Rezidențiat 2021 medicină dentară, întrebările 182-200 (caietul A)

Răspuns: B, D, E

1. Malignizarea tumorii mixte parotidiene poate produce suprafață neregulată, fixare la țesuturile vecine și adenopatie regională. Sunt sugestive și accelerarea creșterii, durerea sau afectarea facialului, în locul evoluției lente și uniforme. (Manual, vol. II, p. 663.)

Răspuns: A, E

1. Dintele supranumerar poate fi păstrat dacă microdonția face util volumul dentar suplimentar sau dacă poate înlocui un dinte normal irecuperabil. În aceste situații extracția sa ar putea înrăutăți echilibrul arcadei. (Manual, vol. II, p. 460.) În schimb, blocarea unui dinte normal poate indica extracția supranumerarului; compresiunea cu prodenție sau diastema adevărată nu constituie prin ele însele motivele de conservare descrise.

• A Dintele suplimentar poate compensa microdonția.
• B Obstacolul pentru dintele normal poate indica extracția.
• C Diastema adevărată are mecanism frenal, fără contraindicația de păstrare a supranumerarului.
• D Compresiunea cu prodenție nu justifică păstrarea unui obstacol.
• E Poate înlocui un dinte normal compromis.

Răspuns: A, C, D

1. Manualul descrie patru concepte mandibulare. Conceptul II mandibular folosește o bară și mai mulți călăreți, iar conceptul I maxilar păstrează extinderea supraprotezei pe întreaga suprafață de sprijin; conceptul IV maxilar presupune 6-8 implanturi. (Manual, vol. I, p. 283, 284, 285.) Conceptul I maxilar este destinat resorbției reduse, în contrast cu indicația mandibulară de resorbție medie sau mare.

• A Patru concepte mandibulare.
• B Conceptul I maxilar este pentru resorbție redusă, nu medie-mare.
• C Supraproteză maxilară cu extindere completă.
• D Concept II mandibular cu bară și călăreți.
• E Concept IV maxilar cu 6-8 implanturi.

Răspuns: B, C, D

1. Osteomielita cronică sclerogenă poate produce tumefacție osoasă dură și condensare corticală. Diagnosticul diferențial se face cu osteoperiostita, displaziile fibroase și tumorile osoase benigne sau maligne. (Manual, vol. II, p. 617.) Osteita periapicală este limitată în raport cu un dinte cauzal, iar forma supurată se distinge prin infecție purulentă, fistule sau sechestre. Tiparul sclerogen se compară cu leziunile proliferative osoase.

• A Osteita periapicală este localizată în raport cu un dinte cauzal.
• B Osteoperiostita poate produce condensare.
• C Displazia fibroasă poate produce deformare dură.
• D Tumorile osoase sunt diferențial.
• E Supurația se distinge prin puroi, fistule și eventuale sechestre.

Răspuns: B, C, E

Răspuns: B, E

1. În faza endoosoasă, inflamația apicală determină senzația de dinte alungit și durere la percuția axială. Sunt descrise dureri intense, mobilitate crescută și cameră pulpară deschisă. (Manual, vol. II, p. 419.)

Răspuns: A, C, D

1. Retenția cavității de clasa a III-a se obține prin unghiuri ascuțite între pereții laterali și cel parapulpar și prin accentuarea unghiului incizal. Pentru leziuni mari se poate adăuga o retenție orală în coadă de rândunică. (Manual, vol. I, p. 64.) Știfturile parapulpare sunt mijloace suplimentare descrise în contextul pierderilor importante de substanță de clasa a IV-a; paralelismul cu direcția forțelor nu înlocuiește retențiile formei de clasa a III-a.

• A Unghiurile ascuțite sunt retentive.
• B Paralelismul cu direcția forței nu asigură retenția descrisă pentru această clasă.
• C Unghiul incizal accentuat reține.
• D Coada de rândunică orală se folosește la leziuni mari.
• E Știfturile sunt descrise pentru distrucțiile importante de clasa IV.

Răspuns: A, B, E

1. Caria circulară începe vestibular, ca o colorație cervicală, și se extinde în jurul coletului mai ales în suprafață. Evoluția poate fi rapidă până la fracturarea coroanei; incisivii inferiori sunt relativ protejați. (Manual, vol. II, p. 390.) Incisivii superiori și molarii primi superiori sunt localizări obișnuite, nu rare.

• A Debut cervical vestibular.
• B Extindere circulară superficială.
• C Incisivii superiori și primii molari superiori sunt frecvent afectați.
• D Incisivii inferiori sunt mai rar afectați.
• E Progresie rapidă până la fractură.

Răspuns: B, C, E

1. Tratamentul urmărește oprirea cariei cu sacrificiu minim de țesut sănătos și conservarea vitalității pulpare. Pulpa vie permite continuarea apexogenezei și a maturării, distincte de apexificarea dintelui devital. (Manual, vol. II, p. 408.) Răspunsul pulpar de apărare poate forma dentină terțiară; acesta se deosebește de dentinogeneza primară din dezvoltarea dintelui.

• A Pulpa vie permite apexogeneză, nu apexificare.
• B Se conservă țesutul sănătos.
• C Se oprește caria.
• D Răspunsul de apărare implică dentină terțiară, nu primară.
• E Se mențin apexogeneza și maturarea.

Răspuns: B, C

1. Displaziile de smalț și alinierea dreaptă a incisivilor inferiori, care conferă arcadei aspect trapezoidal, sunt descrise ca semne sugestive pentru originea dismetabolică a ocluziei deschise. (Manual, vol. II, p. 518.) Bolta este frecvent îngustată și adâncă. Înclinările alveolare sau asimetria pot apărea în mai multe mecanisme și nu sunt cele două semne patognomonice bibliografice cerute.

• A Bolta este frecvent îngustată și adâncă, nu plată.
• B Arcada trapezoidală este semnul descris.
• C Displazia smalțului indică tulburare metabolică de dezvoltare.
• D Înclinarea alveolei inferioare nu este semnul specific descris.
• E Asimetria nu definește etiologia dismetabolică.

Răspuns: B, D

Răspuns: A, D, E

1. Derivații matricei amelare favorizează regenerarea prin atragerea precursorilor cementoblastici și reducerea citokinelor. Ei inhibă migrarea epitelială pe rădăcină, favorizând celulele ligamentare, și stimulează angiogeneza și expresia proteinelor morfogenice osoase. (Manual, vol. I, p. 360.)

Răspuns: B, D, E

Răspuns: A, B

1. Boala reumatoidă autoimună și necroza avasculară pot deteriora condilul mandibular. Modificarea sprijinului și creșterii articulare poate contribui la instalarea ocluziei deschise. (Manual, vol. II, p. 516.) Malocluzia din sindromul Down are alte mecanisme, displazia ectodermală privește dezvoltarea ectodermală, iar chistul branhial este cervical; acestea nu reprezintă cele două boli degenerative condiliene cerute.

• A Degenerare condiliană autoimună.
• B Pierderea vascularizației afectează condilul.
• C Down poate asocia malocluzie, fără a defini degenerarea condiliană cerută.
• D Displazia ectodermală afectează dezvoltarea dinților și țesuturilor ectodermale.
• E Chistul branhial este o leziune cervicală, nu boală degenerativă condiliană.

Răspuns: A, C, D

1. Complicațiile locale includ ulcerațiile mucoasei, injectitele postanestezice și trismusul persistent. Pareza facială tranzitorie și ruperea acului sunt încadrate în manual la accidentele anesteziei. (Manual, vol. II, p. 563.)

Răspuns: A, E

Răspuns: A, C, D

1. Presiunea molarului de minte poate determina resorbția rădăcinii molarului secund, deplasări cu rotație și incongruență dentoalveolară cu malocluzie. Gingivostomatita odontiazică este o tulburare trofică, iar trismusul nu este inclus în lista complicațiilor mecanice dentare. (Manual, vol. II, p. 592.) Lista bibliografică separă tulburările mecanice dentare de cele trofice și motorii; trismusul aparține grupei motorii. Relația dintre molarul de minte și înghesuire este prezentată ca asociere a modelului bibliografic.

• A Deplasări mecanice dentare.
• B Gingivostomatita este tulburare trofică.
• C Malocluzie asociată incongruenței în descrierea bibliografică.
• D Resorbția molarului doi este complicație mecanică.
• E Trismusul este încadrat între tulburările motorii.

Răspuns: A, C, E

1. Conectorii sunt porțiunile de legătură dintre elementele alăturate ale unei punți, inclusiv între elementul de agregare și corpul de punte. Pot fi rigizi sau nerigizi; unirea șeilor cu celelalte componente aparține protezelor mobilizabile. (Manual, vol. I, p. 191.)

Răspuns: A, C, D

1. Pentru apexificare sunt enumerate hidroxidul de calciu pur sau combinat cu substanțe precum Cresatinul, MTA și pasta cu antibiotice. Compomerii și sulfatul feric nu fac parte din această listă. (Manual, vol. II, p. 425.) Compomerii sunt materiale de restaurare, iar sulfatul feric este un hemostatic. Lista este cea istorică a manualului, nu un protocol de selecție clinică universală.

• A Hidroxidul de calciu este enumerat.
• B Compomerii sunt restauratori, nu bariere apicale.
• C Amestecul cu Cresatin este enumerat istoric.
• D Pasta cu antibiotice apare în lista bibliografică.
• E Sulfatul feric este hemostatic, nu material de barieră apicală.