Rezidențiat 2022 medicină dentară, întrebările 121-140 (caietul C)

Răspuns: A, E

1. Fasciita cervicală poate avea un tablou grav fără simptome dentoparodontale evidente. Tratamentul necesită debridare, drenaj și irigații; dacă există o cauză dentară, ea trebuie îndepărtată, iar reconstrucția se face după controlul inflamației. (Manual, vol. II, p. 613, 614.)

Răspuns: A, D, E

1. Umplutura nanometrică permite proprietăți mecanice și rezistență la uzură foarte bune. Particulele mici favorizează transluciditatea și pătrunderea luminii, crescând adâncimea de polimerizare. (Manual, vol. I, p. 92.)

Răspuns: C, D

1. Vazirani-Akinosi permite anestezia când deschiderea gurii este limitată. Tehnica este însă dificilă dacă nu se poate obține accesul către fața internă a ramului mandibular; efectul motor precede instalarea anesteziei senzitive. (Manual, vol. II, p. 556.)

• A Este tehnică de bloc mandibular, nu un bloc izolat al maseterinului.
• B Abordul este intraoral, cu gura închisă.
• C Este utilă când deschiderea orală este limitată.
• D Vizualizarea și accesul imposibile la fața internă a ramului limitează tehnica.
• E Blocul motor precede blocul senzitiv în descrierea bibliografică.

Răspuns: D, E

1. Pentru plaga dentinară profundă a dinților temporari sunt enumerate eugenatul de zinc și MTA, alături de hidroxid de calciu și Biodentine. Toaleta cavității trebuie să evite substanțele iritante. (Manual, vol. II, p. 394.)

• A Neofalina nu este material de protecție dentinopulpară enumerat.
• B Nitratul de argint nu este materialul de tratament al plăgii profunde cerut.
• C Apa oxigenată nu este materialul protector selectat și poate irita.
• D ZOE este enumerat între materialele de tratament.
• E MTA este enumerat între materialele de tratament.

Răspuns: C, D, E

1. Vizibilitatea și accesul date de poziția dintelui, morfologia corono-radiculară și tratamentele anterioare sunt elemente favorizante ale accidentelor. Erorile de diagnostic și tehnică reprezintă o categorie distinctă de cauze. (Manual, vol. I, p. 167.) Erorile de diagnostic, tehnică și instrumentar sunt cauze determinante; anatomia și accesul sunt favorizante.

• A Cauză determinantă.
• B Cauză determinantă.
• C Factor favorizant de acces.
• D Factor favorizant anatomic.
• E Factor favorizant prin tratamente anterioare.

Răspuns: A, B

1. După stadiul de demineralizare, manualul separă leziunile necavitare de cele cavitare. Viteza evoluției și relația cu restaurările sunt criterii de clasificare diferite. (Manual, vol. I, p. 38.)

Răspuns: A, C, D

1. Sechestrul de erupție, chistul dentiger de erupție și gingivostomatita, inclusiv forma ulcero-necrotică, sunt prezentate între tulburările iritative, inflamatorii sau infecțioase ale erupției. Ele au mecanisme și conduite diferite. (Manual, vol. II, p. 374, 375.)

• A Sechestrul de erupție este inclus între tulburările erupției.
• B Mucocelul este leziune salivară și nu apare în lista cerută.
• C Gingivostomatita ulcero-necrotică este inclusă în această clasificare.
• D Chistul dentiger de erupție este inclus în capitol.
• E Leziunile aftoase nu sunt incluse în lista tulburărilor erupției din acest item.

Răspuns: B, C

1. Asocierea transpoziției cu incisivi laterali în formă de țăruș și agregarea familială susțin componenta genetică. Predilecțiile descrise sunt pentru sexul feminin și partea stângă. (Manual, vol. II, p. 488.) Asocierea cu o compresie maxilară nu constituie prin ea însăși dovadă ereditară, spre deosebire de agregarea familială și morfologia incisivilor laterali.

• A Compresia este anomalie de dezvoltare asociabilă, fără a constitui prin sine dovadă familială.
• B Morfologie laterală ereditară asociată.
• C Agregare familială.
• D Predominanță feminină.
• E Predominanță stângă.

Răspuns: A, C, D

1. Anodonția simetrică a incisivilor laterali superiori poate păstra sau pierde predecesorii temporari. Spațiul poate rămâne disponibil ori se poate închide parțial sau total prin migrare. (Manual, vol. II, p. 463.) Prezența unui incisiv lateral omolog normal sau nanic caracterizează forma asimetrică; forma simetrică presupune lipsa ambilor laterali.

• A Temporarii pot persista sau lipsi.
• B Un omolog prezent privește forma asimetrică.
• C Spațiul se poate închide.
• D Spațiul poate fi păstrat.
• E Frecvența asocierii cu premolarul doi nu este criteriul formei simetrice descrise.

Răspuns: B, D

1. Dispozitivele radiculare pot valorifica dinți cu mobilitate patologică și permit o ancorare mai fizionomică. Ele reduc componenta coronară și pot asigura sprijin, stabilitate și retenție sub șaua protezei. (Manual, vol. I, p. 260.) Dispozitivele radiculare sunt indicate când raportul coroană-rădăcină este nefavorabil prin coroana prea mare. Nivelarea sau lipsa retențiilor pot impune microproteze, fără a determina singure aceeași soluție radiculară.

• A Raportul favorabil rădăcinii nu este indicația reducerii coronare.
• B Mobilitatea poate motiva valorificare radiculară.
• C Nivelarea moderată nu definește indicația radiculară.
• D Ancorarea poate fi mai fizionomică.
• E Lipsa retențiilor naturale poate indica microproteze, fără a impune dispozitiv radicular.

Răspuns: A, C

1. Hiperplazia hidantoinică apare la o parte dintre pacienții cu epilepsie tratați cu acest medicament, cu incidențe raportate foarte variabile, de 3-85%. Poate apărea și fără placă, deși inflamația bacteriană îi amplifică expresia. (Manual, vol. I, p. 335.) Ulcerația necrotică a papilelor și alterarea febrilă a stării generale aparțin tabloului necrozant, distinct de hiperplazia hidantoinică.

• A Poate apărea la epileptici tratați cu hidantoină.
• B Poate apărea fără placă.
• C Incidență 3-85%.
• D Necroza papilară caracterizează gingivita necrozantă.
• E Febra și alterarea generală caracterizează infecția necrozantă, nu hiperplazia simplă.

Răspuns: B, C

1. La deschidere și închidere, palparea articulației urmărește poziția condililor și caracteristicile excursiilor: simetrie, sinergie și amplitudine. Tonicitatea temporalului și punctele nervoase țin de alte compartimente ale examenului. (Manual, vol. I, p. 238.) Zonele trigger sunt căutate în examenul miofascial, iar emergențele trigeminale în examenul neurologic, nu prin urmărirea excursiilor articulare.

• A Examen muscular.
• B Apreciază poziția condililor.
• C Apreciază simetria excursiilor.
• D Examen miofascial, nu excursie articulară.
• E Examen neurologic senzitiv.

Răspuns: A, C, E

1. Obstrucția salivară completă și trecătoare produce colica, de obicei în timpul meselor. Durerea se asociază cu tumefiere rapidă; durerea cedează repede, în timp ce volumul glandei revine treptat. (Manual, vol. II, p. 661.)

Răspuns: B, C

1. Ligatura peritisulară conservă țesutul dentar, însă trecerea sârmei în jurul coletului cere un sacrificiu osos important. Aplicarea forței la acest nivel face mai dificil controlul componentei orizontale a redresării. (Manual, vol. II, p. 477.) Poziția cervicală a ligaturii nu coincide cu centrul de rezistență al dintelui; tehnica este mai puțin folosită decât ancorarea cu atașamente colate.

• A Aplicarea cervicală nu este aproape de centrul de rezistență radicular.
• B Sacrificiu osos mare.
• C Conservă substanța dintelui.
• D Controlul componentelor orizontale este dificil.
• E Metodă istorică, mai puțin utilizată decât atașamentele colate.

Răspuns: B, C

1. În gingivita de sarcină cresc Prevotella intermedia și Porphyromonas gingivalis în lichidul crevicular. Estrogenii și progesteronul le favorizează proliferarea, amplificând răspunsul gingival la placă. (Manual, vol. I, p. 332.)

• A Campylobacter gracilis nu este specia evidențiată în asocierea hormonală cerută.
• B Prevotella intermedia este menționată cu proliferare favorizată hormonal.
• C Porphyromonas gingivalis este cealaltă specie menționată.
• D Streptococcus mutans este asociat în special cariei și nu este anaerobul selectat aici.
• E Actinomyces nu este una dintre cele două specii selectate.

Răspuns: A, B, D

Răspuns: A, B

Răspuns: A, B, C

1. Rezistența biofilmului implică schimb genetic, enzime care inactivează antibioticele și subpopulații foarte rezistente. În plus, difuzia medicamentului și ritmul de creștere bacterian sunt reduse, ceea ce scade susceptibilitatea. (Manual, vol. I, p. 301.)

Răspuns: D, E

1. Pe fotografia frontală se pot analiza proporția de aur și șirul Fibonacci. Planurile Simon și Dreyfus și unghiul Hadjean sunt descrise pentru evaluarea fotografiei de profil. (Manual, vol. I, p. 247.)

Răspuns: A, E

1. Resorbția osoasă excesivă fără reducerea corespunzătoare a mucoasei produce creasta balantă. Mucoasa este mobilă și de regulă neinflamată, iar instabilitatea protezei crește riscul leziunilor de decubit. (Manual, vol. II, p. 602.) Localizarea obișnuită este frontală la maxilar sau mandibulă, iar palparea este de regulă nedureroasă.

• A Resorbție fără retracție mucoasă echivalentă.
• B Mucoasă de regulă nedureroasă.
• C Predomină frontal.
• D Fără inflamație tipică.
• E Instabilitatea favorizează decubitul.