Rezidențiat 2020 medicină dentară, întrebările 41-60 (caietul B)

Răspuns: e) la întâlnirea liniei ce unește tragusul cu comisura bucală cu o linie care trece la jumătatea distanței dintre plica pterigomandibulară și tendonul de inserție a mușchiului temporal

1. Tehnica Gow-Gates utilizează un reper extraoral trasat între tragus și comisura bucală. Reperul intraoral se situează între plica pterigomandibulară și tendonul temporal, la o înălțime mai mare decât în blocul alveolar inferior convențional. (Manual, vol. II, p. 555.)

• A Reperul descris este în mucoasa obrazului, fără a fi definit numai prin vestibulul superior.
• B Reperul descris este în mucoasa obrazului, fără a fi definit numai prin vestibulul inferior.
• C Creasta temporală și marginea ramului nu sunt perechea de repere intraorale cerută.
• D Reperul extraoral este tragusul, nu lobul urechii.
• E Linia tragus-comisură se intersectează cu reperul dintre plică și tendonul temporal.

Răspuns: d) nervului mentonier

Răspuns: d) după Bruno și colaboratorii, în canalele radiculare microflora este predominant anaerobă și facultativă

Răspuns: e) osteomul osteoid

1. Osteomielita supurată cronică poate semăna radiologic cu osteomul osteoid; de aceea, acesta intră în diagnosticul diferențial. [Sursă: Bucur, Compendiu OMF, vol. I, Osteomielita supurată cronică](https://pdfcoffee.com/bucur-vol-1-pdf-free.html).

• A Odontomul complex este o masă de țesuturi dentare calcificate, distinctă de osteita supurată.
• B Osteomul periferic produce o masă osoasă de suprafață, nu tabloul osteitic medular descris.
• C Flegmonul hemifacial este o infecție difuză a părților moi.
• D Abcesul în semilună este o supurație a părților moi, nu o leziune osoasă cronică.
• E Osteomul osteoid poate avea aspect radiologic foarte asemănător.

Răspuns: b) majoritatea incluziilor sunt în poziție orală

1. Incluzia caninului maxilar este mai frecvent palatinală decât vestibulară. Este mai frecventă la femei și se întâlnește mai des unilateral decât bilateral. (Manual, vol. II, pp. 468-469.)

• A Predomină poziția palatinală, nu vestibulară.
• B Localizarea orală, palatinală, este cea mai frecventă.
• C Sexul feminin este mai afectat.
• D Cele mai multe cazuri sunt unilaterale.
• E Predomină caninul superior și unilateralitatea.

Răspuns: c) spațiul laterofaringian

Răspuns: b) 0,500 - 1 g/zi, timp de 2-3 luni

Răspuns: d) are vârful la nivelul constricției apicale

1. D este corectă: conul cementar se lărgește de la constricția apicală, unde are vârful, spre foramenul extern, unde are baza. Lungimea de lucru pentru preparare se stabilește convențional până la constricție, fără includerea acestui segment terminal. Nu are baza în camera pulpară și nu rezultă din tehnica step-down. Manualul descrie o distanță constricție-foramen de 0,2-0,6 mm, variabilă, nu un interval fix de 0,7-1 mm (Ionescu 2021, vol. I, p. 135).

• A Prepararea uzuală se oprește în interiorul canalului la constricție, nu include pâlnia cementară până la foramen.
• B Valoarea 0,7-1 mm nu corespunde intervalului 0,2-0,6 mm descris pentru constricție-foramen; anatomia variază.
• C Baza este la foramenul extern, nu în camera pulpară.
• D Capătul îngust/vârful convențional este la constricția apicală.
• E Structură anatomică preexistentă, nu produs al tehnicii step-down.

Răspuns: d) supero-anterioară

1. D este corectă: în schema funcțională descrisă de Okeson, maseterii și pterigoidienii mediali încarcă condilii supero-anterior. Direcția verticală omite componenta anterioară, cea orizontală omite componenta superioară, iar variantele cu direcție distală nu descriu această rezultantă ([Okeson, ed.8, p.75, fig.5.2](https://www.neoncursos.com.br/wp-content/uploads/2019/08/Management_of_Temporomandibular_Disorders-and-Occlusion-Okeson-2020.pdf)).

• A Componenta distală nu corespunde rezultantei descrise.
• B Omite componenta anterioară.
• C Omite componenta superioară.
• D Direcția explicit indicată de Okeson pentru cele două grupe.
• E Componenta distală și lipsa componentei superioare nu corespund rezultantei.