele caracteristici:5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 246
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, D, E
- A Cateterizarea sfincterului Oddi caracterizează ERCP.
- B PTC este utilă în special pentru arborele proximal.
- C Dilatarea facilitează accesul și crește succesul la peste 95%.
- D PTC poate avea și rol terapeutic prin drenaj.
- E Coagulopatia trebuie corectată înaintea PTC sau ERCP.
pag. 246-255 →Căile biliareCe a picat cel mai des la căile biliare
Alte capitole
Chirurgie ortopedică: bolile sistemului musculoscheletalColon, rect și anusEsofagul
Vrei grila oficială pe email pe 15 noiembrie, la 16:00, ca să-ți afli punctajul?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre rezidențiat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.