Rezidențiat 2026:duminică, 15 noiembrie · grila oficială de la 16:00

Parodontologie (pag. 296-300)

20 de grile originale la parodontologie, după Stomatologie, vol. 1 (pag. 296-300). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

Grile pe paginile care au picat la examen

1.Referitor la depunerea și distribuția cementului primar și secundar, sunt corecte afirmațiile:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 23, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 296.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Cementul primar apare primul pe dentina rădăcinii aflate în formare.
  • B Distribuția caracteristică a cementului primar cuprinde cele două treimi coronare.
  • C Depunerea cementului secundar începe după ce dintele ajunge la planul de ocluzie.
  • D Cementul secundar se găsește în treimea apicală și în furcații, precum și în zone de reparație.
  • E Depunerea primară precedă acest moment, fiind asociată formării rădăcinii; momentul postocluzal caracterizează cementul secundar.

2.În adaptarea dintelui la atriție, care afirmație privind funcția cementului radicular este corectă?4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 23, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 296.

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Erupția compensatoare atriției se asociază formării continue de cement, mai rapide apical.

  1. Depunerea continuă, accelerată în regiunea apicală, contribuie la compensarea erupției determinate de atriție.

Capcanele

  • a) Formarea cementului continuă și participă la compensarea erupției dintelui asociate atriției.
  • c) Ritmul mai rapid al depunerii compensatoare este apical, nu exclusiv coronar.
  • d) Adaptarea implică formare continuă de cement, cu ritm crescut apical.
  • e) Regiunea apicală este tocmai zona cu depunere mai rapidă în această adaptare.
  • A Formarea cementului continuă și participă la compensarea erupției dintelui asociate atriției.
  • B Depunerea continuă, accelerată în regiunea apicală, contribuie la compensarea erupției determinate de atriție.
  • C Ritmul mai rapid al depunerii compensatoare este apical, nu exclusiv coronar.
  • D Adaptarea implică formare continuă de cement, cu ritm crescut apical.
  • E Regiunea apicală este tocmai zona cu depunere mai rapidă în această adaptare.

3.Organizarea osului spongios alveolar este descrisă corect prin următoarele afirmații:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 23, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 296.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Osul spongios ocupă spațiul dintre cele două corticale ale osului alveolar.
  • B Caracterul trabecular rezultă din spațiile osoase separate prin septuri organizate în trabecule.
  • C În apropierea laminei dura, orientarea trabeculelor urmărește direcția funcțională a fibrelor Sharpey.
  • D Poziția apicală față de procesul alveolar și lipsa raportului dentar caracterizează osul bazal.
  • E Osul spongios prezintă spații intraosoase și structură trabeculară, nu exclusiv compactă.

4.Corticala internă alveolară formează:4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 23, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 296.

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Peretele alveolei

  1. Corticala internă alcătuiește peretele intern al alveolei dentare.

Capcanele

  • b) Osul bazal se află apical de procesul alveolar și este o componentă distinctă.
  • c) Osul medular sau spongios este situat între cele două corticale.
  • d) Corticala vestibulară aparține corticale externe.
  • e) Corticala orală aparține corticale externe.
  • A Corticala internă alcătuiește peretele intern al alveolei dentare.
  • B Osul bazal se află apical de procesul alveolar și este o componentă distinctă.
  • C Osul medular sau spongios este situat între cele două corticale.
  • D Corticala vestibulară aparține corticale externe.
  • E Corticala orală aparține corticale externe.

5.Corticala internă alveolară:4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 23, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 296.

Vezi rezolvarea

Răspuns: e) Prezintă orificii vasculo-nervoase

  1. Prin orificiile corticale interne trec pachete vasculo-nervoase din ligamentul parodontal.

Capcanele

  • a) Corticala internă are orificii care îi conferă aspectul histologic cribriform.
  • b) Osul medular este osul spongios situat între corticale, distinct de corticala internă.
  • c) Osul bazal se află apical de procesul alveolar; corticala internă formează peretele alveolei.
  • d) Componenta vestibulară aparține corticale externe.
  • A Corticala internă are orificii care îi conferă aspectul histologic cribriform.
  • B Osul medular este osul spongios situat între corticale, distinct de corticala internă.
  • C Osul bazal se află apical de procesul alveolar; corticala internă formează peretele alveolei.
  • D Componenta vestibulară aparține corticale externe.
  • E Prin orificiile corticale interne trec pachete vasculo-nervoase din ligamentul parodontal.

Grile de exersare pe capitol

6.În compoziția și proprietățile matricei osului alveolar sunt corecte următoarele afirmații:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 297

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Ponderea anorganică extracelulară este de aproximativ 60%.
  • B Distribuția include aproximativ 25% material organic și 15% apă.
  • C Hidroxiapatita impregnează colagenul și susține rezistența la compresiune.
  • D Colagenul de tip I reprezintă aproximativ 90% din componenta organică.
  • E Hidroxiapatita este anorganică; matricea organică este dominată de colagenul de tip I.

7.Care dintre următoarele afirmații privind celulele osului alveolar este corectă?4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 297

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) Osteoblastele secretă osteoid, o matrice nemineralizată care ulterior se mineralizează.

  1. Matricea osteoidă se mineralizează progresiv în cursul depunerii de noi straturi.

Capcanele

  • a) Osteoidul este matrice nemineralizată secretată de osteoblaste.
  • b) Osteocitele sunt postmitotice și depășesc 90% din celulele osoase.
  • c) Osteoblastele secretă molecule care influențează activarea osteoclastelor.
  • e) Osteoclastele realizează resorbția osoasă; osteoblastele formează osteoid.
  • A Osteoidul este matrice nemineralizată secretată de osteoblaste.
  • B Osteocitele sunt postmitotice și depășesc 90% din celulele osoase.
  • C Osteoblastele secretă molecule care influențează activarea osteoclastelor.
  • D Matricea osteoidă se mineralizează progresiv în cursul depunerii de noi straturi.
  • E Osteoclastele realizează resorbția osoasă; osteoblastele formează osteoid.

8.Remodelarea osului alveolar pe parcursul vieții prezintă următoarele caracteristici:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 297

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Reînnoirea constantă a osului răspunde solicitărilor funcționale.
  • B Migrarea mezială compensatoare atriției implică remodelare osoasă.
  • C Trabeculele sunt continuu resorbite și reformate.
  • D Masa corticală este dizolvată și înlocuită cu os nou în cursul remodelării.
  • E Mișcările de erupție se asociază cu remodelarea osului alveolar.

9.Osteoblastul își poate controla propria activitate prin secreția de:4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 297

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Factori de creștere, citokine și prostaglandine.

  1. Factorii de creștere, citokinele și prostaglandinele secretate de osteoblast participă la controlul propriei activități.

Capcanele

  • b) Autoreglarea osteoblastică implică molecule de semnalizare, nu exclusiv componenta minerală osoasă.
  • c) Osteoblastul produce mediatori locali care îi controlează activitatea; apa singură nu descrie această secreție.
  • d) Pe lângă produșii matriceali, osteoblastul secretă citokine, prostaglandine și factori de creștere.
  • e) Secreția osteoblastică include atât matricea nemineralizată, cât și molecule pentru controlul propriei activități.
  • A Factorii de creștere, citokinele și prostaglandinele secretate de osteoblast participă la controlul propriei activități.
  • B Autoreglarea osteoblastică implică molecule de semnalizare, nu exclusiv componenta minerală osoasă.
  • C Osteoblastul produce mediatori locali care îi controlează activitatea; apa singură nu descrie această secreție.
  • D Pe lângă produșii matriceali, osteoblastul secretă citokine, prostaglandine și factori de creștere.
  • E Secreția osteoblastică include atât matricea nemineralizată, cât și molecule pentru controlul propriei activități.

10.În etiopatogenia bolii parodontale, care dintre următoarele afirmații sunt corecte?5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 299

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Biofilmul subgingival disbiotic inițiază procesul infecțios parodontal.
  • B Boala parodontală este o infecție bacteriană polimicrobiană.
  • C Persistența și excesul răspunsului inflamator contribuie la distrucția lentă a țesuturilor.
  • D Există subiecți susceptibili și subiecți relativ rezistenți, influențați de factori de risc.
  • E Parodontita netratată crește riscul unor afecțiuni generale și al complicațiilor de sarcină.

11.În privința ritmului de formare a biofilmului dentar, care afirmație este corectă?4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 299

Vezi rezolvarea

Răspuns: e) Ritmul de formare este același la tineri și la vârstnici.

  1. Vârsta tânără sau înaintată nu modifică ritmul de formare descris.

Capcanele

  • a) Formarea biofilmului este mai rapidă la mandibulă.
  • b) Regiunea molară prezintă formare mai rapidă decât zona anterioară.
  • c) În apropierea inflamației gingivale, rata de formare este mai mare.
  • d) Ziua s-a observat o rată cu 50% mai mare decât în timpul nopții.
  • A Formarea biofilmului este mai rapidă la mandibulă.
  • B Regiunea molară prezintă formare mai rapidă decât zona anterioară.
  • C În apropierea inflamației gingivale, rata de formare este mai mare.
  • D Ziua s-a observat o rată cu 50% mai mare decât în timpul nopții.
  • E Vârsta tânără sau înaintată nu modifică ritmul de formare descris.

12.Matricea extracelulară a biofilmului dentar îndeplinește următoarele roluri în comunitatea microbiană:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 299

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Matricea susține integritatea structurală a biofilmului.
  • B Componentele matricei pot servi drept rezervă energetică bacteriană.
  • C Prevenirea desicării este una dintre funcțiile matricei.
  • D Matricea leagă substanțe nutritive ionice, contribuind la disponibilitatea lor locală.
  • E Matricea contribuie la organizarea spațială a speciilor unele față de altele.

13.Referitor la debutul acumulării biofilmului supragingival, sunt corecte afirmațiile:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 299

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Formarea supragingivală debutează cervical, în vecinătatea marginii gingivale, apoi avansează spre coroană.
  • B Anfractuozitățile și neregularitățile coronare pot schimba profund modelul obișnuit al depunerii.
  • C Aceste zone protejate de forțele externe pot găzdui începutul formării biofilmului.
  • D Suprafețele rugoase, inclusiv marginile coroanelor de înveliș, amplifică acumularea.
  • E Direcția obișnuită este din treimea cervicală către coronar, iar neregularitățile pot modifica locul debutului.

14.În compoziția matricei extracelulare a biofilmului dentar, sunt corecte următoarele asocieri:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 299

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Matricea este bogată în polizaharide, în principal de origine microbiană.
  • B Liza bacteriilor moarte reprezintă sursa lipidelor matriceale.
  • C Degradarea glicoproteinelor salivare de către bacterii furnizează majoritatea proteinelor menționate în matrice.
  • D Matricea conține imunoglobuline de origine salivară.
  • E Glicogenul, dextranul, mutanul și levanul sunt polizaharide; componentele anorganice includ calciu, potasiu și ioni fluorură sau fosfat.

15.Care afirmație explică diferențierea clinică și ecologică a biofilmului supra- și subgingival?4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 299

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Limita este marginea gingivală liberă, iar condițiile ecologice diferite determină compoziții microbiene diferite.

  1. Marginea gingivală liberă separă clinic cele două tipuri, ale căror comunități diferă prin ecologia habitatului.

Capcanele

  • a) Clasificarea clinică folosește marginea gingivală liberă ca limită, nu joncțiunea smalț-cement.
  • b) Habitatele supra- și subgingivale oferă condiții ecologice diferite, cu diferențe ale compoziției microbiene.
  • d) Biofilmul este alcătuit din comunități microbiene incluse într-o matrice extracelulară.
  • e) Biofilmul este un depozit aderent la suprafețele orale, distinct de bacteriile în suspensie.
  • A Clasificarea clinică folosește marginea gingivală liberă ca limită, nu joncțiunea smalț-cement.
  • B Habitatele supra- și subgingivale oferă condiții ecologice diferite, cu diferențe ale compoziției microbiene.
  • C Marginea gingivală liberă separă clinic cele două tipuri, ale căror comunități diferă prin ecologia habitatului.
  • D Biofilmul este alcătuit din comunități microbiene incluse într-o matrice extracelulară.
  • E Biofilmul este un depozit aderent la suprafețele orale, distinct de bacteriile în suspensie.

16.În raport cu prezența patogenilor parodontali și cu inițierea parodontitei, sunt corecte următoarele afirmații:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 300

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, D

  • A Patogenii pot face parte din flora orală normală, în număr redus, fără leziuni.
  • B Colonizarea redusă la indivizi sănătoși poate exista fără distrucție parodontală.
  • C Reducerea bacteriilor simbiotice sau comensale caracterizează disbioza.
  • D Creșterea proporției patogenilor este o modificare posibilă asociată disbiozei.
  • E Potențialul patogen asupra parodonțiului nu caracterizează toate bacteriile orale.

17.În succesiunea colonizării unei suprafețe dentare curate, care afirmație este corectă?4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 300

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Streptococii sunt colonizatori inițiali și oferă suport pentru colonizarea secundară.

  1. Streptococii colonizează primii suprafețele curate, iar pionierii susțin colonizatorii secundari.

Capcanele

  • b) Veillonella apare după colonizarea inițială streptococică.
  • c) Pionierii sunt primele bacterii colonizatoare, nu un produs al maturării finale.
  • d) Coagregarea asigură diversificarea comunității biofilmului.
  • e) Actinomyces apare după primele bacterii streptococice.
  • A Streptococii colonizează primii suprafețele curate, iar pionierii susțin colonizatorii secundari.
  • B Veillonella apare după colonizarea inițială streptococică.
  • C Pionierii sunt primele bacterii colonizatoare, nu un produs al maturării finale.
  • D Coagregarea asigură diversificarea comunității biofilmului.
  • E Actinomyces apare după primele bacterii streptococice.

18.Interacțiunile metabolice din biofilmul dentar includ următoarele relații:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 300

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Produșii finali ai streptococilor și ai Actinomyces pot alimenta metabolismul unor bacterii precum Veillonella și Aggregatibacter actinomycetemcomitans.
  • B Acidul succinic produs de Treponema denticola este utilizat de Porphyromonas gingivalis.
  • C Campylobacter rectus furnizează protohem, utilizat de Porphyromonas gingivalis pentru dezvoltare.
  • D Acidul izobutiric al lui Porphyromonas gingivalis stimulează creșterea Treponema denticola.
  • E Sinteza amoniacului crește pH-ul local, favorizând bacteria cu toleranță redusă la aciditate.

19.Referitor la interacțiunile inhibitorii dintre bacteriile biofilmului, sunt corecte afirmațiile:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 300

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Unele specii de streptococi eliberează peroxid de hidrogen cu efect inhibitor asupra A. actinomycetemcomitans.
  • B Peroxidul de hidrogen produs de streptococi are efect inhibitor și asupra S. mutans.
  • C Bacteriocina produsă de A. actinomycetemcomitans, actinobacilina, inhibă creșterea S. mutans.
  • D Inhibiția exercitată prin bacteriocină explică o corelație inversă între cele două specii la pacienții cu parodontită.
  • E Efectul descris este inhibarea creșterii A. actinomycetemcomitans și S. mutans, nu stimularea lor.

20.Care comparație metabolică între colonizatorii inițiali și bacteriile predominante în placa matură este corectă?4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 300

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) Colonizatorii inițiali sunt majoritar aerobi și folosesc zaharuri; flora predominantă matură este anaerobă, azaharolitică și utilizează aminoacizi și peptide mici.

  1. Comparația exprimă schimbarea profilului metabolic dintre colonizarea inițială și comunitatea matură.

Capcanele

  • a) Majoritatea colonizatorilor inițiali, precum Streptococcus și Actinomyces, sunt aerobi și utilizează zaharurile pentru energie.
  • b) În placa matură predomină bacterii anaerobe și azaharolitice, care utilizează aminoacizi și peptide mici.
  • c) Maturarea se asociază predominanței bacteriilor anaerobe și azaharolitice, diferite metabolic de colonizatorii inițiali.
  • e) Azaharolitic înseamnă că nu degradează zaharurile; nutrienții utilizați sunt aminoacizii și peptidele mici.
  • A Majoritatea colonizatorilor inițiali, precum Streptococcus și Actinomyces, sunt aerobi și utilizează zaharurile pentru energie.
  • B În placa matură predomină bacterii anaerobe și azaharolitice, care utilizează aminoacizi și peptide mici.
  • C Maturarea se asociază predominanței bacteriilor anaerobe și azaharolitice, diferite metabolic de colonizatorii inițiali.
  • D Comparația exprimă schimbarea profilului metabolic dintre colonizarea inițială și comunitatea matură.
  • E Azaharolitic înseamnă că nu degradează zaharurile; nutrienții utilizați sunt aminoacizii și peptidele mici.

← pag. 293-296pag. 300-303 →Parodontologie

Alte capitole

PedodonțieOrtodonție și ortopedie dento-facialăChirurgie oro-maxilo-facială