Rezidențiat 2020 medicină dentară, întrebările 181-200 (caietul B)

Răspuns: A, D, E

1. Metoda Lejoyeux folosește teleradiografia de profil. Planul trece anterior la 2 mm sub buza superioară și posterior prin punctul X definit pe ramul mandibular. ([Forna, vol. II, metoda disocierii analitice](https://ro.scribd.com/document/356904425/10-N-Forna-Protetica-Dentara-Vol-II-3))

• A Metoda disocierii analitice utilizează teleradiografia de profil.
• B Măsurarea Sn-Gn privește dimensiunea verticală, nu traseul analitic cerut.
• C Adăugarea/reducerea cerii adaptează dimensiunea verticală mandibulară, nu definește metoda analitică.
• D Punctul anterior este la 2 mm sub buza superioară.
• E Punctul posterior X se construiește din reperele ramului ascendent.

Răspuns: A, E

Răspuns: B, C, D

Răspuns: B, E

1. Tubul neural se formează prin îngroșarea ectodermului median în placă neurală, urmată de invaginarea în șanț și fuziunea pliurilor. Nodul Hensen ține de gastrulație și inducție, iar somitele și foițele somatică și splanhnică rezultă din dezvoltarea mezodermului. [Gilbert, Developmental Biology, ediția a VI-a, Formation of the Neural Tube](https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK10080/); [OpenStax, Anatomy and Physiology, secțiunea 28.2](https://openstax.org/books/anatomy-and-physiology/pages/28-2-embryonic-development).

• A Fals: separarea mezodermului lateral formează foițele somatică/splanhnică, nu tubul neural.
• B Adevărat: ectodermul median se îngroașă formând placa neurală.
• C Fals ca etapă distinctă a tubului: nodul Hensen aparține gastrulației și inducției axiale.
• D Fals: somitele provin din segmentarea mezodermului paraxial.
• E Adevărat: placa neurală se invaginează în șanț, apoi pliurile fuzionează.

Răspuns: C, E

1. Șanțul gingival liber este o depresiune externă care marchează limita dintre gingia liberă și gingia fixă și poate lipsi clinic. Nu trebuie confundat cu sulcusul dintre dinte și gingie, căruia îi aparțin măsurarea adâncimii și raportul apical cu epiteliul joncțional. (Manual, vol. I, pp. 291, 292.)

• A Pierderea atașamentului se măsoară în raport cu joncțiunea smalț-cement.
• B 1-3 mm privește sulcusul dintre dinte și gingie, nu șanțul extern.
• C Șanțul extern poate lipsi clinic.
• D Epiteliul joncțional limitează apical sulcusul, nu șanțul extern.
• E Șanțul gingiei libere marchează limita dintre gingia liberă și fixă.

Răspuns: B, C

1. La 3-5 ani, cel puțin o suprafață netedă cavitată sau obturată a unui dinte temporar anterior maxilar poate defini caria severă precoce. La 3 ani, criteriul numeric este dmf-s ≥4; prin urmare, o valoare >4 din C îl îndeplinește, fără ca >4 să fie pragul minim. [Sursă: AAPD, definiția S-ECC](https://www.aapd.org/globalassets/media/policies_guidelines/p_eccconsequences.pdf).

• A Orice semn pe suprafață netedă definește S-ECC sub 3 ani, nu în orice copil peste 3 ani.
• B La 3-5 ani sunt criteriu suprafețele netede cavitate, absente prin carie sau obturate ale frontalilor temporari superiori.
• C La 3 ani pragul este dmf-s≥4; valoarea >4 îl îndeplinește, fără a fi pragul minim.
• D Dintele Turner este defect de dezvoltare, nu criteriu S-ECC.
• E Hipoplazia este factor de risc și nu definește singură S-ECC.

Răspuns: B, C, D

1. Tehnica forțelor compensate combină rotații orare și antiorare cu presiune axială controlată. Sunt indicate instrumente flexibile, precum acele cu secțiune triunghiulară, iar varianta Flexofile are vârful rotunjit, inactiv. (Manual pentru rezidențiat, Medicină dentară, 2021, vol. I, p. 136.)

• A Reducerea acutizărilor nu este avantajul specific care definește tehnica în sursa verificată.
• B Instrumentele Flexofile pot avea vârf rotunjit inactiv.
• C Secțiunea triunghiulară și flexibilitatea facilitează urmărirea curburilor.
• D Sunt combinate rotații orare/antiorare cu presiune axială.
• E Este tehnică distinctă, nu variantă de telescopare progresivă.

Răspuns: A, B

Răspuns: C, E

1. Solidarizarea înregistrărilor necesită un mijloc mecanic care să păstreze raportul celor două machete. Stimularea electrică preauriculară și evocarea reflexelor de poziționare pot contribui la găsirea unei poziții mandibulare, dar nu fixează între ele machetele. [Sursă: Forna, Protetica dentară, vol.II, solidarizarea machetelor, p. 562](https://ro.scribd.com/document/356904425/10-N-Forna-Protetica-Dentara-Vol-II-3).

• A Ansele în U încălzite fixează mecanic cele două machete.
• B Ancoșele cu masă termoplastică stabilită fixează relația.
• C Stimulii electrici pot poziționa mandibula, fără a fixa între ele machetele.
• D Știfturile asigură interpoziționarea mecanică.
• E Reflexele centricizează mandibula, fără solidarizare mecanică.

Răspuns: B, C

Răspuns: C, E

1. Reciprocitatea neutralizează solicitarea orizontală produsă de brațul retentiv la inserție și dezinserție. Dacă se renunță la brațul opozant, rolul de contracroșet poate fi preluat de un pinten intern sau de un conector secundar interdentar. (Manual pentru rezidențiat, Medicină dentară, 2021, vol. I, p. 254.)

• A Brațul terminal flexibil nu este contracroșet rigid; servește retenției.
• B Pintenii externi asigură sprijin, fără a fi înlocuitorii specificați aici.
• C Pintenul intern poate prelua reciprocitatea.
• D Segmentul subecuatorial al T este flexibil retentiv, nu contracroșet rigid.
• E Conectorul secundar interdentar poate prelua rolul opozant.

Răspuns: C, D

Răspuns: A, D

Răspuns: B, D

Răspuns: C, D, E

Răspuns: D, E

Răspuns: A, D

1. Odontoclastele sunt celule mari, multinucleate, cu aparat celular adaptat resorbției țesuturilor mineralizate. În resorbția fiziologică radiculară sunt frecvente pe suprafețele orientate către succesorul permanent. Pot apărea și la nivelul suprafețelor interne ale dintelui, astfel că absența lor absolută din camera pulpară este incorectă. [Sursă: Sahara et al. Ultrastructural features of odontoclasts that resorb enamel in human deciduous teeth prior to shedding](https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9776076/).

• A Odontoclastele sunt celule mari, multinucleate.
• B Au numeroase mitocondrii, lizozomi și vacuole, nu puține organite.
• C Studii ultrastructurale arată resorbția smalțului; excepția absolută este falsă.
• D Resorbția radiculară fiziologică se concentrează spre succesorul permanent.
• E Odontoclastele pot resorbi și predentina de pe suprafețele pulpare.

Răspuns: A, D

1. Ameloblastomul periferic se prezintă ca o formațiune de țesut moale gingival și se poate confunda cu un fibrom sau cu o leziune epuliformă granulomatoasă. Exostozele și osteomul periferic sunt formațiuni osoase, iar parodontita profundă nu explică tipic un nodul gingival circumscris de acest tip. (Manual, vol. II, pp. 644.)

• A Fibromul gingival poate mima nodulul periferic.
• B Exostoza este proliferare osoasă dură.
• C Osteomul periferic este leziune osoasă, nu nodulul gingival tipic.
• D Hiperplazia epuliformă granulomatoasă este diferențial al leziunii gingivale.
• E Parodontita profundă nu explică tipic tumora gingivală circumscrisă.

Răspuns: C, E