Rezidențiat 2026:duminică, 15 noiembrie · grila oficială de la 16:00

Odontoterapie (pag. 63-70)

20 de grile originale la odontoterapie, după Stomatologie, vol. 1 (pag. 63-70). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

Grile pe paginile care au picat la examen

1.La un premolar inferior, șanțul intercuspidian este situat excentric față de centrul feței ocluzale. În această situație, unde va fi poziționată cavitatea ocluzală?4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 120, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 63.

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Mai aproape de cuspidul cel mai voluminos

  1. Când șanțul intercuspidian nu este central, cavitatea se apropie de cuspidul cu volumul mai mare.

Capcanele

  • a) Excentricitatea șanțului intercuspidian determină apropierea cavității de cuspidul mai voluminos, fără impunerea echidistanței.
  • c) Reperul pentru această localizare este cuspidul mai voluminos, nu cel cu volum mai mic.
  • d) Poziția excentrică a șanțului nu impune centrarea artificială a cavității ocluzale.
  • e) Cavitatea se apropie de cuspidul mai voluminos, în loc să fie îndepărtată la maximum de acesta.
  • A Excentricitatea șanțului intercuspidian determină apropierea cavității de cuspidul mai voluminos, fără impunerea echidistanței.
  • B Când șanțul intercuspidian nu este central, cavitatea se apropie de cuspidul cu volumul mai mare.
  • C Reperul pentru această localizare este cuspidul mai voluminos, nu cel cu volum mai mic.
  • D Poziția excentrică a șanțului nu impune centrarea artificială a cavității ocluzale.
  • E Cavitatea se apropie de cuspidul mai voluminos, în loc să fie îndepărtată la maximum de acesta.

2.La prepararea cavității ocluzale de tip fluture pentru carii în șanțul intercuspidian și fosetele premolarilor superiori:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 120, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 63.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, D, E

  • A Istmul vestibulo-oral nu trebuie să depășească o treime din distanța dintre vârfurile cuspizilor.
  • B Partea cea mai îngustă vestibulo-oral a conturului de tip fluture este situată în șanțul intercuspidian.
  • C Crestele marginale trebuie păstrate integre pe cât posibil.
  • D Prepararea urmărește conservarea pantelor cuspidiene pe cât posibil.
  • E Limita istmului vestibulo-oral este o treime din distanța dintre vârfurile cuspizilor.

3.Pentru cavitatea ocluzală de tip fluture a premolarilor superiori cu afectarea șanțului intercuspidian și a fosetelor:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 120, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 63.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, E

  • A Zona îngustă a cavității se situează în șanțul intercuspidian.
  • B Lățimea istmului este limitată la o treime din distanța dintre vârfurile cuspizilor.
  • C Conturul preparației trebuie să păstreze crestele marginale integre pe cât posibil.
  • D Pantele cuspidiene se conservă pe cât posibil, fără îndepărtare sistematică.
  • E Istmul vestibulo-oral are ca limită maximă o treime din distanța dintre vârfurile cuspizilor.

4.La prepararea unei cavități de clasa a III-a după regulile lui Black, retenția este favorizată prin:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 188, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 64.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C, E

  • A Unghiurile dintre pereții laterali și cel parapulpar trebuie să fie ascuțite.
  • B Conservarea unei porțiuni mari din peretele prin care s-a făcut accesul contribuie la retenție.
  • C Accentuarea unghiurilor de întâlnire, în special a celui incizal, crește retenția.
  • D Pereții laterali sunt înclinați divergent spre peretele parapulpar.
  • E Pentru leziuni mari poate fi realizată o cavitate orală de retenție în coadă de rândunică.

5.Pentru retenția cavității de clasa a III-a preparate conform regulilor lui Black sunt corecte următoarele măsuri:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 188, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 64.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, D, E

  • A Păstrarea peretelui de acces contribuie la retenția cavității de clasa a III-a.
  • B Retenția se favorizează prin accentuarea unghiului incizal.
  • C Unghiurile retentive rezultă din convexitatea peretelui parapulpar.
  • D Divergența pereților laterali către peretele parapulpar contribuie la formarea unghiurilor ascuțite.
  • E Întâlnirea în unghiuri ascuțite a pereților laterali cu cel parapulpar reprezintă un mijloc de retenție.

6.La prepararea unei cavități de tip tunel pentru o carie proximală fără acces direct și fără subminarea crestei marginale, sunt corecte următoarele afirmații:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 75, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 70.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Molarii constituie una dintre localizările la care se poate realiza preparația de tip tunel.
  • B La premolari, riscul deschiderii camerei pulpare și cel al fracturării unei creste marginale restante prea subțiri impun precauție.
  • C Configurația internă rotunjită descrie un tunel ușor curb cu direcție ocluzo-proximală.
  • D Configurația tunelului determină o profunzime medie, nu superficială.
  • E Marginea de smalț proximală este ușor divergentă, iar deschiderea ocluzală seamănă cu o cavitate ocluzală mică.

7.La cavitățile proximale pentru materiale aderente rezultate din carii cu subminarea sau întreruperea crestei marginale, sunt corecte următoarele afirmații despre peretele și pragul gingival:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 75, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 70.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, D

  • A Forma peretelui gingival poate fi plană sau ușor concavă, în funcție de îndepărtarea dentinei infectate.
  • B Pragul gingival, în general, nu se bizotează, pentru a păstra smalțul necesar închiderii marginale.
  • C Cu un perete gingival plan și smalț complet susținut, unghiul cu suprafața proximală este de aproximativ 90°.
  • D Conservarea smalțului nedemineralizat subminat poate permite închiderea marginală în smalț, dar necesită precauție.
  • E Chiar după căptușire, prismele de smalț subminat rămân fragile, iar închiderea marginală se poate deteriora în timp.

8.În cariile fără subminarea crestei marginale, cavitatea de tip galerie:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 75, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 70.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  • A Galeria este o opțiune la premolari și molari.
  • B Peretele vestibular este păstrat în slotul închis.
  • C Peretele vestibular lipsește în slotul deschis.
  • D Interiorul galeriei are configurație rotunjită.
  • E Galeria poate fi deschisă sau închisă.

Grile de exersare pe capitol

9.Pentru asigurarea rezistenței unei cavități convenționale de clasa I sunt corecte următoarele afirmații:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 65

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, D

  • A Unghiul de 90-110° dintre peretele de smalț și suprafața externă oferă condițiile geometrice urmărite pentru rezistență.
  • B Un unghi al smalțului mai mic de 90° este predispus la fractură.
  • C Grosimea de 1,5-2 mm permite materialului să reziste solicitărilor aplicate ocluzal.
  • D Poziționarea planșeului în dentină sănătoasă, la 0,5-1 mm de joncțiunea amelo-dentinară, asigură spațiul necesar materialului.
  • E Pereții verticali subțiați pot fi scurtați pentru a crește suprafața de secțiune și ulterior refăcuți cu material de restaurare.

10.În realizarea formei de rezistență pentru o cavitate convențională de clasa a III-a, care afirmație este corectă?4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 65

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) Din considerente fizionomice, se poate păstra unghiul incizal subminat

  1. Necesitățile fizionomice pot justifica păstrarea unghiului incizal subminat.

Capcanele

  • a) La cavitatea convențională de clasa a III-a se urmărește un unghi de 90° între peretele lateral și suprafața smalțului.
  • b) Materialul de restaurare trebuie să aibă o grosime minimă de 1-1,5 mm.
  • c) Forma de rezistență presupune pereți de smalț susținuți de dentină sănătoasă; conservarea nu este sistematică pentru orice perete subminat.
  • e) La clasa a III-a sunt admise concesii privind rezistența din motive fizionomice.
  • A La cavitatea convențională de clasa a III-a se urmărește un unghi de 90° între peretele lateral și suprafața smalțului.
  • B Materialul de restaurare trebuie să aibă o grosime minimă de 1-1,5 mm.
  • C Forma de rezistență presupune pereți de smalț susținuți de dentină sănătoasă; conservarea nu este sistematică pentru orice perete subminat.
  • D Necesitățile fizionomice pot justifica păstrarea unghiului incizal subminat.
  • E La clasa a III-a sunt admise concesii privind rezistența din motive fizionomice.

11.Pentru forma de rezistență a unei cavități convenționale de clasa a II-a, sunt indicate următoarele măsuri:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 65

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  • A Componenta de retenție ocluzală necesită o lățime vestibulo-orală de minimum un sfert din distanța dintre cuspizii vestibular și oral.
  • B Pereții vestibular și oral ai cavității ocluzale trebuie să fie aproximativ paraleli.
  • C Zona istmului trebuie rotunjită, fără menținerea unei configurații ascuțite.
  • D Pereții formați numai din smalț se scurtează din înălțime pentru a crește rezistența componentei verticale.
  • E Pentru cuspizii fără suport de dentină sănătoasă se recomandă căptușirea bolților cuspidiene.

12.În cursul preparării unei cavități convenționale de clasa I, un cuspid este prea subțire pentru a rezista forțelor masticatorii. Care conduită este indicată?4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 65

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Căptușirea cuspidului sau reducerea lui pentru refacere cu material restaurator

  1. Căptușirea sau reducerea urmată de refacere restauratoare sunt conduitele indicate pentru un cuspid insuficient de rezistent.

Capcanele

  • a) Un cuspid prea subțire necesită măsuri de creștere a rezistenței, fără a fi păstrat obligatoriu în starea inițială.
  • b) Suportul de dentină sănătoasă trebuie conservat, deoarece contribuie la rezistența cuspidului.
  • d) Cuspizii trebuie examinați pentru fisuri care ar putea determina fracturarea lor.
  • e) Fisurile cu potențial de fractură reprezintă un risc care trebuie evaluat, nu un criteriu de păstrare a unui cuspid fragil.
  • A Un cuspid prea subțire necesită măsuri de creștere a rezistenței, fără a fi păstrat obligatoriu în starea inițială.
  • B Suportul de dentină sănătoasă trebuie conservat, deoarece contribuie la rezistența cuspidului.
  • C Căptușirea sau reducerea urmată de refacere restauratoare sunt conduitele indicate pentru un cuspid insuficient de rezistent.
  • D Cuspizii trebuie examinați pentru fisuri care ar putea determina fracturarea lor.
  • E Fisurile cu potențial de fractură reprezintă un risc care trebuie evaluat, nu un criteriu de păstrare a unui cuspid fragil.

13.În cadrul toaletei finale a cavității, sunt corecte următoarele măsuri:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 66

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, E

  • A Jetul de apă îndepărtează resturile de țesuturi dure rezultate prin instrumentarea cavității.
  • B Urmele de salivă și sânge trebuie eliminate prin spălare, împreună cu resturile de preparare.
  • C După spălare, dintele se izolează și cavitatea se usucă folosind jetul de aer.
  • D Adâncimea cavității influențează alegerea tratamentului plăgii dentinare.
  • E Aspectul dentinei de pe pereții pulpar și parapulpar reprezintă un criteriu pentru tratamentul ulterior.

14.La finisarea unei cavități convenționale de clasa a II-a, care dintre următoarele asocieri între zona preparației și manoperă sunt corecte?5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 66

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Componenta orizontală se finisează după regulile clasei I, urmărind margini netede și un unghi marginal adecvat.
  • B Finisarea componentei verticale include netezirea marginilor vestibulare și orale.
  • C În prepararea convențională de clasa a II-a, finisarea include bizotarea pragului gingival.
  • D Anfractuozitățile marginilor vestibulare și orale se elimină prin netezire.
  • E Finisarea similară clasei I urmărește o configurație liniară, netedă, fără anfractuozități.

15.Dintre tehnicile generale de îndepărtare a țesutului carios, care este descrisă ca nefiind utilizată în prezent?4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 68

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Îndepărtarea neselectivă până în dentină dură, cu aspect normal

  1. Excavarea neselectivă până în dentină dură, normală, este tehnica indicată ca nemaifiind folosită.

Capcanele

  • a) Îndepărtarea selectivă până în dentină afectată este inclusă între tehnicile generale utilizate.
  • b) Îndepărtarea selectivă până în dentină necrotică este una dintre abordările descrise pentru prepararea cavităților.
  • d) Abordarea în trepte presupune două etape și figurează între tehnicile generale de îndepărtare a țesutului carios.
  • e) Dentina fermă reprezintă reperul unei tehnici de îndepărtare selectivă, corespunzătoare conservării dentinei afectate.
  • A Îndepărtarea selectivă până în dentină afectată este inclusă între tehnicile generale utilizate.
  • B Îndepărtarea selectivă până în dentină necrotică este una dintre abordările descrise pentru prepararea cavităților.
  • C Excavarea neselectivă până în dentină dură, normală, este tehnica indicată ca nemaifiind folosită.
  • D Abordarea în trepte presupune două etape și figurează între tehnicile generale de îndepărtare a țesutului carios.
  • E Dentina fermă reprezintă reperul unei tehnici de îndepărtare selectivă, corespunzătoare conservării dentinei afectate.

16.În etapele preliminare ale tratamentului aderent direct al cariilor simple cavitare, sunt corecte următoarele măsuri:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 68

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Stopurile ocluzale se marchează în etapa preliminară, exceptând tratamentul cariilor cervicale.
  • B Pentru cariile proximale, separarea rapidă se face înaintea preparării, cu pene dentare ori portmatrice cu piciorușe.
  • C Absența accesului direct la caria proximală impune introducerea unei protecții pentru dintele vecin.
  • D Anestezia este opțională și se decide în funcție de situația clinică și reactivitatea pacientului.
  • E Deplasarea papilei sau marginii gingivale face parte din pregătirea accesului și vizibilității, înaintea etapelor propriu-zise de tratament.

17.În prepararea cavităților pentru materiale aderente, dentina afectată care poate fi menținută prezintă următoarele caracteristici:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 69

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  • A Dentina afectată care poate fi conservată este dură.
  • B Demineralizarea și pigmentarea sunt compatibile cu păstrarea dentinei afectate.
  • C Arhitectura dentinei afectate rămâne păstrată; distrugerea arhitecturală caracterizează dentina necrotică.
  • D Încărcătura bacteriană redusă contribuie la diferențierea dentinei afectate de cea necrotică.
  • E O încărcătură bacteriană mare caracterizează dentina necrotică, nu dentina afectată conservabilă.

18.Care afirmație caracterizează cariile cavitare cu orificiu mic de deschidere din șanțuri și fosete și preparațiile lor de clasa I pentru materiale aderente?4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 69

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Aceste forme clinice conțin foarte puțină dentină necrotică

  1. Cantitatea foarte mică de dentină necrotică este o caracteristică a acestor forme clinice.

Capcanele

  • a) La orificiile mici nu există o proporționalitate directă între deschiderea din smalț și evoluția în profunzime.
  • b) Cavitățile mici pentru materiale aderente au întindere redusă în suprafață, dar profunzime variabilă.
  • d) Instrumentarea minim invazivă conduce la o configurație internă și la unghiuri externe rotunjite.
  • e) Marginile situate în zone supuse direct solicitărilor mecanice nu se bizotează.
  • A La orificiile mici nu există o proporționalitate directă între deschiderea din smalț și evoluția în profunzime.
  • B Cavitățile mici pentru materiale aderente au întindere redusă în suprafață, dar profunzime variabilă.
  • C Cantitatea foarte mică de dentină necrotică este o caracteristică a acestor forme clinice.
  • D Instrumentarea minim invazivă conduce la o configurație internă și la unghiuri externe rotunjite.
  • E Marginile situate în zone supuse direct solicitărilor mecanice nu se bizotează.

19.În cariile ocluzale cu orificiu mediu sau mare, tratate prin cavități de clasa I pentru materiale aderente, conduita față de smalțul nesusținut include:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 69

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B

  • A Smalțul fără suport dentinar poate fi conservat și căptușit cu materiale aderente moderne, în funcție de situația clinică.
  • B Asocierea dintre smalț subminat în cantitate mare și forțe ocluzale mari impune precauție.
  • C Îndepărtarea smalțului nesusținut este opțională; tehnicile aderente permit păstrarea sa în anumite situații.
  • D Conservarea nu este obligatorie; forțele mari și întinderea subminării impun evaluare prudentă.
  • E O cantitate mare de smalț subminat, mai ales asociată forțelor ocluzale mari, necesită precauție.

20.La finalul preparării unei cavități de clasa I pentru materiale aderente, corespunzătoare unei carii cu orificiu mediu sau mare, ce lățimi minime trebuie să aibă crestele marginale restante?4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 69

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) 1,5 mm la premolari și 2 mm la molari

  1. Crestele marginale restante trebuie să măsoare minimum 1,5 mm la premolari și 2 mm la molari.

Capcanele

  • a) Ambele valori sunt insuficiente: minimul este de 1,5 mm la premolari și 2 mm la molari.
  • b) Valorile propuse sunt cu 0,5 mm sub limitele minime pentru ambele grupe dentare.
  • d) Pentru molari, valoarea de 1 mm este sub minimul necesar de 2 mm; la premolari minimul este 1,5 mm.
  • e) Lățimea de 0,5 mm este sub limitele minime pentru ambele categorii de dinți laterali.
  • A Ambele valori sunt insuficiente: minimul este de 1,5 mm la premolari și 2 mm la molari.
  • B Valorile propuse sunt cu 0,5 mm sub limitele minime pentru ambele grupe dentare.
  • C Crestele marginale restante trebuie să măsoare minimum 1,5 mm la premolari și 2 mm la molari.
  • D Pentru molari, valoarea de 1 mm este sub minimul necesar de 2 mm; la premolari minimul este 1,5 mm.
  • E Lățimea de 0,5 mm este sub limitele minime pentru ambele categorii de dinți laterali.

← pag. 57-63pag. 70-75 →Odontoterapie

Alte capitole

EndodonțieProtetică dentarăParodontologie