Rezidențiat 2020 medicină dentară, întrebările 101-120 (caietul B)

Răspuns: B, D, E

1. Abcesul marginal poate rezulta din exacerbarea infecției unei pungi și poate apărea vestibular, lingual sau palatinal. Extinderea prin comunicațiile endoparodontale poate produce pulpită retrogradă și afectare apicală acută. Un proces pornit din pulpa gangrenată are origine endodontică; drenajul său marginal poate mima un abces parodontal ([Carranza, cap. 30, fig. 30-29 și 30-30](https://elsevier-elibrary.com/contents/fullcontent/58078/epubcontent_v2/OEBPS/B9781437704167000305.htm); [consens IJOS, 2024](https://www.nature.com/articles/s41368-024-00320-0); Ionescu 2021, vol. I, p. 110).

• A Fals: sunt documentate abcese periodontale linguale și palatinale.
• B Adevărat: exacerbare a infecției unei pungi preexistente, uneori cu obstrucția drenajului.
• C Fals ca etiologie primară a abcesului marginal parodontal: gangrena produce leziune endodontică; drenajul marginal și leziunile combinate trebuie diferențiate.
• D Adevărat ca posibilitate: progresia bolii periodontale prin comunicațiile pulpare poate produce pulpită retrogradă acută.
• E Adevărat ca posibilitate: extinderea apicală și afectarea secundară a pulpei pot genera o leziune apicală acută; nu este evoluție inevitabilă.

Răspuns: C, E

Răspuns: C, D

1. Cimentul clasic cu fosfat de cupru este înrudit cu fosfatul de zinc și are o reacție de priză similară. Oxidul negru de cupru îi conferă culoarea neagră și efect bactericid, deci nu este verde închis și nici lipsit de cupru; adaosul nu îl caracterizează printr-o acțiune antimicrobiană mai slabă ([McCabe și Walls, 2008, §28.4, PDF p. 556](https://cdn.ysk-book.com/books/pdf/qByneDpW8A3mD1t9PHZfU1v7cIGQji3aTreZV1Gf.pdf)).

• A Fals: studiul Foley constată activitate antibacteriană superioară pentru cimentul negru de cupru.
• B Fals pentru materialul clasic: aspect negru, nu verde închis.
• C Adevărat: familie înrudită și reacție de priză similară fosfatului de zinc.
• D Adevărat: cuprul conferă efect bactericid.
• E Fals: pulberea conține oxid de cupru.

Răspuns: A, B, E

1. Teaca Hertwig este formată din epiteliile intern și extern ale organului smalțului, prin proliferarea buclei cervicale. Extremitatea sa formează diafragma epitelială, care îngustează deschiderea cervicală largă a germenului dentar în jurul papilei. [Sursă: Al Rasheed College of Dentistry, Oral Histology, curs 9, p.1](https://alrasheedcol.edu.iq/lect-download-256).

• A Teaca Hertwig este epitelială.
• B Derivă din proliferarea buclei cervicale.
• C Primul ansamblu derivat din lama dentară este mugurele dentar, nu teaca radiculară tardivă.
• D Teaca este formată din epiteliul intern și extern, fără reticul stelat/strat intermediar.
• E Diafragma epitelială îngustează deschiderea cervicală spre sacul folicular.

Răspuns: B, C, E

Răspuns: B, D, E

Răspuns: A, D, E

Răspuns: C, D

Răspuns: C, D

Răspuns: B, C

Răspuns: A, E

Răspuns: A, B

1. Croșetele cu acțiune posterioară și inelar au o singură extremitate retentivă elastică. Ney 1 are două brațe retentive, Ney 2 are două brațe elastice în T, iar combinatul 1-2 asociază cele două forme. Rezultă A și B. ([Curs ASMU, p. 4](https://do.asmu.ru/mod/resource/view.php?id=180317); Ionescu, 2021, vol. I, pp. 254-255.)

• A Adevărat pentru enunțul negativ: croșetul cu acțiune posterioară are un traseu continuu semicircular și o singură extremitate retentivă, nu perechea de brațe elastice Ney I/II. Cursul ASMU p. 4, figura 6, coroborat cu descrierea croșetului back-action din manualul universitar Ankara.
• B Adevărat: croșetul inelar descris are un braț de încercuire sprijinit și o singură extremitate retentivă. Curs ASMU p. 4, tip V.
• C Fals pentru enunțul negativ: Ney I are două brațe retentive, vestibular și oral. Curs ASMU p. 4.
• D Fals: Ney II are două brațe retentive în T, ambele cu proprietăți elastice. Curs ASMU p. 4.
• E Fals: combinatul I-II reunește un braț circular retentiv și unul în T. Curs ASMU p. 4; sunt două componente elastice, nu un singur braț.

Răspuns: B, C

Răspuns: B, D

1. Radiografia Clark compară două incidențe, una ortogonală și una excentrică. Deplasarea imaginii în același sens cu sursa indică poziția orală și permite localizarea unui supranumerar inclus. Radiografia ocluzală este o alternativă distinctă; anodonția înseamnă absența dintelui. Sunt corecte B și D. (Ionescu, Manual pentru rezidențiat. Stomatologie, 2021, vol. II, p. 458.)

• A Fals: ocluzala axială cu film mușcat este prezentată separat de excentrica Clark; Clark compară o incidență ortogonală cu una excentrică.
• B Adevărat: deplasarea imaginii în același sens cu sursa indică o poziție orală, prin paralaxă.
• C Fals: anodonția reprezintă absența elementului dentar; nu există un dinte inclus al cărui sediu vestibular/oral să fie localizat.
• D Adevărat: metoda este descrisă în evaluarea poziției vestibulare/orale a supranumerarilor incluși.
• E Fals: protocolul comparativ are două radiografii, ortogonală și excentrică, nu tripleta propusă.

Răspuns: D, E

Răspuns: C, D, E

1. Primii 4 mm ai deplasării condilului orbitant sunt importanți deoarece, în acest interval, contactele dentare pot influența relieful ocluzal. Traseul imediat este rar; interpretarea atribuită lui Malone și Koth îl consideră mai curând un artefact de înregistrare. (Manual pentru rezidențiat, Medicină dentară, 2021, vol. I, p. 186.)

• A Traseul imediat, nu cel distribuit, este rar.
• B Deplasarea condilului orbitant este caracterizată angular prin unghiul Bennett.
• C Primii 4 mm corespund zonei cu contacte dentare.
• D Unghiul Bennett influențează relieful ocluzal.
• E Traseul imediat poate fi un artefact de înregistrare.

Răspuns: C, E

Răspuns: A, E

1. Canalul Wharton are cele două curburi la marginea posterioară a mușchiului milohioidian și la întâlnirea cu nervul lingual. Orificiul papilar îngust favorizează separat staza salivară. Vasele sublinguale și prelungirea anterioară a glandei nu reprezintă aceste repere. Sunt corecte A și E. (Ionescu, Manual pentru rezidențiat. Stomatologie, 2021, vol. II, p. 661.)

• A Adevărat: prima curbură este la marginea posterioară a milohioidianului.
• B Fals: reperul celeilalte curburi este nervul lingual, nu vasele sublinguale.
• C Fals: papila este orificiul terminal îngust, descris ca factor separat, nu una dintre cele două curburi ale traiectului.
• D Fals: prelungirea anterioară a glandei nu coincide cu marginea posterioară a milohioidianului sau cu încrucișarea nervului lingual.
• E Adevărat: a doua curbură apare la raportul canalului cu nervul lingual.

Răspuns: B, C