Subiecte rezidențiat 2020 medicină dentară, cu grila oficială

Răspuns: d) Tetraciclinele, în infecțiile în care predomină Aggregatibacter Actinomycetemcomitans

Răspuns: d) proteazele sunt eliberate de coci gram negativi

Răspuns: e) apariția dinților supranumerari cu grad de calcifiere similar celor din seria normală

1. Teoria celei de-a treia dentiții atribuie supranumerarii unei perioade ulterioare de activitate a lamei dentare. Erupția orală și mineralizarea tardivă sunt argumente invocate în favoarea ei; calcifierea similară cu seria normală este un contraargument cronologic. Mugurii accesorii și varietatea formelor nu reprezintă acest contraargument. (Manual, vol. II, p. 454.)

• A Erupția orală este argument invocat în favoarea celei de-a treia dentiții.
• B Mineralizarea tardivă este compatibilă cu o generație ulterioară.
• C Mugurii accesorii susțin o ipoteză odontogenă, fără a fi contraargumentul cronologic cerut.
• D Varietatea morfologică nu este contraargumentul temporal selectat.
• E Calcifierea la același nivel cu seria normală contrazice dezvoltarea unei generații ulterioare.

Răspuns: e) parodontita apicală acută

Răspuns: c) combinarea tehnicilor de regenerare tisulară ghidată și de adiție

Răspuns: d) apare o reacție febrilă

1. Febra sugerează că infecția depășește manifestările strict locale și justifică evaluarea pentru antibioterapie sistemică. Simplul interval de două-trei zile de la extracție sau existența suturilor nu constituie o asemenea indicație. (Manual, vol. II, p. 589.)

• A Imposibilitatea chiuretajului nu constituie singură o manifestare sistemică.
• B Intervalul postextracțional nu justifică singur antibioterapia.
• C Sutura nu constituie singură o indicație sistemică.
• D Febra este manifestare infecțioasă generală.
• E Leziunea apicală cronică preexistentă nu dovedește răspândirea sistemică actuală.

Răspuns: e) încorporarea parțială a dintelui în cauză de către un dinte vecin

1. În teoria proterogenetică, dispariția filogenetică poate trece prin încorporarea parțială a dintelui de către un vecin, urmată de încorporarea totală. (Manual pentru rezidențiat, Medicină dentară, 2021, vol. II, p. 461.)

• A Supranumerarul compensator nu este o etapă a dispariției dintelui descrise de Quinet.
• B Reincluzia temporarului este o anomalie de erupție, nu etapa filogenetică descrisă.
• C Reducerea privește dintele în cauză, nu microdonția vecinilor.
• D Evoluția descrisă merge de la două rădăcini la una, în sens opus variantei.
• E Încorporarea parțială în dintele vecin precedă încorporarea totală.

Răspuns: b) direcția de mișcare a unei proteze mobile de la contactul inițial al părților ei rigide cu dinții de sprijin spre poziția de repaus terminal

1. Axa de inserție descrie direcția de deplasare a protezei de la primul contact al componentelor rigide cu dinții până la așezarea ei finală. Nu se confundă cu ecuatorul protetic sau cu o înclinare obligatorie a modelului. (Manual, vol. I, p. 253.)

• A Bisectoarea este o metodă de alegere, nu definiția deplasării protezei.
• B Axa descrie direcția de la primul contact rigid până la așezarea finală.
• C Ecuatorul protetic este o linie de contur, nu o direcție de deplasare.
• D Retentivitățile influențează alegerea axei, dar nu îi definesc traiectoria.
• E Nu există o înclinare obligatorie universală de 30 de grade.

Răspuns: b) un conector secundar situat pe fața linguală a dintelui

Răspuns: d) se localizează în general pe suprafețele dentare considerate cu risc scăzut la carie

Răspuns: a) inițierea

Răspuns: d) favorizarea apariției unei creste edentate ascuțite

1. Prin fracturarea digitală a corticalelor în tehnica Dean poate rezulta o creastă ascuțită, nefavorabilă protezării. [Sursă: Bucur, Compendiu OMF, 2009, vol. I, fig. 5.21](https://pdfcoffee.com/bucur-vol-1-pdf-free.html).

• A Tehnica intraseptală urmărește conservarea înălțimii, nu reducerea fundului vestibular ca dezavantaj definitoriu.
• B Conservarea periostului și vascularizației reduce atrofia postextracțională.
• C Exostozele nu sunt dezavantajul atribuit fracturării digitale.
• D Apropierea corticalelor fracturate poate produce creastă ascuțită.
• E Creasta balantă este modificare mucoasă, nu efectul osos definitoriu descris.

Răspuns: d) reacție eozinofilă

Răspuns: a) o proeminență cervicală foarte dezvoltată în jumătatea mezială a feței vestibulare

1. Primul molar temporar inferior are o creastă cervicală mezio-vestibulară foarte accentuată. Coroana se îngustează distal, iar masa ocluzală este îngustă vestibulolingual. Rădăcina mezială este mai lată și mai lungă decât cea distală; contactul distal se află aproape de creasta marginală. (Woelfel, Dental Anatomy, cap. 6, pp. 182-183.)

• A Creasta cervicală mezio-vestibulară este foarte accentuată.
• B Coroana se îngustează distal, nu prezintă distalul mult mai lat.
• C Îngustarea ocluzală caracteristică este vestibulolinguală, nu mezio-distală.
• D Rădăcina mezială este mai lată și mai lungă decât distala, nu egală.
• E Contactul distal este apropiat de creasta marginală, nu îndepărtat.

Răspuns: c) pulpa suferă metaplazie granulomatoasă

Răspuns: d) osul incisiv

Răspuns: b) scăderea pronunțată a presiunii intraorale

Răspuns: e) este funcția ce tinde să se opună forțelor verticale de desprindere

1. Retenția se opune desprinderii protezei de pe câmpul protetic. La croșetele Ney, această funcție este realizată în principal de extremitatea elastică angajată în zona retentivă. (Manual, vol. I, pp. 253-254.)

• A Pragurile supracingulare realizează sprijinul, nu retenția elastică.
• B Deplasarea laterală este controlată prin stabilizare.
• C Gheruța incizală realizează sprijinul.
• D Porțiunile rigide stabilizează; retenția directă implică brațul retentiv elastic.
• E Retenția împiedică desprinderea involuntară de pe câmpul protetic.

Răspuns: b) coroanele molarilor prezintă câte o creastă cervicală numai pe fața vestibulară