Rezidențiat 2026:duminică, 15 noiembrie · grila oficială de la 16:00

Parodontologie (pag. 291-293)

20 de grile originale la parodontologie, după Stomatologie, vol. 1 (pag. 291-293). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

Grile pe paginile care au picat la examen

1.Referitor la delimitarea parodonțiului superficial și a celui profund, sunt corecte următoarele afirmații:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 10, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 291.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  • A Componenta superficială este reprezentată de gingie.
  • B Desmodonțiul este una dintre cele trei componente profunde.
  • C Cementul radicular aparține compartimentului profund.
  • D Osul alveolar intră în alcătuirea parodonțiului profund.
  • E Numai gingia constituie parodonțiul superficial; cementul este profund.

2.La adultul cu sănătate parodontală, care afirmație descrie corect raporturile și rolul gingiei?4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 10, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 291.

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Acoperă osul alveolar și rădăcina, iar epiteliul aderă coronar de joncțiunea smalț-cement.

  1. În sănătate, epiteliul gingival aderă la dinte coronar de joncțiunea smalț-cement.

Capcanele

  • a) Gingia acoperă osul alveolar și rădăcina și protejează țesuturile subiacente.
  • c) Rădăcina este acoperită de gingie, iar adeziunea epitelială este coronară față de această joncțiune.
  • d) Protecția împotriva bacteriilor și a agenților nocivi bucali este o funcție fundamentală gingivală.
  • e) Protecția gingivală se asociază cu aderarea epiteliului la suprafața dentară.
  • A Gingia acoperă osul alveolar și rădăcina și protejează țesuturile subiacente.
  • B În sănătate, epiteliul gingival aderă la dinte coronar de joncțiunea smalț-cement.
  • C Rădăcina este acoperită de gingie, iar adeziunea epitelială este coronară față de această joncțiune.
  • D Protecția împotriva bacteriilor și a agenților nocivi bucali este o funcție fundamentală gingivală.
  • E Protecția gingivală se asociază cu aderarea epiteliului la suprafața dentară.

3.În împărțirea anatomică a gingiei, care dintre următoarele caracteristici sunt corect atribuite zonelor sale?5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 10, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 291.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Lățimea zonei marginale este de aproximativ 1,5 mm.
  • B Gingia fixă este legată ferm de suportul osos.
  • C Zona interdentară ocupă intervalul dintre doi dinți vecini.
  • D Solidarizarea cu osul caracterizează gingia atașată.
  • E Papila interdentară se află între doi dinți adiacenți.

4.Care afirmații descriu corect rolurile componentelor parodontale în fixarea dintelui?5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 10, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 291.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Legătura dintre dinte și osul alveolar este realizată de structurile ligamentului parodontal.
  • B Cementul acoperă rădăcina și ancorează fibrele ligamentare.
  • C Osul alveolar primește rădăcina dentară și asigură inserția osoasă a fibrelor ligamentare.
  • D Cementul radicular acoperă rădăcina dintelui; acoperirea osului alveolar revine gingiei.
  • E Învelișul rădăcinii este cementul, iar ligamentul realizează conexiunea dintelui cu osul.

5.În evaluarea funcționării parodonțiului ca ansamblu, care afirmație este corectă?4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 10, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 291.

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Integritatea structurală a componentelor asigură funcționarea optimă a complexului parodontal.

  1. Funcționarea optimă a parodonțiului depinde de păstrarea integrității structurale a componentelor sale.

Capcanele

  • a) Componentele parodontale formează un ansamblu funcțional, astfel încât modificările uneia afectează întregul complex.
  • c) Chiar modificarea unei componente poate produce disfuncționalități ale întregului complex parodontal.
  • d) Tipurile de țesuturi parodontale diferă prin localizare și compoziție.
  • e) Structurile parodontale cooperează ca un tot unitar pentru susținerea dinților în oasele maxilare.
  • A Componentele parodontale formează un ansamblu funcțional, astfel încât modificările uneia afectează întregul complex.
  • B Funcționarea optimă a parodonțiului depinde de păstrarea integrității structurale a componentelor sale.
  • C Chiar modificarea unei componente poate produce disfuncționalități ale întregului complex parodontal.
  • D Tipurile de țesuturi parodontale diferă prin localizare și compoziție.
  • E Structurile parodontale cooperează ca un tot unitar pentru susținerea dinților în oasele maxilare.

6.La descrierea reperelor gingiei marginale, prin zenit gingival se înțelege:4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 10, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 291.

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Punctul cel mai apical al gingiei libere.

  1. Zenitul este reperul corespunzător punctului celui mai apical al gingiei libere.

Capcanele

  • a) Zenitul gingival desemnează extremitatea apicală a gingiei libere, nu extremitatea sa coronară.
  • b) Aderența bazei gingiei marginale la smalț se realizează prin epiteliul joncțional; baza întreagă nu reprezintă zenitul.
  • d) Șanțul gingiei libere delimitează gingia marginală de cea fixă; el nu constituie în întregime zenitul.
  • e) Zenitul este un reper punctual apical, nu totalitatea unei suprafețe gingivale.
  • A Zenitul gingival desemnează extremitatea apicală a gingiei libere, nu extremitatea sa coronară.
  • B Aderența bazei gingiei marginale la smalț se realizează prin epiteliul joncțional; baza întreagă nu reprezintă zenitul.
  • C Zenitul este reperul corespunzător punctului celui mai apical al gingiei libere.
  • D Șanțul gingiei libere delimitează gingia marginală de cea fixă; el nu constituie în întregime zenitul.
  • E Zenitul este un reper punctual apical, nu totalitatea unei suprafețe gingivale.

7.Gingia marginală sănătoasă:4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 10, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 291.

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Are consistență fermă, profil ascuțit și contur neted

  1. Consistența fermă, profilul ascuțit și conturul neted caracterizează gingia marginală sănătoasă.

Capcanele

  • b) Gingia marginală formează peretele extern al șanțului gingival.
  • c) Grosimea gingiei marginale este în medie de aproximativ 1 mm și variază între 0,5 și 2 mm.
  • d) Gingia marginală reprezintă porțiunea cea mai coronară a gingiei.
  • e) Șanțul gingiei libere este vizibil în aproximativ jumătate dintre cazuri.
  • A Consistența fermă, profilul ascuțit și conturul neted caracterizează gingia marginală sănătoasă.
  • B Gingia marginală formează peretele extern al șanțului gingival.
  • C Grosimea gingiei marginale este în medie de aproximativ 1 mm și variază între 0,5 și 2 mm.
  • D Gingia marginală reprezintă porțiunea cea mai coronară a gingiei.
  • E Șanțul gingiei libere este vizibil în aproximativ jumătate dintre cazuri.

8.În privința gingiei marginale:4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 10, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 291.

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Constituie peretele extern al sulcusului gingival

  1. Gingia marginală delimitează dinspre exterior sulcusul gingival.

Capcanele

  • a) Aderența la smalț se realizează prin epiteliul joncțional.
  • b) Grosimea medie este de aproximativ 1 mm.
  • d) În sănătate, conturul este neted, aspectul regulat și consistența fermă.
  • e) Legătura cu cementul se realizează prin țesutul conjunctiv subepitelial gingival.
  • A Aderența la smalț se realizează prin epiteliul joncțional.
  • B Grosimea medie este de aproximativ 1 mm.
  • C Gingia marginală delimitează dinspre exterior sulcusul gingival.
  • D În sănătate, conturul este neted, aspectul regulat și consistența fermă.
  • E Legătura cu cementul se realizează prin țesutul conjunctiv subepitelial gingival.

9.La examinarea parodontală, șanțul gingival sănătos prezintă următoarele caracteristici:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 12, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 292.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Sulcusul are configurație îngustă, în V, în jurul dintelui.
  • B Un perete este dentar, iar celălalt este reprezentat de epiteliul gingiei libere.
  • C Media histologică a adâncimii este de 1,8 mm.
  • D Intervalul histologic în sănătate este de 0,5-3 mm.
  • E Lichidul crevicular se găsește în șanțul gingival și poate fi analizat în scop diagnostic.

10.Care afirmație despre joncțiunea muco-gingivală și variațiile înălțimii gingiei atașate este corectă?4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 12, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 292.

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) Joncțiunea rămâne staționară, iar înălțimea gingiei atașate se modifică prin porțiunea coronară.

  1. Stabilitatea joncțiunii face ca variațiile înălțimii să depindă de modificările coronare.

Capcanele

  • a) Joncțiunea este vizibilă vestibular la ambele maxilare și lingual mandibular, dar imperceptibilă palatinal.
  • b) Gingia marginală intră în înălțimea gingiei keratinizate, nu în cea a gingiei atașate.
  • c) Înălțimea vestibulară este mai redusă mandibular decât maxilar.
  • e) Gingia atașată este mai bine reprezentată în regiunea incisivă.
  • A Joncțiunea este vizibilă vestibular la ambele maxilare și lingual mandibular, dar imperceptibilă palatinal.
  • B Gingia marginală intră în înălțimea gingiei keratinizate, nu în cea a gingiei atașate.
  • C Înălțimea vestibulară este mai redusă mandibular decât maxilar.
  • D Stabilitatea joncțiunii face ca variațiile înălțimii să depindă de modificările coronare.
  • E Gingia atașată este mai bine reprezentată în regiunea incisivă.

11.În structura epiteliului gingival extern keratinizat, sunt corecte următoarele asocieri dintre strat și caracteristicile sale:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 12, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 292.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Celulele bazale au forme cuboidale sau cilindrice și alcătuiesc stratul germinativ.
  • B Stratul spinos este format din 10-20 de rânduri de celule poliedrice.
  • C Granulele de keratohialină caracterizează stratul granular.
  • D Celulele keratinizate ale stratului cornos sunt lipsite de organite.
  • E Stratul bazal este germinativ, iar stratul cornos este superficial.

12.Referitor la morfologia papilelor interdentare în condiții de sănătate, sunt corecte afirmațiile:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 12, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 292.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Papila ocupă ambrazura gingivală, situată sub contactul dintre dinți.
  • B Papila sănătoasă din zona frontală are o configurație piramidală.
  • C În zona laterală, cele două creste papilare sunt legate printr-o depresiune denumită col gingival.
  • D Distanța dintre punctul de contact și creasta osoasă participă la determinarea formei papilare.
  • E Recesiunile constituie unul dintre factorii care modifică forma papilei interdentare.

13.Care afirmație descrie activitatea funcțională a celulelor epiteliului gingival?4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 12, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 292.

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) Celulele pot răspunde stimulilor prin sinteză de citokine, molecule de adeziune, factori de creștere și enzime.

  1. Răspunsul epitelial la stimuli include producția acestor mediatori și molecule funcționale.

Capcanele

  • a) Proliferarea și diferențierea keratinocitelor susțin funcția protectoare a epiteliului gingival.
  • b) Celulele epiteliale sunt active metabolic și reacționează la stimuli externi.
  • c) Epiteliul asigură protecție și schimb selectiv cu mediul bucal.
  • e) Diferențierea keratinocitelor contribuie la protecția țesuturilor subiacente.
  • A Proliferarea și diferențierea keratinocitelor susțin funcția protectoare a epiteliului gingival.
  • B Celulele epiteliale sunt active metabolic și reacționează la stimuli externi.
  • C Epiteliul asigură protecție și schimb selectiv cu mediul bucal.
  • D Răspunsul epitelial la stimuli include producția acestor mediatori și molecule funcționale.
  • E Diferențierea keratinocitelor contribuie la protecția țesuturilor subiacente.

14.Pentru epiteliul gingival extern, sunt corecte următoarele particularități topografice și structurale:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 12, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 292.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, D

  • A Acest epiteliu acoperă exteriorul gingiei marginale și gingia fixă până la joncțiunea muco-gingivală.
  • B Epiteliul gingival extern acoperă suprafața exterioară a gingiei, nu exclusiv peretele sulcular.
  • C Grosimea obișnuită a epiteliului gingival extern este de aproximativ 0,2-0,3 mm.
  • D Papilele conjunctive și punțile epiteliale determină o interfață ondulată.
  • E Zona mediană a papilei interdentare este nekeratinizată și reprezintă un punct de vulnerabilitate histologică.

15.În epiteliul gingival, keratinocitele:4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 12, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 292.

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Constituie populația celulară principală

  1. Keratinocitele reprezintă principalul tip celular al epiteliului gingival.

Capcanele

  • a) Keratinocitele sunt prezente și predomină în epiteliul gingival.
  • c) Keratinocitele sunt celule epiteliale, iar țesutul conjunctiv este situat subiacent.
  • d) Keratinocitele constituie populația principală, nu populația cea mai rară.
  • e) Proliferarea și diferențierea keratinocitelor contribuie la funcția protectoare a epiteliului.
  • A Keratinocitele sunt prezente și predomină în epiteliul gingival.
  • B Keratinocitele reprezintă principalul tip celular al epiteliului gingival.
  • C Keratinocitele sunt celule epiteliale, iar țesutul conjunctiv este situat subiacent.
  • D Keratinocitele constituie populația principală, nu populația cea mai rară.
  • E Proliferarea și diferențierea keratinocitelor contribuie la funcția protectoare a epiteliului.

16.Populația celulară dominantă a epiteliului gingival:4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 12, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 292.

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) Este reprezentată de keratinocite

  1. Principalul tip celular al epiteliului gingival este keratinocitul.

Capcanele

  • a) Melanocitele sunt prezente alături de keratinocite, care sunt dominante.
  • b) Epiteliul are o populație principală de keratinocite; țesutul conjunctiv se află subiacent.
  • c) Celulele Merkel sunt alte celule epiteliale, fără a constitui populația principală.
  • e) Celulele Langerhans sunt prezente, dar populația principală este cea de keratinocite.
  • A Melanocitele sunt prezente alături de keratinocite, care sunt dominante.
  • B Epiteliul are o populație principală de keratinocite; țesutul conjunctiv se află subiacent.
  • C Celulele Merkel sunt alte celule epiteliale, fără a constitui populația principală.
  • D Principalul tip celular al epiteliului gingival este keratinocitul.
  • E Celulele Langerhans sunt prezente, dar populația principală este cea de keratinocite.

17.Care afirmație caracterizează corect epiteliul sulcular și relația sa cu suprafața dentară?4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 82, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 293.

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Formează peretele moale al sulcusului și nu este atașat dintelui.

  1. Peretele moale al șanțului este format de epiteliul sulcular, fără atașament dentar.

Capcanele

  • a) Epiteliul sulcular este nekeratinizat și neatașat suprafeței dentare.
  • b) El se întinde de la limita coronară a epiteliului joncțional spre vârful gingiei marginale.
  • d) Caracterul semipermeabil permite trecerea fluidului gingival în sulcus.
  • e) Absența keratinizării îi conferă vulnerabilitate față de agresiuni.
  • A Epiteliul sulcular este nekeratinizat și neatașat suprafeței dentare.
  • B El se întinde de la limita coronară a epiteliului joncțional spre vârful gingiei marginale.
  • C Peretele moale al șanțului este format de epiteliul sulcular, fără atașament dentar.
  • D Caracterul semipermeabil permite trecerea fluidului gingival în sulcus.
  • E Absența keratinizării îi conferă vulnerabilitate față de agresiuni.

18.În alcătuirea laminei propria gingivale și în organizarea straturilor sale se regăsesc următoarele caracteristici:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 82, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 293.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Colagenul reprezintă componenta volumetrică majoră, de aproximativ 60%.
  • B Ponderea volumetrică a fibroblaștilor este de aproximativ 5%.
  • C Stratul papilar formează proiecțiile conjunctive de sub epiteliu.
  • D Proiecțiile intraepiteliale aparțin stratului papilar; stratul reticular continuă până la periost.
  • E Vasele, nervii și substanța fundamentală reprezintă împreună aproximativ 35%.

19.În condiții de sănătate parodontală, rolul fibroblaștilor din țesutul conjunctiv gingival este descris corect prin afirmația:4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 82, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 293.

Vezi rezolvarea

Răspuns: e) Echilibrează sinteza și degradarea colagenului, contribuind la homeostazia locală.

  1. În sănătate, sinteza și degradarea colagenului se echilibrează și mențin homeostazia.

Capcanele

  • a) Fibroblaștii asigură atât sinteza, cât și degradarea colagenului.
  • b) Formarea colagenului face parte din activitatea fibroblaștilor gingivali.
  • c) Fibroblaștii sunt cele mai numeroase celule conjunctive gingivale și participă la reparație.
  • d) Ei sunt situați între mănunchiurile de fibre conjunctive.
  • A Fibroblaștii asigură atât sinteza, cât și degradarea colagenului.
  • B Formarea colagenului face parte din activitatea fibroblaștilor gingivali.
  • C Fibroblaștii sunt cele mai numeroase celule conjunctive gingivale și participă la reparație.
  • D Ei sunt situați între mănunchiurile de fibre conjunctive.
  • E În sănătate, sinteza și degradarea colagenului se echilibrează și mențin homeostazia.

20.Care afirmații caracterizează organizarea și rolul epiteliului joncțional în sănătatea parodontală?5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 82, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 293.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  • A Epiteliul joncțional constituie atașamentul epitelial al gingiei la dinte.
  • B Porțiunea orientată spre sulcus este mai groasă, cu 10-20 de straturi celulare.
  • C Spre profunzime epiteliul se îngustează, ajungând la numai 1-3 straturi celulare.
  • D În sănătate parodontală, extremitatea apicală a epiteliului joncțional corespunde joncțiunii smalț-cement.
  • E Rolul acestui epiteliu este de a sigila țesuturile parodontale față de mediul oral.

pag. 293-296 →Parodontologie

Alte capitole

PedodonțieOrtodonție și ortopedie dento-facialăChirurgie oro-maxilo-facială