Subiecte rezidențiat 2023 medicină dentară, cu grila oficială

Răspuns: d) Malformațiile arterio-venoase osoase centrale

1. Forma multiloculară primordială poate imita radiologic o tumoră osoasă. Manualul o diferențiază de ameloblastom, mixom odontogen, tumora centrală cu celule gigante și malformațiile arterio-venoase osoase centrale. Celelalte variante apar în alte liste de diagnostic diferențial. (Manual, vol. II, p. 637.) Cavitatea idiopatică și leziunile ameloblastice sau adenomatoide enumerate sunt diferențiale ale formelor uniloculare ori dentigere; cerința restrânge comparația la forma primordială multiloculară.

• A Cavitatea idiopatică mimează mai ales forma uniloculară.
• B Fibromul ameloblastic apare la diferențialul formelor uniloculare/dentigere.
• C Leziune adenomatoidă mai ales anterioară uniloculară.
• D Malformația AV centrală poate mima tumora multiloculară.
• E Aceeași familie adenomatoidă cu tablou preponderent unilocular.

Răspuns: d) Pot fi adaptate atât pe suprafețele meziale cât și pe cele distale, fără a schimba instrumentul

1. Setul Langer are trei chiurete, cu design derivat din Gracey 5-6, 11-12 și 13-14 și lamă modificată la 90°. Aceasta permite instrumentarea suprafețelor meziale și distale cu același instrument. Gâtul este mai puțin rigid decât la chiuretele Gracey rigide. (Manual, vol. I, p. 352.)

Răspuns: d) Inlay-urile ocluzale

1. La alcătuirea punților pot participa aproape toate tipurile de proteze fixe unitare, însă manualul exclude inlay-urile exclusiv ocluzale și reconstituirile corono-radiculare ca elemente de agregare. (Manual, vol. I, p. 193.)

Răspuns: c) Nu prezintă canalicule dentinare și prelungiri Tomes

Răspuns: a) Porțiunea profundă a maseterului

1. În clasificarea lui Slavicek, stabilizatorii legați direct de funcția ATM sunt porțiunea profundă a maseterului, fasciculul superior al pterigoidianului lateral și fasciculul anterior al temporalului. Dintre variante este prezentă numai porțiunea profundă a maseterului. (Manual, vol. I, p. 182.)

Răspuns: d) Bilateral în mușchii buccinatori

1. Rolul modelator al musculaturii orofaciale a fost demonstrat prin electrozi fini implantați bilateral în mușchii constrictori superiori faringieni, buccinatori și orbiculari ai buzelor. Ansamblul este descris ca mecanism buccinator. (Manual, vol. I, p. 175.)

Răspuns: e) Libertatea de deplasare a cuspidului de sprijin "in centric" a fost descrisa sub denumirea de "triunghi de toleranțã ocluzala*

1. Long centric permite alunecarea dintre relația centrică și intercuspidarea maximă pe 1,25-1,5 mm. Libertatea cuspidului de sprijin în zona centrică este asociată triunghiului de toleranță ocluzală descris de Spirgi. (Manual, vol. 1, p. 184.) Deplasarea laterală asociată, wide centric, privește cuspidul de sprijin, nu cuspidul de ghidaj.

• A Alunecare sagitală, nu transversală.
• B Interval 1,25-1,5 mm.
• C Cuspidul descris este cel de sprijin.
• D Deplasarea laterală privește cuspidul de sprijin.
• E Libertatea în centric este triunghiul de toleranță.

Răspuns: c) Raportul ocluzal este de tip cuspid-creastă marginală

1. Schema freedom in centric asociază raportul cuspid-creastă marginală cu libertate de deplasare în zona centrică. Deglutiția se face în intercuspidare maximă, propulsia prin ghidaj incizal, iar lateralitatea prin ghidaj de grup pe partea lucrătoare. (Manual, vol. I, p. 178.)

• A IM și RC nu coincid strict.
• B Deglutiție în IM.
• C Contact cuspid-creastă marginală.
• D Ghidaj incizal în propulsie.
• E Ghidaj de grup în lateralitate.

Răspuns: c) Ranula

1. Ranula plonjantă poate traversa planul mușchiului milohioidian și forma două compartimente comunicante, unul oral și unul suprahioidian. Aspectul astfel rezultat explică forma clinică în bisac; apăsarea unui compartiment îl mărește pe celălalt. (Manual, vol. II, p. 632.)

• A Granulomul piogen este proliferare vasculară, fără cele două compartimente salivare.
• B Chistul branhial este o masă cervicală fără comunicarea oral-suprahioidiană specifică.
• C Ranula plonjantă poate forma două compartimente comunicante, aspectul în bisac.
• D Papilomul este o proliferare epitelială exofitică.
• E Granulomul periferic cu celule gigante este leziune gingivală, nu chist salivar în bisac.

Răspuns: b) Este separată de gingia fixă prin șanțul gingiei libere, vizibil în aproximativ 50% din cazuri

1. Gingia marginală este zona cea mai coronară și formează peretele extern al sulcusului. Șanțul gingiei libere o separă de gingia fixă și este vizibil în aproximativ jumătate dintre cazuri. (Manual, vol. I, p. 291.)

• A Gingia marginală este porțiunea coronară.
• B Șanțul gingiei libere este vizibil aproximativ în jumătate dintre cazuri.
• C Formează peretele extern, nu intern, al sulcusului.
• D Baza ei se raportează la dinte; papila ocupă ambrazura interdentară.
• E Conjunctivul este subepitelial, nu supraepitelial.

Răspuns: c) Dintele nu este corect izolat și complet uscat

1. Izolarea sau uscarea insuficientă poate permite conducerea curentului către alte țesuturi și un răspuns fals pozitiv. Apexul imatur, calcificările și premedicația sunt enumerate între cauzele răspunsurilor fals negative. (Manual, vol. 1, p. 101.) Și alcoolul poate diminua răspunsul, producând fals negativ.

• A Fals negativ.
• B Fals negativ.
• C Poate conduce curentul în alte țesuturi și da fals pozitiv.
• D Fals negativ.
• E Alcoolul poate produce fals negativ.

Răspuns: b) Unghiul dintre planul de ocluzie și linia care unește condilii;

Răspuns: d) Deplasarea laterală a condilului pivotant în cursul mișcării de lateralitate a mandibulei reprezintă mișcarea Bennett

1. În lateralitate, condilul pivotant de partea lucrătoare se rotește și se deplasează lateral; această deplasare este mișcarea Bennett. Condilul orbitant de partea nelucrătoare se deplasează înainte, în jos și medial, iar traiectoria lui față de planul sagital definește unghiul Bennett. (Manual, vol. I, p. 186.)

Răspuns: a) Rotunjirea vârfurilor cuspizilor

1. Fluorul, borul și molibdenul pot rotunji vârfurile cuspizilor și pot reduce profunzimea șanțurilor și fosetelor. Manualul descrie totodată coroane mai mici și cristale mai mari, mai puțin solubile, ceea ce favorizează autocurățirea și rezistența la carie. (Manual, vol. I, p. 19.) Cristalinitatea este îmbunătățită, în special prin efectul fluorului asupra structurii minerale.

• A Rotunjirea cuspizilor.
• B Scade profunzimea fosetelor.
• C Poate reduce dimensiunea coroanei.
• D Îmbunătățește cristalinitatea.
• E Cristale mai mari și mai puțin solubile.

Răspuns: c) Prezenței ligamentelor alveolo-dentare orientate aproape în unghi drept pe suprafața radiculară

1. Răspândirea rapidă a cariei în cement este favorizată de mineralizarea redusă și permeabilitatea crescută. Difuzia este ajutată și de stratul granular Tomes mai puțin mineralizat, precum și de orientarea aproape perpendiculară a ligamentelor dento-alveolare pe rădăcină. (Manual, vol. I, pp. 11, 35.)

Răspuns: a) La pacienți cu dificultăți de înghițire (disfagie)

1. Lista contraindicațiilor pentru instrumentele sonice și ultrasonice include disfagia, alături de anumite boli pulmonare și cardiovasculare. Dificultatea de înghițire este, așadar, situația contraindicată dintre cele enumerate. (Manual, vol. I, p. 355.) Dentina expusă și dinții temporari impun precauții; utilizarea chirurgicală și reducerea exceselor de restaurare pot constitui indicații.

• A Disfagia este contraindicație.
• B Dentina sensibilă cere precauție.
• C Poate fi utilizat intraoperator.
• D Reducerea exceselor poate fi indicație.
• E Dinții temporari impun precauții, nu sunt aici contraindicație absolută.

Răspuns: d) Semilunare pentru leziunile carioase mari

1. Cariile vestibulare sau orale devin vizibile radiologic când dentina este afectată suficient. Leziunile mici dau de regulă imagini rotunde, iar cele mari imagini ovalare sau semilunare. (Manual, vol. 1, p. 48.)

Răspuns: c) Stimulează sinteza metaloproteinazelor

Răspuns: c) Cameră pulpară deschisă

1. În stadiul exteriorizat al parodontitei apicale acute la dintele permanent imatur, camera pulpară este deschisă, iar pulpa este mortificată. Percuția axială este intens pozitivă, iar durerea spontană are intensitate mai mică decât în stadiul endoosos. (Manual, vol. 2, p. 419.) Durerea de fond este spontană și se exacerbează la masticație, în loc să fie exclusiv provocată.

• A Durerea intensă lancinantă privește mai ales stadiul endoosos.
• B Durerea de fond este spontană, exacerbată la masticație.
• C Cameră deschisă.
• D Pulpa este mortificată.
• E Percuție intens pozitivă, nu ușor.

Răspuns: d) Se însoțește de sensibilitate la stimuli reci