Rezidențiat 2021 medicină dentară, întrebările 122-141 (caietul A)

Răspuns: B, D

1. Manevra Green urmărește contracții musculare simetrice prin compresiunea fasciculului posterior temporal, concomitent cu palparea condililor. Machetele special pregătite aparțin metodei Patterson, nu acestei manevre. (Manual, vol. I, p. 268.) Poziția excesiv retrudată poate rezulta din compresiunea posterosuperioară a mentonului, o altă metodă decât manevra temporală Green.

• A Compresiunea privește fasciculul posterior.
• B Se palpează concomitent condilii.
• C Machetele speciale aparțin metodei Patterson.
• D Scopul este contracția simetrică.
• E Retrudarea excesivă aparține compresiunii mentoniere posterosuperioare.

Răspuns: C, D, E

1. Granulomul periapical are manifestări reduse și apare ca o radiotransparență rotundă sau ovală, continuată cu spațiul periodontal. Printre structurile normale care pot mima imaginea sa se află sinusul maxilar. (Manual, vol. I, p. 116, 117.)

Răspuns: A, C, D

1. Extensia care înlocuiește incisivul lateral se poate agrega pe canin, cu eliminarea contactelor ocluzale de pe extensie. Se pot adăuga pinteni în restaurările distolinguale ale incisivului central; modelarea de încercuire privește mezialul extensiei și distalul centralului. (Manual, vol. I, p. 208.)

Răspuns: A, B, E

1. Teleradiografia ocluziei adânci acoperite indică un tipar de creștere anterior: FMA mic, înălțime facială anterioară redusă și SNB micșorat. Unghiul mandibular este mic, iar cavitatea glenoidă este înaltă. (Manual, vol. II, p. 508.)

Răspuns: B, E

1. Amprentele mucostatice urmăresc adeziunea, folosind materiale fluide și portamprente scurte, fără mobilizarea periferiei. Au margini subțiri și o utilizare foarte redusă; nu valorifică succiunea. (Manual, vol. I, p. 262.)

• A Amprenta mucostatică valorifică adeziunea, fără succiune.
• B Marginile sunt subțiri.
• C Valurile ocluzale nu caracterizează această tehnică cu portamprente scurte și materiale fluide.
• D Utilizarea protezei vechi nu definește amprenta mucostatică descrisă.
• E Dezavantajele marginale îi limitează foarte mult utilizarea.

Răspuns: C, D, E

1. Acidul citric, tetraciclina și fibronectina au fost propuse pentru condiționarea suprafeței radiculare în vederea unui nou atașament. Printre efectele urmărite se află eliminarea detritusului și expunerea colagenului, pentru a facilita atașarea tisulară. (Manual, vol. I, p. 360.) Lista de condiționare radiculară se referă la acid citric, tetraciclină și fibronectină; nu trebuie confundate acidul citric cu cel boric sau fibronectina cu laminina membranei bazale.

• A Laminina este o proteină de membrană bazală, nu agentul enumerat de condiționare radiculară.
• B Acidul boric nu este acidul demineralizant enumerat.
• C Acidul citric condiționează suprafața.
• D Tetraciclina a fost propusă.
• E Fibronectina favorizează adeziunea.

Răspuns: B, D

1. Willis compară distanța subnazale-gnation cu distanța dintre fanta labială și cea palpebrală. Leonardo da Vinci compară etajul inferior cu cel mijlociu; raportul de 3/5 aparține compasului Appenrodt, iar comparația interpupilară variantei Boianov modificate. (Manual, vol. I, p. 230.) Compasul Appenrodt folosește măsurători faciale directe, fără examen radiologic.

• A Interpupilarul aparține metodei Boianov modificate.
• B Willis compară cele două distanțe descrise.
• C Compasul este un instrument antropometric, nu examen radiologic.
• D Leonardo compară etajul inferior cu cel mijlociu.
• E Raportul 3/5 aparține compasului Appenrodt.

Răspuns: B, D

1. Cuspizii inactivi echilibrează forțele prin anularea componentelor orizontale și ghidează lateralitatea prin versanții lor. Menținerea dimensiunii verticale și concentrarea solicitării axiale sunt funcții asociate cuspizilor de sprijin. (Manual, vol. I, p. 178.)

• A Dimensiunea verticală este menținută de cuspizii de sprijin.
• B Cuspizii inactivi anulează componente orizontale ale forțelor.
• C Transmiterea axială a solicitărilor este atribuită cuspizilor activi.
• D Versanții de ghidaj conduc lateralitatea.
• E Împiedicarea migrării este funcție a stopurilor ocluzale, nu rolul definitoriu al cuspizilor inactivi.

Răspuns: A, C

1. În anodonția subtotală, puținii dinți prezenți sunt frecvent distribuiți simetric, cu volum mic și forme atipice. Rădăcinile sunt scurte, pe fondul unei dezvoltări alveolare reduse. (Manual, vol. II, p. 465.) Discromia nu este o caracteristică necesară sau predominantă a dinților rămași; descrierea se referă la distribuție, volum, formă și lungime radiculară.

• A Distribuție frecvent simetrică și volum mic.
• B Asimetria nu este tiparul predominant.
• C Rădăcini scurte.
• D Nu predomină rădăcini lungi.
• E Discromia nu este trăsătura morfologică definitorie descrisă.

Răspuns: A, D

1. Condensarea laterală la rece consumă mai multe conuri și necesită timp îndelungat. Este dificilă în canale lungi și foarte curbe și nu este recomandată când lipsește stopul apical. (Manual, vol. I, p. 157.) Tehnica nu impune tuturor conurilor master o conicitate minimă de 4%. Față de tehnicile la cald, adaptarea gutapercii la canalele laterale și accesorii este mai slabă.

• A Timp și consum crescute.
• B Este necesar stop apical.
• C Conicitatea minimă obligatorie de 4% nu definește această tehnică.
• D Canalele lungi curbe îngreunează condensarea.
• E La rece, adaptarea în canalele laterale este mai slabă decât la cald.

Răspuns: A, B, C

1. Hemoragia din pulpectomie poate proveni local dintr-o perforație a podelei, din țesut pulpar rămas sau din suprainstrumentare. Diatezele hemoragice sunt cauze generale, distincte de accidentele tehnice locale. (Manual, vol. I, p. 111.) Utilizarea articainei nu constituie prin ea însăși o cauză locală traumatică de hemoragie, spre deosebire de perforație sau suprainstrumentare.

• A Perforația produce hemoragie locală.
• B Țesutul restant poate sângera.
• C Suprainstrumentarea lezează țesutul apical.
• D Diateză generală.
• E Articaina nu reprezintă o leziune locală tehnică producătoare de hemoragie.

Răspuns: B, D, E

1. Flegmonul hemifacial se poate extinde rapid către regiunea temporală și buza superioară. Trismusul îngreunează examenul oral, iar agravarea toxico-septică se poate manifesta prin disocierea pulsului de temperatură; originea dentară este de regulă maxilară superioară. (Manual, vol. II, p. 610.)

Răspuns: B, C, D

1. În grupa ceramicilor policristaline intră zirconia stabilizată, alumina armată cu zirconia și zirconia armată cu alumina. Disilicatul de litiu are matrice vitroasă, iar rășinile nanoceramice aparțin materialelor cu matrice organică. (Manual, vol. I, p. 201.)

Răspuns: B, D, E

1. Retropulsia nu corectează raportul în prognatismul anatomic, retrognatismul maxilar sau pseudoprognatismul prin modificarea axului incisivilor superiori. Testul este pozitiv în conducerea condiliană și parțial pozitiv în conducerea cuspidiană. (Manual, vol. II, p. 527.)

Răspuns: B, C

1. Implanturile transosoase mandibulare sunt indicate în osteoporoza asociată atrofiei crestei și în mandibula atrofiată cu fracturi. Manualul include atrofia severă de clasa D Misch-Judy, nu clasa C. (Manual, vol. I, p. 283.) Diabetul sever nu constituie indicație pentru implantul transosos; utilizarea descrisă privește mandibula atrofiată.

• A Diabetul sever necesită control sistemic, fără a fi indicația acestui implant.
• B Osteoporoza cu atrofie este indicație bibliografică.
• C Atrofia cu fractură este indicație bibliografică.
• D Tehnică mandibulară, nu exclusiv maxilară.
• E Atrofia indicată este clasa D.

Răspuns: A, C, D

1. În sarcină, modificările hormonale amplifică reacția gingiei la placă. Sunt descrise creșterea volumului, sângerarea la atingeri mici și mobilitatea dentară de gradele 1-2; uscăciunea, arsurile și fisurile sunt caracteristice altor tablouri gingivale. (Manual, vol. I, p. 332.)

• A Mărirea de volum face parte din tabloul descris.
• B Uscăciunea și arsura sunt descrise în gingivita de menopauză.
• C Sângerarea la atingeri mici este caracteristică.
• D Mobilitatea de gradele 1-2 este enumerată în tabloul bibliografic, fără a trebui considerată obligatorie în orice gingivită de sarcină.
• E Fisurile sunt descrise în gingivita de menopauză.

Răspuns: C, D

1. În transpoziția incompletă, raportul apexurilor orientează corectarea. Se preferă deplasarea minimă în direcția tendinței naturale, fie către ordinea obișnuită, fie către o transpoziție completă controlată. (Manual, vol. II, p. 489.) Simpla păstrare și remodelare este soluția pentru o ordine inversată complet acceptată; forma incompletă cere alegerea mișcării după raporturile radiculare, fără replantare de rutină.

• A Corectarea ordinii nu este obligatorie în orice caz.
• B Păstrarea simplă și adiția privesc o transpoziție completă acceptată, nu rezolvă prin sine forma incompletă.
• C Se preferă deplasarea minimă favorabilă.
• D Raportul apexurilor ghidează decizia.
• E Replantarea nu este strategia ortodontică conservatoare descrisă.

Răspuns: B, C, E

1. Grupele medicamentoase principale asociate hiperplaziei gingivale sunt hidantoina anticonvulsivantă, antagoniștii de calciu și ciclosporinele. Placa bacteriană poate adăuga inflamație și agrava creșterea gingivală. (Manual, vol. I, p. 335.) Aminofenazona și antimalaricele nu aparțin celor trei grupe principale hiperplaziante; reacțiile hematologice, respectiv pigmentare, se disting de creșterea gingivală.

• A Aminofenazona este asociată altor reacții hematologice, nu principalelor trei grupe hiperplaziante.
• B Hidantoina este grupă principală.
• C Blocantele de calciu sunt grupă principală.
• D Antimalaricele sunt asociate pigmentării, nu grupelor principale de hiperplazie.
• E Ciclosporinele sunt grupă principală.

Răspuns: B, D

1. Transpoziția este descrisă ca anomalie a dentiției permanente, mai frecventă la femei. La mandibulă, caninul își inversează poziția cu incisivul lateral; schimbul cu primul premolar este descris la maxilar. (Manual, vol. II, p. 487.)

Răspuns: A, B, C

1. Pentru restaurarea metalo-ceramică, joncțiunea celor două materiale se plasează la 1,5 mm de contactul ocluzal sau proximal. Aliajul trebuie să aibă dilatare termică puțin mai mare decât ceramica, pentru a o menține în compresiune la răcire. (Manual, vol. I, p. 200, 202.) Infrastructura trebuie să asigure o grosime minimă adecvată aliajului și solicitărilor; 0,5 mm nu este un plafon universal al grosimii metalului.

• A Joncțiune la distanță de contactul ocluzal.
• B Joncțiune la distanță de contactul proximal.
• C Metalul se contractă puțin mai mult și comprimă ceramica.
• D Raportul coeficienților este invers.
• E Grosimea se stabilește prin praguri minime de rezistență, nu plafon universal de 0,5 mm.