Subiecte rezidențiat 2022 medicină dentară, cu grila oficială

Răspuns: b) incluzie dentară

Răspuns: d) tonometrie

1. Tonometria și electromiografia explorează compartimentul muscular. Diagrama Posselt descrie cinematica mandibulară, iar examenul gnatofonic și analiza T-Scan investighează ocluzia. (Manual, vol. I, p. 246.)

• A Cineradiografia explorează structurile articulare și mișcarea, nu tonusul muscular.
• B Gnatofonia explorează contactele ocluzale prin sunete.
• C T-Scan analizează contactele și distribuția ocluzală.
• D Tonometria investighează compartimentul muscular.
• E Diagrama Posselt descrie cinematica mandibulară.

Răspuns: a) este favorizată de folosirea unor lambouri repoziționate și suturate fără a avea un suport osos subiacent

1. Lipsa suportului osos sub un lambou repoziționat favorizează desfacerea plăgii. Sutura în tensiune agravează ischemia marginilor și poate duce la necroză, astfel încât nu reprezintă o măsură preventivă. (Manual, vol. II, p. 589.) Lambourile plic și în L au o bază largă vascularizată. Acele rotunde inserate perpendicular limitează traumatismul mucoasei.

• A Lipsa suportului favorizează dehiscența.
• B Lamboul plic are bază largă vascularizată.
• C Lamboul în L are bază largă vascularizată.
• D Acele rotunde inserate perpendicular reduc traumatismul.
• E Tensiunea induce ischemie.

Răspuns: d) spațiul functional (ocluzal) insuficient

1. Spațiul ocluzal insuficient este încadrat între erorile critice ale preparației. Nefinisarea pragului este o eroare severă, conicitatea excesivă izolată are gravitate medie, iar nerespectarea morfologiei ocluzale are gravitate redusă. (Manual, vol. I, p. 205.) Atingerea involuntară a dinților vecini este încadrată între erorile de gravitate medie.

• A Conicitatea izolată este eroare medie.
• B Eroare redusă.
• C Lezarea vecinului este eroare medie.
• D Spațiul ocluzal insuficient este critic.
• E Nefinisarea pragului este severă.

Răspuns: e) nu se intervine asupra marginii gingivale libere

1. Incizia semilunară ocolește marginea gingivală liberă și păstrează inserția marginală. Accesul limitat și dificultățile de adaptare la extinderea leziunii sunt dezavantaje ale acestui lambou. (Manual, vol. II, p. 597.) Repoziționarea poate forma pliuri, iar inserțiile musculare sau ale frenurilor pot obliga modificarea traseului inciziei.

• A Accesul este limitat.
• B Extinderea leziunii poate cere acces suplimentar.
• C Repoziționarea poate crea pliuri.
• D Inserțiile musculare și frenurile pot impune modificarea inciziei.
• E Marginea gingivală liberă este respectată.

Răspuns: e) lățimea este mai mare de 10 mm și grosimea este cuprinsă între 0,3-0,5 mm

1. Plăcuța metalică este o bandă de peste 10 mm lățime, cu grosimea de 0,3-0,5 mm. Se poate folosi la ambele maxilare; creșterea lățimii permite reducerea grosimii. (Manual, vol. I, p. 253.)

• A Utilizabilă la ambele maxilare.
• B Dimensiuni de bară, nu plăcuță.
• C Utilizabilă la ambele maxilare.
• D Lățimea mai mare permite grosime mai mică.
• E Peste 10 mm și 0,3-0,5 mm.

Răspuns: d) stilohioidianul

1. Pentru menținerea posturii mandibulei sunt menționate în principal stilohioidianul și pântecul posterior al digastricului. Dintre variante, doar stilohioidianul aparține acestui grup. (Manual, vol. I, p. 182.)

Răspuns: d) pivoturi radiculare

1. Agregarea intraradiculară suplimentează retenția unei coroane prin pivoturi introduse în rădăcină. Șanțurile, puțurile și casetele aparțin elementelor de agregare intracoronară. (Manual, vol. I, p. 192.) Și treptele paracingulare sunt retenții intracoronare, nu pivoturi radiculare.

• A Element intracoronar.
• B Element intracoronar.
• C Element intracoronar.
• D Pivot radicular.
• E Elemente intracoronare.

Răspuns: c) invaginarea buzelor

1. Pierderea suportului dentoalveolar favorizează invaginarea buzelor și reducerea roșului buzei. În același tablou, șanțurile periorale se adâncesc, iar mentonul și marginea bazilară devin mai proeminente. (Manual, vol. I, p. 230.)

• A Marginea bazilară devine proeminentă, nu retrasă.
• B Șanțurile periorale se adâncesc.
• C Invaginarea rezultă din pierderea suportului dentoalveolar.
• D Păstrarea obligatorie a angulației 110-120° nu caracterizează tabloul edentației întinse.
• E Nu este definit un indice facial crescut ca semn selectat; tabloul descrie reducerea etajului inferior.

Răspuns: a) semnul firului de mătase

1. Semnul firului de mătase aparține metodelor clinice directe de depistare a cariei. Transiluminarea, fluorescența, spectroscopia laser și coloranții sunt încadrate la metode indirecte. (Manual, vol. I, p. 39.)

Răspuns: a) carie profundă acută cu simptomatologie limitată

1. Coafajul indirect conservă vitalitatea pulpei temporare și este indicat în stadiile 1-2 pentru caria profundă acută cu simptome limitate. Pulpitele totale sau cronice nu figurează între indicațiile prezentate. (Manual, vol. II, p. 399.) Hipersensibilitatea izolată și agenezia succesorului nu definesc o carie profundă cu pulpă conservabilă; alegerea tratamentului se bazează pe diagnosticul pulpar.

• A Carie profundă cu simptome limitate.
• B Pulpita cronică nu este indicația conservării indirecte.
• C Pulpita totală depășește inflamația limitată.
• D Hipersensibilitatea nu definește caria profundă necesară acestui tratament.
• E Agenezia succesorului nu este un diagnostic pulpar.

Răspuns: e) keratinocite

1. Keratinocitele alcătuiesc populația principală a epiteliului gingival. Celulele Langerhans, Merkel și melanocitele sunt prezente, dar au alte funcții și nu reprezintă populația dominantă. (Manual, vol. I, p. 292.)

• A Celulele Langerhans sunt celule de prezentare a antigenului, minoritare.
• B Celulele Merkel au rol senzorial, nu constituie populația dominantă.
• C Melanocitele produc pigment, fără a fi populația principală.
• D Celulele mezenchimale nediferențiate nu sunt populația dominantă a epiteliului.
• E Keratinocitele formează populația principală.

Răspuns: e) fistule mucozale cu punct de plecare osos sau/si tegumentar, fără etiologie dento-parodontală

Răspuns: e) determină anestezie labio-mentonieră în cazul localizării mandibulare

1. Osteomielita acută debutează brusc, cu inflamație locală, febră și alterarea stării generale. În localizarea mandibulară poate produce anestezie labiomentonieră, care poate persista chiar după fistulizare. (Manual, vol. II, p. 616.)

Răspuns: e) dacă smaltul este uscat, prezența sa nu influențează legarea adezivului de zonele gravate

1. Pe smalțul deja uscat, primerul nu modifică legarea adezivului de suprafața gravată. Rolul său principal este dentinar; conține HEMA hidrofil și solvenți precum apă, etanol ori acetonă. (Manual, vol. I, p. 75.) Primerul tapetează dentina hidrofilă cu molecule bifuncționale, făcând suprafața compatibilă cu adezivul hidrofob. Camforchinona este fotoinițiator, nu solvent.

• A HEMA este hidrofil.
• B Rol fundamental dentinar.
• C Transformă suprafața hidrofilă în una compatibilă hidrofob cu adezivul.
• D Camforchinona este fotoinițiator, nu solvent.
• E Pe smalț uscat nu modifică legarea.

Răspuns: d) 65%

1. Fibroblastele reprezintă aproximativ 65% dintre celulele ligamentului parodontal. Ele produc componentele matricei și participă atât la formarea, cât și la degradarea colagenului. (Manual, vol. I, p. 294.)

Răspuns: e) poate fi fibrilar sau afibrilar

1. După conținutul în fibre, cementul poate fi fibrilar sau afibrilar. Cementul primar este în principal acelular; proprietățile lui nu trebuie confundate cu cele ale dentinei. (Manual, vol. I, p. 12.) Cementul are duritate și radioopacitate mai mici decât dentina, iar permeabilitatea sa este mai mare decât a celorlalte țesuturi dure dentare.

• A Duritate mai mică decât dentina.
• B Radioopacitate mai mică.
• C Primarul este acelular.
• D Permeabilitate mai mare decât celelalte țesuturi dure în descrierea bibliografică.
• E Poate fi fibrilar sau afibrilar.

Răspuns: d) cronologia erupției dinților permanenți este influențată într-o mai mare măsură de factorii de mediu

1. Cronologia dinților permanenți este influențată în mai mare măsură de mediu. Manualul numește etapa canini-premolari-molari secunzi a doua etapă principală; etapa secundară privește molarii de minte. (Manual, vol. II, p. 373.) Regula generală începe cu primul molar inferior, cu variante normale în raport cu incisivul central inferior. Segmentul cu cele mai multe perturbări descrise este canin-premolar; prima mezializare favorizează rapoartele interarcadice normale.

• A Regula generală bibliografică începe cu molarul unu inferior.
• B Aceasta este etapa a doua principală, nu etapa secundară.
• C Prima mezializare favorizează rapoartele normale.
• D Mediul influențează cronologia.
• E Segmentul cel mai perturbat este canin-premolar.

Răspuns: d) persistența predecesorilor temporari cu mobilitate redusă sau fără mobilitate

1. Pentru incisivii centrali blocați de supranumerari, semnul caracteristic este persistența temporarilor fără mobilitate sau cu mobilitate redusă. Distoînclinarea lateralului este descrisă în legătură cu incluzia caninului. (Manual, vol. II, p. 474.) Semnele de poziție sau resorbție ale incisivului lateral sunt discutate la caninul inclus; rotația intraosoasă nu este semnul clinic caracteristic al obstacolului supranumerar.

• A Rotația lateralului este semn al incluziei caninului.
• B Rotația intraosoasă nu este semnul clinic patognomonic cerut.
• C Resorbția lateralului este complicație a caninului inclus.
• D Persistența temporarilor fără mobilitate este semnul cerut.
• E Distoînclinarea lateralului privește incluzia caninului.

Răspuns: e) se examinează cu gura întredeschisă

1. Punga lui Fisch se inspectează cu gura întredeschisă și cu îndepărtarea blândă a țesuturilor moi. Inserția buccinatorului o domină, iar îngroșarea marginii protezei în această zonă ajută menținerea și stabilitatea. (Manual, vol. I, p. 240.) Efectul îngroșării marginilor este asupra menținerii și stabilității, în terminologia funcțiilor protetice, nu asupra sprijinului.

• A Dominată de buccinator.
• B Se examinează cu gura întredeschisă.
• C Îngroșarea ajută menținerea și stabilitatea, nu funcția de sprijin descrisă aici.
• D Se examinează prin depărtare blândă, fără obstacolul anatomic propus.
• E Gură întredeschisă.