Rezidențiat 2021 medicină dentară, întrebările 21-40 (caietul A)

Răspuns: a) resorbție mai lentă a anestezicului în circulație

1. Vasoconstrictorul încetinește trecerea anestezicului în circulație, prelungind și intensificând efectul local. Scad astfel expunerea sistemică și sângerarea la locul intervenției. (Manual, vol. II, p. 541.)

Răspuns: e) este soluția de elecție utilizată în lavajul sonic ultrasonic

1. Hipocloritul de sodiu este soluția preferată pentru activarea sonică și ultrasonică. Se folosește în concentrații de 2,5-6%, iar capacitatea sa de pătrundere depinde de instrumentarea canalului. (Manual, vol. I, p. 144.)

• A Intervalul prezentat este 2,5-6%, nu minimum 6%.
• B Încălzirea crește capacitatea de dizolvare tisulară.
• C Sunt vizate lipopolizaharidele bacteriene, nu amilazele.
• D Pătrunderea soluției depinde de gradul de instrumentare.
• E Este irigantul de elecție pentru activarea sonică și ultrasonică.

Răspuns: c) lamina cribriforma

1. Peretele intern al alveolei este corticala internă, numită lamina dura radiologic și lamina cribriforma histologic. Al doilea nume se explică prin orificiile traversate de pachetele vasculonervoase. (Manual, vol. I, p. 296.) Osul spongios sau medular ocupă spațiile dintre corticale; osul bazal susține procesul alveolar. Lamina propria este țesut conjunctiv gingival, nu corticală osoasă.

• A Osul spongios este altă componentă alveolară.
• B Osul medular este spongiosul, nu corticala alveolară.
• C Lamina cribriforma este corticala alveolei.
• D Osul bazal nu formează peretele propriu alveolar.
• E Lamina propria este conjunctivul mucoasei.

Răspuns: c) Tannerella forsythia

1. Complexul roșu reunește Tannerella forsythia, Porphyromonas gingivalis și Treponema denticola. Celelalte microorganisme enumerate în variante aparțin complexului portocaliu, care favorizează ulterior colonizarea de către complexul roșu. (Manual, vol. I, p. 301.)

Răspuns: c) axa y (Sellae-Gnation)

1. Axa de creștere Sellae-Gnation permite raportarea molarului inferior de șase ani la baza craniului. Astfel se pot recunoaște relațiile sagitale aparent modificate prin deplasarea molarilor. (Manual, vol. II, p. 485.) S-N este reper cranian, N-Pg este plan facial, Go-Gn este reper mandibular, iar planul bispinos este maxilar; axa de creștere cerută este S-Gn.

• A S-N este reper cranian, nu axa de creștere cerută.
• B N-Pg este plan facial.
• C S-Gn este axa y de creștere.
• D Go-Gn este reper mandibular.
• E Planul bispinos este reper maxilar.

Răspuns: c) cuspidul de sprijin realizează și o ușoară deplasare laterală în foseta antagonistă

1. Triunghiul de toleranță permite cuspidului de sprijin să se deplaseze ușor și lateral în foseta mai largă. El are baza orientată posterior și exprimă libertatea în centric, distinctă de intercuspidarea impusă. (Manual, vol. I, p. 184.)

Răspuns: c) de multe ori este descoperit întâmplător radiologie

1. Chistul dentiger este adesea asimptomatic și descoperit întâmplător radiologic. Apare frecvent în legătură cu molarul de minte mandibular inclus; crește lent, iar eroziunea corticalelor se întâlnește rar. (Manual, vol. II, p. 638.) Predomină sexul masculin și reprezintă al doilea cel mai frecvent chist odontogen, după cel radicular.

• A Localizarea dominantă este molarul trei mandibular.
• B Predomină bărbații.
• C Descoperirea întâmplătoare este frecventă.
• D Eroziunea corticală este rară.
• E Este al doilea ca frecvență, după chistul radicular.

Răspuns: c) provocată de masticație

1. Pulpita cronică închisă a dintelui temporar poate avea manifestări discrete sau poate fi asimptomatică. Când apare, disconfortul este inconstant și legat de masticație. (Manual, vol. II, p. 396.)

Răspuns: d) sclerodermia

Răspuns: a) pentru că oferă exactitate în timpul fazelor clinice

1. Limita cervicală supragingivală oferă vizibilitate, acces și precizie în etapele clinice. Hiperestezia, necesitățile estetice și marginile preexistente subgingivale pot impune, dimpotrivă, o limită subgingivală. (Manual, vol. I, p. 199.) Și localizarea apicală a contactului proximal figurează între indicațiile limitei subgingivale.

• A Marginea vizibilă permite exactitate.
• B Hiperestezia poate indica margine subgingivală.
• C Estetica poate indica margine subgingivală.
• D Vechea margine subgingivală poate impune aceeași plasare.
• E Contactul proximal apical poate impune margine subgingivală.

Răspuns: c) este un croșet disjunctor

1. Croșetul prelungit este enumerat printre croșetele disjunctoare. El aparține grupului de elemente care permit disjuncția prin elasticitate, distinct de sistemele disjunctoare articulate. (Manual, vol. I, p. 259.) Croșetul prelungit este diferit de croșetul continuu și de croșetele sistemice Ney; disjuncția sa este elastică, nu articulată.

• A Este disjunctor, nu conjunctor rigid.
• B Nu este croșet sistemic Ney.
• C Este croșet disjunctor elastic.
• D Croșetul continuu are altă construcție.
• E Disjuncția este elastică, nu articulată.

Răspuns: c) impune realizarea unor coroane care să prezinte în zona cervicală o structură monolitică

1. Preparația BOPT nu fixează un prag cervical prestabilit, iar marginea coroanei se decide după stabilizarea gingiei. Cervical este necesară o structură monolitică, ce poate fi finisată la grosimi reduse. (Manual, vol. I, p. 203, 204.) Indicația bibliografică este apical de joncțiunea cervicală. Tehnica fără prag este conservatoare, însă prepararea până la inserția epitelială nu o protejează prin definiție.

• A Este indicată apical de joncțiunea cervicală.
• B Prepararea până la inserție poate afecta inserția epitelială.
• C Marginea subțire necesită structură monolitică.
• D Lipsa pragului permite conservarea mai bună a țesutului.
• E Nu stabilește un prag cervical unic.

Răspuns: d) incluzia dentară

1. În incluzia caninului superior, incisivul lateral poate avea coroana vestibularizată și rotată mezio-vestibular. Această asociere este descrisă ca semnul lui Quintero. (Manual, vol. II, p. 474.)

Răspuns: c) față de foramenul apical, este situată la o distanță cuprinsă între 0,2 mm și 0,6 mm, această distanță fiind mai mică la tineri și mai mare la vârstnici

1. Constricția este zona îngustă a canalului, separată de foramen prin aproximativ 0,2-0,6 mm. Distanța este mai mică la tineri și crește la vârstnici; foramenul și vârful anatomic al rădăcinii sunt repere distincte. (Manual, vol. I, p. 135.) La constricție, suprafața de contact apical a materialului de obturație cu țesuturile periapicale este redusă, nu maximă.

• A Definește apexul anatomic.
• B Definește foramenul apical.
• C Distanța foramen-constricție crește cu vârsta.
• D Confundă reperul și inversează variația cu vârsta.
• E Constricția limitează o suprafață mică de contact la terminarea obturației.

Răspuns: b) rezistență mecanică mare

Răspuns: e) evitarea variațiilor presionale intrasinusale

Răspuns: c) ocluzia adâncă acoperită

1. Ocluzia adâncă acoperită se poate asocia cu incisivi centrali superiori cu cingulum șters și angulație corono-radiculară caracteristică, descriși prin aspectul en pelle. (Manual, vol. II, p. 507.) Asocierea bibliografică privește ocluzia adâncă acoperită, cu retrodenție frontală; celelalte diagnostice au alte tipare scheletice sau funcționale.

• A Nu este asocierea morfologică descrisă pentru ocluzia deschisă.
• B Compresiunea cu prodenție are alt tipar frontal.
• C Incisivii en pelle sunt trăsătură a ocluziei adânci acoperite.
• D Prognatismul anatomic privește creșterea scheletică mandibulară.
• E Conducerea condiliană produce o deplasare funcțională, nu tiparul coronar descris.

Răspuns: b) plasma

1. Sursa minerală a tartrului subgingival este plasma, în timp ce tartrul supragingival are origine salivară. Această diferență explică particularitățile compoziției și lipsa proteinelor salivare din tartrul subgingival. (Manual, vol. I, p. 309.)

Răspuns: a) molar de minte, canin superior, premolar 2 inferior

1. Manualul ordonează incluziile permanente după frecvență: molarul de minte, caninul mai ales superior, apoi premolarul secund predominant inferior. Urmează incisivul central superior. (Manual, vol. II, p. 468.)

Răspuns: b) anchiloze ale articulației temporo-mandibulare

1. Constricțiile și anchilozele ATM pot semăna cu o compresiune maxilară cu prodenție. Anamneza traumatică și limitarea sau absența mișcărilor articulare ajută diferențierea. (Manual, vol. II, p. 501.) Meziopoziția generalizată și incongruența prin macrodonție sunt diferențiale ale formei cu înghesuire, distinctă de forma cu prodenție cerută aici.

• A Meziopoziția diferențiază forma cu înghesuire.
• B Anchiloza poate mima forma cu prodenție.
• C Macrodonția relativă diferențiază forma cu înghesuire.
• D Macrodonția absolută diferențiază forma cu înghesuire.
• E Incongruența cu înghesuire diferențiază forma cu înghesuire.