Rezidențiat 2021 medicină dentară, întrebările 61-81 (caietul A)

Răspuns: B, D, E

1. Ocluzia deschisă scheletică se asociază cu ram ascendent mai scurt și rotație posterioară mandibulară. Înălțimea facială posterioară raportată la cea anterioară scade sub 0,65. (Manual, vol. II, p. 518.)

Răspuns: A, C, D

Răspuns: C, D

1. La dinții permanenți imaturi, primii molari sunt cei mai vulnerabili la carie. Distribuția este de obicei simetrică stânga-dreapta, iar leziunile în oglindă sunt frecvente; arcadele nu sunt afectate identic. (Manual, vol. II, p. 406.) La 6-7 ani sunt afectați mai grav dinții mandibulari, nu cei maxilari.

• A Arcadele sunt afectate diferit.
• B La 6-7 ani predomină afectarea mandibulară.
• C Primii molari sunt cei mai afectați.
• D Distribuție simetrică.
• E Leziunile în oglindă sunt frecvente.

Răspuns: A, D, E

1. Cimentul ionomer de sticlă se întărește prin reacție acid-bază și aderă la smalț și dentină. Eliberează fluor, dar poate fi solubilizat de umezeală în perioada inițială de priză. (Manual, vol. I, p. 219.) Lichidul conține acizi polialchenoici; acidul fosforic caracterizează alte cimenturi.

• A Priză acid-bază.
• B Lichidul conține acizi polialchenoici, nu acid fosforic.
• C Sunt vulnerabile la solubilizare în priza inițială.
• D Aderă la dentină.
• E Eliberează fluor.

Răspuns: A, C

1. Spinele osoase iritative și sutura în tensiune favorizează desfacerea plăgii. Regularizarea osului, sprijinul osos sub lambou și o bază vascularizată suficient de largă reduc riscul. (Manual, vol. II, p. 589.) Acele rotunde pentru mucoasă limitează traumatismul la sutură, în loc să determine dehiscența.

• A Spina osoasă produce iritație.
• B Suportul osos reduce dehiscența.
• C Tensiunea produce ischemie.
• D Acele rotunde reduc traumatismul mucoasei.
• E Baza largă susține vascularizația.

Răspuns: A, B

1. După stadiul de demineralizare se disting leziuni necavitare, potențial reversibile prin remineralizare, și leziuni cavitare. Împărțirea în carii primare și secundare folosește un alt criteriu. (Manual, vol. I, p. 38.)

Răspuns: B, D, E

Răspuns: B, C, D

1. Prima fază a tratamentului parodontal urmărește controlul cauzelor microbiene și al factorilor favorizanți. Din acest motiv este numită terapie etiologică, a factorilor cauzali sau parodontală nechirurgicală; terapia de suport urmează ulterior. (Manual, vol. I, p. 346.)

Răspuns: C, D, E

1. Gingivita descuamativă este un aspect clinic întâlnit în boli mucocutanate, inclusiv pemfigus vulgar și lichen plan vezicular sau bulos; manualul enumeră și infecții cronice precum sifilisul. Boala Addison produce predominant pigmentare, iar hipertiroidismul nu definește acest tablou. (Manual, vol. I, p. 337.)

• A Hipertiroidismul nu este cauza veziculobuloasă descrisă.
• B Addison produce în special pigmentare, nu acest tablou veziculobulos.
• C Pemfigusul poate produce eroziuni gingivale.
• D Sifilisul cronic este enumerat între circumstanțele asociate.
• E Lichenul veziculobulos poate produce descuamare.

Răspuns: A, B

1. În parodontita apicală acută seroasă, durerea este persistentă și lancinantă, accentuată de creșterea fluxului sanguin cefalic, de exemplu la aplecare. Congestia mucoasei este semn obiectiv, iar calmantele uzuale nu remit durerea. (Manual, vol. I, p. 113.) Caracterul pulsatil este asociat formei purulente, distincte de tabloul seros cerut aici.

• A Durere lancinantă permanentă.
• B Fluxul sanguin crescut exacerbează durerea.
• C Pulsatilitatea caracterizează colecția purulentă.
• D Congestia este semn obiectiv.
• E Durerea nu cedează la calmante uzuale.

Răspuns: B, D, E

1. Pe teleradiografia de profil, severitatea compresiunii maxilare poate fi sugerată de un unghi sfenoidal mare, creșterea unghiului ANB și un tipar facial hiperdivergent. ANB crescut exprimă accentuarea decalajului sagital dintre maxilare. (Manual, vol. II, p. 500.)

Răspuns: B, C

1. Rigiditatea feței și adenopatia regională sunt semne obiective descrise în gingivostomatita acută ulcero-necrotică. Gustul alterat și durerile resimțite sau accentuate de stimuli sunt manifestări subiective. (Manual, vol. I, p. 335.)

Răspuns: A, B, D

1. Accesul endodontic trebuie să îndepărteze țesuturile infectate sau nesusținute și conținutul camerei, făcând vizibile toate orificiile canalare. Pereții diverg spre ocluzal, iar accesul rectiliniu este urmărit până la apex sau prima curbură. (Manual, vol. I, p. 128.)

Răspuns: C, E

1. Factorii generali ai incluziei includ tulburările neuropsihice și cauzele toxice, între care iradierea cu raze X. Manualul enumeră tulburările endocrine și carențele vitaminice în forme care diferă de excesul hormonal sau vitaminic propus în celelalte variante. (Manual, vol. II, p. 471.)

Răspuns: A, C, E

1. Separarea rădăcinilor facilitează extracția molarilor cu rădăcini divergente sau hipercementoză și poate deveni necesară după fracturarea coroanei. La molarii temporari indicația privește rădăcini fără rizaliză importantă. (Manual, vol. II, p. 579.) Indicația după distrucție coronară privește rădăcinile încă unite prin podeaua camerei; cele deja complet separate nu mai necesită secționarea acelei uniri.

• A Fractura poate impune separarea.
• B Dacă rădăcinile sunt deja separate, nu mai necesită această separare.
• C Divergența împiedică extracția în bloc.
• D Rizaliza importantă nu este indicația descrisă.
• E Hipercementoza poate împiedica extracția în bloc.

Răspuns: B, C, E

1. Abfracția reprezintă o pierdere cervicală în formă de pană, asociată traumei ocluzale. Este întâlnită mai ales vestibular și are o suprafață lucioasă, rezistentă la atacul carios. (Manual, vol. I, p. 55.)

Răspuns: C, D

1. Retrognatismul maxilar poate reflecta un tipar ereditar de creștere și absența centrelor osteogenetice asociate mugurilor dentari, inclusiv în anodonția incisivilor laterali superiori. (Manual, vol. II, p. 524.) Factorii care stimulează sau deplasează mandibula se separă de deficitul de creștere maxilară: acesta din urmă este explicat prin ereditate și lipsa unor muguri dentari maxilari.

• A Tracțiunea pe incisivii inferiori privește dezvoltarea mandibulară.
• B Sindromul Gorlin este asociat excesului mandibular, nu mecanismului maxilar cerut.
• C Absența mugurilor reduce stimulii osteogenetici maxilari.
• D Tiparul de creștere poate fi ereditar.
• E Macroglosia și deglutiția influențează predominant echilibrul mandibular.

Răspuns: A, C

1. Reciprocitatea neutralizează solicitarea orizontală produsă de brațul retentiv la inserare și îndepărtare. Manualul descrie șlefuirea suprafeței pentru brațul opozant și utilizarea croșetului RPI; încercuirea asigură stabilizarea orizontală, iar pintenul asigură sprijinul. (Manual, vol. I, p. 254.)

• A Șlefuirea creează suprafață de contact pentru brațul opozant la trecerea celui retentiv.
• B Stabilizarea orizontală este funcție distinctă, realizată prin elementele rigide.
• C RPI este soluția menționată pentru reciprocitate în clasificarea bibliografică.
• D Pintenul ranforsat contribuie la sprijin, nu definește reciprocitatea.
• E Împiedicarea desprinderii este menținere, nu reciprocitate.

Răspuns: A, C, D

1. Papilomul este o proliferare exofitică cu aspect verucos sau conopidiform și suprafață neregulată. Consistența poate fi moale ori fermă în funcție de componenta fibroasă; sângerarea nu este o caracteristică tipică. (Manual, vol. II, p. 635.)

Răspuns: B, D

1. Despicăturile asociate combină o despicătură anterioară incompletă cu o formă posterioară și păstrează integritatea procesului alveolar. Diagnosticul diferențial descris include agenezia premaxilei și despicătura mediană. (Manual, vol. II, p. 666.)