Rezidențiat 2026:duminică, 15 noiembrie · grila oficială de la 16:00

Parodontologie (pag. 293-296)

20 de grile originale la parodontologie, după Stomatologie, vol. 1 (pag. 293-296). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

Grile pe paginile care au picat la examen

1.Sunt corecte următoarele asocieri dintre fibrele conjunctive gingivale și traiectul lor:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 82, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 293.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  • A Fibrele dento-gingivale pornesc din cementul supraalveolar și pătrund în țesutul conjunctiv gingival adiacent.
  • B Fibrele dento-periostale se inseră în cement, depășesc vârful crestei și ajung în periostul corticalei externe.
  • C Fibrele alveolo-gingivale au direcție coronară și se termină în lamina propria a gingiei marginale.
  • D Fibrele transseptale leagă cementul dinților vecini în sens mezio-distal, deasupra septului osos.
  • E Fibrele circulare sunt situate sub epiteliul joncțional și înconjoară dintele inelar.

2.În țesutul conjunctiv gingival, care asociere dintre celule și caracteristicile lor este corectă?4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 82, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 293.

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Macrofagele și histiocitele provin din monocitele sanguine.

  1. Monocitele sanguine sunt precursorii macrofagelor și histiocitelor din conjunctivul gingival.

Capcanele

  • b) Celulele Langerhans participă la prezentarea antigenelor.
  • c) Limfocitele și neutrofilele sunt prezente în vecinătatea bazei sulcusului.
  • d) În conjunctivul gingival, celulele adipoase și eozinofilele se găsesc în număr redus.
  • e) Originea macrofagelor și histiocitelor este monocitară, nu melanocitară.
  • A Monocitele sanguine sunt precursorii macrofagelor și histiocitelor din conjunctivul gingival.
  • B Celulele Langerhans participă la prezentarea antigenelor.
  • C Limfocitele și neutrofilele sunt prezente în vecinătatea bazei sulcusului.
  • D În conjunctivul gingival, celulele adipoase și eozinofilele se găsesc în număr redus.
  • E Originea macrofagelor și histiocitelor este monocitară, nu melanocitară.

3.Vulnerabilitatea epiteliului joncțional este legată de:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 82, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 293.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, E

  • A Contactul plan cu lamina propria scade rezistența la agresiuni mecanice.
  • B Spațiile intercelulare sunt largi și favorizează permeabilitatea.
  • C Epiteliul joncțional are mai puțini desmozomi decât epiteliul gingival extern.
  • D Rezistența la detașare este redusă.
  • E Rezistența mică la detașare contribuie la vulnerabilitatea epiteliului joncțional.

4.Privind vulnerabilitatea histologică a epiteliului joncțional:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 82, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 293.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, D

  • A Contactul plan cu lamina propria reduce rezistența mecanică.
  • B Spațiile intercelulare largi sporesc permeabilitatea epiteliului.
  • C Desmozomii sunt mai puțini decât în epiteliul gingival extern.
  • D Rezistența mică la detașare reprezintă un element de vulnerabilitate.
  • E Epiteliul joncțional este nekeratinizat.

5.În evaluarea radiografică a ligamentului parodontal, care dintre următoarele afirmații sunt corecte?5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 16, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 294.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  • A Spațiul ligamentar este radiotransparent și urmărește conturul rădăcinii.
  • B Valoarea medie a lățimii este de aproximativ 0,2 mm.
  • C Regiunea mijlocie este mai îngustă decât regiunile apicală și gingivală.
  • D Hiperfuncția poate lărgi spațiul ligamentar.
  • E La dinții nefuncționali sau neerupți, dimensiunea poate fi diminuată.

6.În ligamentul parodontal, denumirea de fibre Sharpey desemnează:4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 16, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 294.

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Porțiunile terminale ale fibrelor principale inserate în cement și os, calcifiate variabil.

  1. Terminațiile fibrelor principale fixate în cement și os sunt fibre Sharpey și au grade diferite de calcifiere.

Capcanele

  • b) Oxytalanul este un alt tip de fibră și are direcție paralelă cu rădăcina.
  • c) Inserția în țesuturile mineralizate definește porțiunile Sharpey.
  • d) Denumirea se referă la terminațiile inserate, nu la porțiunea centrală a fibrelor.
  • e) Vasele interstițiale sunt distincte de terminațiile colagene Sharpey.
  • A Terminațiile fibrelor principale fixate în cement și os sunt fibre Sharpey și au grade diferite de calcifiere.
  • B Oxytalanul este un alt tip de fibră și are direcție paralelă cu rădăcina.
  • C Inserția în țesuturile mineralizate definește porțiunile Sharpey.
  • D Denumirea se referă la terminațiile inserate, nu la porțiunea centrală a fibrelor.
  • E Vasele interstițiale sunt distincte de terminațiile colagene Sharpey.

7.Referitor la fibrele de oxytalan ale ligamentului parodontal, sunt corecte afirmațiile:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 16, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 294.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  • A Oxytalanul este descris ca elastină imatură.
  • B Aceste fibre au direcție paralelă cu suprafața radiculară.
  • C Inserția cementară se află în treimea apicală.
  • D Formarea de novo este posibilă în parodonțiul regenerat.
  • E Poziția lor în apropierea vaselor a sugerat o posibilă participare la controlul fluxului sanguin.

8.Drenajul limfatic gingival prezintă următoarele caracteristici:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 16, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 294.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Rețeaua limfatică gingivală are un traiect corelat cu cel al sistemului venos.
  • B Drenajul limfatic îndepărtează fluidul excedentar și resturile proteice.
  • C Celulele și microorganismele fac parte dintre elementele îndepărtate prin vasele limfatice.
  • D Funcția limfatică este eliminarea excesului de fluide, nu menținerea lui în țesut.
  • E Drenajul este esențial pentru limitarea difuziunii și pentru vindecarea proceselor inflamatorii.

9.Referitor la activitatea fibroblaștilor desmodontali, sunt corecte afirmațiile:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 16, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 294.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Sinteza fibrelor și a substanței fundamentale reprezintă funcții importante ale fibroblaștilor ligamentari.
  • B Fibroblastele desmodontale pot îngloba și degrada colagenul prin mecanisme enzimatice hidrolitice.
  • C Prin formarea, remodelarea și degradarea colagenului, aceste celule îi reglează reînnoirea.
  • D Fenotipul fibroblaștilor desmodontali diferă de cel al fibroblaștilor gingivali.
  • E Activitatea lor cuprinde atât formarea, cât și remodelarea și degradarea fibrelor de colagen.

10.Care asociere identifică corect componentele principale ale substanței fundamentale desmodontale?4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 16, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 294.

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Glicozaminoglicani: acid hialuronic și proteoglicani; glicoproteine: fibronectină și laminină.

  1. Substanța fundamentală cuprinde componenta glicozaminoglicanică, reprezentată de acid hialuronic și proteoglicani, și glicoproteine precum fibronectina și laminina.

Capcanele

  • a) Fibronectina și laminina sunt glicoproteine, iar acidul hialuronic aparține componentei glicozaminoglicanice.
  • c) Laminina este o glicoproteină; proteoglicanii sunt incluși în componenta glicozaminoglicanică.
  • d) Fibronectina aparține glicoproteinelor, iar acidul hialuronic și proteoglicanii componentei glicozaminoglicanice.
  • e) Asocierea este inversată: laminina și fibronectina sunt glicoproteine, nu glicozaminoglicani.
  • A Fibronectina și laminina sunt glicoproteine, iar acidul hialuronic aparține componentei glicozaminoglicanice.
  • B Substanța fundamentală cuprinde componenta glicozaminoglicanică, reprezentată de acid hialuronic și proteoglicani, și glicoproteine precum fibronectina și laminina.
  • C Laminina este o glicoproteină; proteoglicanii sunt incluși în componenta glicozaminoglicanică.
  • D Fibronectina aparține glicoproteinelor, iar acidul hialuronic și proteoglicanii componentei glicozaminoglicanice.
  • E Asocierea este inversată: laminina și fibronectina sunt glicoproteine, nu glicozaminoglicani.

11.Din totalul celulelor ligamentului parodontal, fibroblastele reprezintă:4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 16, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 294.

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) 65%

  1. Fibroblastele constituie 65% dintre componentele celulare desmodontale.

Capcanele

  • b) Proporția fibroblastelor desmodontale este de 65%, nu de 15%.
  • c) Fibroblastele reprezintă 65% dintre celulele ligamentului, nu 40%.
  • d) Proporția fibroblastelor este de 65%, nu de 90%.
  • e) Fibroblastele alcătuiesc 65% din populația celulară desmodontală, nu 25%.
  • A Fibroblastele constituie 65% dintre componentele celulare desmodontale.
  • B Proporția fibroblastelor desmodontale este de 65%, nu de 15%.
  • C Fibroblastele reprezintă 65% dintre celulele ligamentului, nu 40%.
  • D Proporția fibroblastelor este de 65%, nu de 90%.
  • E Fibroblastele alcătuiesc 65% din populația celulară desmodontală, nu 25%.

12.Ponderea fibroblastelor în populația celulară desmodontală este de:4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 16, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 294.

Vezi rezolvarea

Răspuns: e) 65%

  1. Ponderea fibroblastelor în populația celulară a ligamentului parodontal este de 65%.

Capcanele

  • a) Fibroblastele constituie 65%, nu 30%, din celulele desmodontale.
  • b) Ponderea fibroblastelor este de 65%, nu de 50%.
  • c) Proporția fibroblastelor desmodontale este de 65%, nu de 75%.
  • d) Fibroblastele reprezintă 65%, nu 95%, din componentele celulare.
  • A Fibroblastele constituie 65%, nu 30%, din celulele desmodontale.
  • B Ponderea fibroblastelor este de 65%, nu de 50%.
  • C Proporția fibroblastelor desmodontale este de 65%, nu de 75%.
  • D Fibroblastele reprezintă 65%, nu 95%, din componentele celulare.
  • E Ponderea fibroblastelor în populația celulară a ligamentului parodontal este de 65%.

13.Caracterul dentar-dependent al procesului alveolar se exprimă prin următoarele particularități:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 23, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 296.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  • A Procesul alveolar se dezvoltă odată cu erupția dinților.
  • B El oferă suport de inserție ligamentului parodontal care se formează.
  • C După pierderea dinților, procesul alveolar dispare gradual.
  • D Forma, mărimea, localizarea și funcția dinților îi determină morfologia.
  • E Localizarea dentară este unul dintre determinanții morfologiei procesului alveolar.

14.Referitor la reperele macroscopice ale osului alveolar, sunt corecte următoarele afirmații:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 23, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 296.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Limita coronară a osului se află aproximativ la 1,5-2 mm apical de joncțiunea smalț-cement.
  • B Porțiunile osoase dintre dinți sunt septurile interdentare.
  • C Septurile interradiculare se găsesc între rădăcinile aceluiași dinte pluriradicular.
  • D Creasta alveolară este marginea coronară a osului.
  • E Forțele ocluzale, poziția dinților și angulația rădăcinilor influențează dimensiunile osului.

Grile de exersare pe capitol

15.Spre deosebire de țesutul osos, cementul radicular prezintă următoarele particularități:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 295

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Cementul este avascular și lipsit de vase limfatice.
  • B Țesutul cementar nu are inervație.
  • C Depunerea cementului continuă de-a lungul vieții.
  • D Cementul nu suferă resorbție sau remodelare fiziologică.
  • E Comparativ cu smalțul, cementul este mai moale și mai mat.

16.Care relație dintre cement și smalț este întâlnită cel mai frecvent la joncțiunea smalț-cement?4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 295

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Cementul acoperă smalțul în aproximativ 60-65% dintre cazuri.

  1. Suprapunerea cementului peste smalț este relația cea mai frecventă, cu 60-65%.

Capcanele

  • a) Lipsa contactului apare în aproximativ 5-10% dintre cazuri.
  • b) Contactul cap la cap se întâlnește în aproximativ 30% dintre cazuri.
  • d) Proporția de 5-10% corespunde lipsei contactului dintre cele două țesuturi.
  • e) Proporția de 30% caracterizează contactul cap la cap.
  • A Lipsa contactului apare în aproximativ 5-10% dintre cazuri.
  • B Contactul cap la cap se întâlnește în aproximativ 30% dintre cazuri.
  • C Suprapunerea cementului peste smalț este relația cea mai frecventă, cu 60-65%.
  • D Proporția de 5-10% corespunde lipsei contactului dintre cele două țesuturi.
  • E Proporția de 30% caracterizează contactul cap la cap.

17.În privința distribuției grosimii cementului radicular, sunt corecte următoarele afirmații:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 295

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Stratul coronar are aproximativ 16-60 μm.
  • B Apical, stratul cementar este mai gros și ajunge la 150-200 μm.
  • C Zonele de furcație au grosimi de aproximativ 150-200 μm.
  • D Suprafețele distale au cement mai gros decât cele meziale.
  • E Grosimea crește dinspre treimea coronară spre regiunea apicală.

18.Funcțiile fizice ale ligamentului parodontal includ:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 295

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C, D

  • A Învelișul conjunctiv moale ligamentar protejează componentele vasculo-nervoase de leziuni mecanice.
  • B Ligamentul asigură conexiunea mecanică a dintelui cu osul alveolar.
  • C Păstrarea relației corecte dintre țesuturile gingivale și dinte face parte dintre funcțiile fizice ligamentare.
  • D Rezistența la forțele ocluzale se realizează inclusiv prin absorbția șocurilor.
  • E Ligamentul oferă rezistență impactului ocluzal și amortizează șocurile.

19.În stabilirea limitei obturației radiculare, care afirmație despre joncțiunea cemento-dentinară este corectă?4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 295

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) Este zona apicală unde cementul se unește cu dentina feței interne a canalului, până la care trebuie să ajungă obturația.

  1. Această joncțiune apicală reprezintă unirea cementului cu dentina de pe fața internă a canalului și constituie limita obturației.

Capcanele

  • a) Contactul cementului cu smalțul aparține joncțiunii smalț-cement, nu celei cemento-dentinare.
  • b) Joncțiunea cemento-dentinară relevantă pentru obturația radiculară se găsește în zona apexului.
  • c) Materialul de obturație radiculară trebuie să ajungă până la joncțiunea cemento-dentinară.
  • e) Delimitarea dintre gingia marginală și cea atașată nu definește o joncțiune între cement și dentină.
  • A Contactul cementului cu smalțul aparține joncțiunii smalț-cement, nu celei cemento-dentinare.
  • B Joncțiunea cemento-dentinară relevantă pentru obturația radiculară se găsește în zona apexului.
  • C Materialul de obturație radiculară trebuie să ajungă până la joncțiunea cemento-dentinară.
  • D Această joncțiune apicală reprezintă unirea cementului cu dentina de pe fața internă a canalului și constituie limita obturației.
  • E Delimitarea dintre gingia marginală și cea atașată nu definește o joncțiune între cement și dentină.

20.În privința originii fibrelor de colagen din cementul radicular, sunt corecte afirmațiile:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 295

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C, D

  • A Fibrele extrinseci, denumite și fibre Sharpey, sunt capetele fibrelor ligamentare principale incluse în cement.
  • B Sursa celulară a fibrelor extrinseci este reprezentată de fibroblaste.
  • C Fibrele intrinseci sunt proprii matricei organice a cementului.
  • D Cementoblastele sintetizează fibrele intrinseci ale matricei cementare.
  • E Originea este inversată: fibroblastele produc fibre extrinseci, iar cementoblastele fibre intrinseci.

← pag. 291-293pag. 296-300 →Parodontologie

Alte capitole

PedodonțieOrtodonție și ortopedie dento-facialăChirurgie oro-maxilo-facială