Rezidențiat 2020 medicină dentară, întrebările 21-40 (caietul B)

Răspuns: b) care apare ca urmare a caninului inclus în poziție orizontală

1. Caninul inclus relativ orizontal poate apăsa mezial asupra apexurilor incisivilor centrali; coroanele se înclină distal și apare un spațiu interincisiv secundar. Această cauză dentară corespunde diastemei false. (Manual pentru rezidențiat, Medicină dentară, 2021, vol. II, p. 490.)

• A Ereditatea este discutată în legătură cu diastema adevărată.
• B Caninul inclus poate depărta coroanele incisivilor prin presiune asupra apexurilor.
• C Diastema tranzitorie de erupție este o categorie distinctă.
• D Fibromucoasa abundentă și septul fibros caracterizează diastema adevărată.
• E Anomaliile frenului sunt asociate formei adevărate.

Răspuns: a) al cărui vârf nu se observă

Răspuns: d) în zona de iritație apar celule epiteliale în grămezi

Răspuns: b) pe molari are dispoziție circulară

Răspuns: d) 2,5 cm

1. În tehnica clasică a blocului cervical profund, acul nu se avansează dincolo de 2,5 cm, pentru a evita lezarea măduvei cervicale. Aceasta este limita maximă, deși contactul cu apofiza transversă se obține de obicei mai superficial. [Sursă: NYSORA, blocul plexului cervical](https://nysora.com/regional-anesthesia/techniques/head-and-neck-blocks/cervical/cervical-plexus-block/).

• A 1 cm nu reprezintă limita maximă descrisă.
• B 1,5 cm poate fi adâncime de contact, fără a fi plafonul tehnicii.
• C 2 cm poate fi adâncime de contact, fără a fi plafonul tehnicii.
• D Limita recomandată în tehnica clasică este 2,5 cm.
• E 3,5 cm depășește plafonul de siguranță descris.

Răspuns: b) relația dintre arcadele dentare și ATM este fixată de morfologia dinților

1. În schema gnatologică, morfologia ocluzală determină o singură poziție de intercuspidare maximă, coincidentă cu relația centrică. Astfel, relația arcadelor cu articulațiile temporomandibulare este fixată prin forma suprafețelor ocluzale. (Manual pentru rezidențiat, Medicină dentară, 2021, vol. I, p. 178.)

• A Schema este concepută pentru dentația naturală și restaurările fixe.
• B Morfologia ocluzală fixează relația arcadelor cu articulațiile.
• C Ușoara inocluzie a cuspizilor inactivi caracterizează schema simplificată.
• D Contactul punctiform simplu cuspid-fosă caracterizează schema simplificată.
• E Schema gnatologică folosește protecție canină în lateralitate.

Răspuns: a) mușchiului pterigoidian lateral

Răspuns: a) se bazează pe apoziție osoasă la nivelul suturii palatine

1. A este corectă: expansiunea lărgește sutura palatină și baza nazală, iar apoziția și remodelarea osoasă suturală stabilizează lărgirea obținută. Nu impune disjuncție ultrarapidă, extracții sau aparate extraorale. Efectul nu devine nul automat după 12 ani; un studiu cu expander Hyrax a măsurat lărgire nazală la copii cu vârsta medie de 12,73 ani (Ionescu 2021, vol. II, pp. 494, 504-505; [Zeng și Gao, 2013](https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24035072/)).

• A Apoziția/remodelarea suturală stabilizează lărgirea transversală a bazei nazale.
• B Nu impune ultrarapid: protocolul Hyrax primar are activare pe 2-3 săptămâni.
• C Nu există prag nul la 12 ani: creștere nazală măsurată la media 12,73 ani și efect ortopedic posibil ulterior.
• D Extracțiile sunt uneori necesare în tratamentul tardiv, nu o condiție a expansiunii.
• E Dispozitivul de expansiune intraoral oferă mecanismul; aparatul extraoral pentru diafragma linguopalatină nu este impus.

Răspuns: a) Robinson

Răspuns: c) este urmată de lărgirea spațiului dento-alveolar

Răspuns: d) pungi false multiple

Răspuns: b) coroana apare bombată în sens vestibulo-oral, în special spre colet

1. B este corectă: incisivul central superior temporar are convexitate vestibulo-orală accentuată cervical. Coroana este mai lată mezio-distal decât înaltă cervico-incizal; fața vestibulară este netedă, iar unghiul mezio-incizal este mai ascuțit decât cel distal. Rădăcina are tendință distală, nu mezială ([anatomie didactică, pp.PDF19-20](https://cden.tu.edu.iq/images/2025/almhadrat/class%204/tb%20asnan%20alatfal.pdf); [studiu morfologic](https://link.springer.com/article/10.1007/s40368-025-01058-x)).

• A Raport inversat: coroana este mai lată mezio-distal decât înaltă cervico-incizal.
• B Convexitate cervicală vestibulo-orală caracteristică; creste cervicale labiale și cingulum lingual.
• C Suprafața labială uzuală este netedă, fără depresiuni de dezvoltare.
• D Unghiurile sunt inversate: mezio-incizalul mai ascuțit, disto-incizalul rotunjit.
• E Componenta mezială este greșită: rădăcinile sunt înclinate distal sub colet; nu se afirmă o singură curbură palatinală de-a lungul întregii rădăcini.

Răspuns: b) tulburărilor metabolismului local

1. Teoria tulburării metabolismului local presupune dispariția membranei parodontale înaintea rizalizei, cu apropierea cementului de os și posibilitatea reincluziei. Este o ipoteză formulată pentru dinții temporari. (Manual pentru rezidențiat, Medicină dentară, 2021, vol. II, p. 480.)

• A Teoria proterogenetică explică reducerea numerică filogenetică.
• B Tulburările metabolismului local sunt o ipoteză a reincluziei.
• C Atavismul explică supranumerarii.
• D Hiperactivitatea lamei primare explică supranumerarii.
• E Hipoactivitatea lamei secundare privește formarea dentară, nu reincluzia unui dinte erupt.

Răspuns: e) heparina este eliberată de țesutul pulpar propriu-zis

Răspuns: a) țesut conjunctiv bine vascularizat

Răspuns: c) apariția unui surblomb retentiv

Răspuns: d) de intruzie și vestibulo-orale

1. În masticație, forțele produc atât intruzia dintelui în alveolă, cât și deplasări vestibulo-orale. Aceste mișcări contribuie la uzura fețelor proximale, în cadrul mezializării continue. (Manual pentru rezidențiat, Medicină dentară, 2021, vol. I, p. 175.)

• A Extruzia nu este deplasarea verticală în timpul încărcării masticatorii.
• B Intruzia este corectă, dar direcția asociată descrisă este vestibulo-orală.
• C Extruzia înlocuiește incorect intruzia.
• D Încărcarea produce intruzie și deplasare vestibulo-orală, cu uzura contactelor proximale.
• E Extruzia nu corespunde mecanismului descris.

Răspuns: b) pot persista resturi epiteliale la locul de unire al lamelor palatine înre ele și cu septul nazal (perlele Leboucq)

Răspuns: c) sunt realizate din două metale diferite

Răspuns: b) osteoblastic

1. În distribuția histologică prezentată de manual, forma osteoblastică reprezintă 45% dintre osteosarcoame, proporția cea mai mare dintre tipurile enumerate. (Manual pentru rezidențiat, Medicină dentară, 2021, vol. II, p. 650.)

• A Tipul fibroblastic este mai rar, 9% în distribuția bibliografică.
• B Osteoblasticul are procentul cel mai mare, 45%.
• C Condroblasticul reprezintă 27%.
• D Anaplasticul reprezintă 17%.
• E Telangiectazicul reprezintă 1%.