Odontoterapie (pag. 70-75)
20 de grile originale la odontoterapie, după Stomatologie, vol. 1 (pag. 70-75). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
Grile pe paginile care au picat la examen
1.Referitor la preparația de tip galerie în cariile proximale fără subminarea crestei marginale:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 75, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 70.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- A Peretele vestibular lipsește în slotul deschis.
- B Peretele vestibular există în varianta închisă.
- C Muchia de intersecție cu suprafața vestibulară poate fi bizotată în slotul deschis.
- D Configurația internă este rotunjită.
- E Galeria poate avea formă deschisă sau închisă.
2.În prepararea cavităților proximale ale dinților frontali pentru materiale aderente, conservarea fizionomiei presupune:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 49, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 71.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, D
- A Accesul oral conservă structura vestibulară vizibilă și este preferat când nu există impedimente clinice.
- B Smalțul vestibular nesusținut poate fi păstrat deoarece pe această zonă nu se exercită forțe directe.
- C Regula conservării smalțului nesusținut se aplică vestibular; smalțul oral nesusținut poate necesita îndepărtare.
- D Distrugerea crestei marginale vestibulare reprezintă o excepție de la preferința pentru accesul oral.
- E Instrumentele mecanice rotative se folosesc la turație redusă în prepararea acestor cavități.
3.Într-o carie proximală frontală fără subminarea crestelor, fără acces direct, se prepară minim invaziv o cavitate de clasa a III-a prin acces oral. Care caracteristică este corectă?4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 49, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 71.
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Pereții laterali sunt divergenți către suprafață
- Forma frezei sferice determină pereți laterali divergenți către suprafață.
Capcanele
- a) În funcție de acces, peretele oral poate lipsi sau poate fi păstrat parțial.
- b) Cavitățile mici realizate minim invaziv au suprafața internă rotunjită.
- d) Clasa a III-a corespunde cavităților proximale frontale fără implicarea muchiei incizale; implicarea acesteia definește clasa a IV-a.
- e) Cavitatea descrisă prezintă pereți vestibular, parapulpar și gingival, de grosime medie.
- A În funcție de acces, peretele oral poate lipsi sau poate fi păstrat parțial.
- B Cavitățile mici realizate minim invaziv au suprafața internă rotunjită.
- C Forma frezei sferice determină pereți laterali divergenți către suprafață.
- D Clasa a III-a corespunde cavităților proximale frontale fără implicarea muchiei incizale; implicarea acesteia definește clasa a IV-a.
- E Cavitatea descrisă prezintă pereți vestibular, parapulpar și gingival, de grosime medie.
4.Într-o carie proximală frontală fără subminarea crestelor vestibulare și orale, accesul direct necesar preparării unei casete modificate pentru materiale aderente poate exista când:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 49, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 71.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Absența dintelui vecin permite abordarea directă a leziunii proximale și prepararea unei casete.
- B O distrucție mare a dintelui vecin poate oferi spațiul necesar accesului proximal direct.
- C Poziția modificată a dintelui vecin poate permite accesul direct la caria proximală.
- D Accesul direct este posibil și cu dinte vecin prezent, dacă acesta are distrucție mare sau modificări favorabile de poziție.
- E Cu dintele vecin absent există acces direct proximal, care permite prepararea unei casete modificate.
5.Referitor la posibilitățile de evoluție ale cariilor cavitare proximale la dinții frontali, sunt corecte afirmațiile:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 49, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 71.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, E
- A Evoluția orală poate ajunge la subminarea sau întreruperea crestei orale.
- B Extinderea vestibulară poate submina și chiar întrerupe creasta vestibulară.
- C Localizarea verticală poate fi supragingivală, juxtagingivală sau subgingivală.
- D Extinderea spre oral poate exista și fără subminarea ori întreruperea crestei orale.
- E Cariile proximale frontale pot evolua atât juxtagingival, cât și subgingival.
6.La aplicarea pinurilor parapulpare pentru retenția restaurărilor în cavități extinse modificate pentru materiale aderente:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 49, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 71.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Locașurile se prepară cu freze speciale, la turație redusă
- Prepararea locașurilor necesită freze speciale și turație redusă.
Capcanele
- b) Locașurile se realizează în dentina peretelui gingival.
- c) Între pinuri trebuie păstrată o distanță de doi milimetri.
- d) Cimentarea cu material rășinic dual necesită sistem adeziv.
- e) Distanța sigură este de cel puțin un milimetru în interiorul joncțiunii amelo-dentinare.
- A Prepararea locașurilor necesită freze speciale și turație redusă.
- B Locașurile se realizează în dentina peretelui gingival.
- C Între pinuri trebuie păstrată o distanță de doi milimetri.
- D Cimentarea cu material rășinic dual necesită sistem adeziv.
- E Distanța sigură este de cel puțin un milimetru în interiorul joncțiunii amelo-dentinare.
7.Care afirmație privind retenția suplimentară prin pinuri parapulpare în cavitățile extinse modificate pentru materiale aderente este corectă?4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 49, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 71.
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Cimentarea pinurilor cu rășină duală necesită utilizarea unui sistem adeziv
- Fixarea prin cimentare cu material rășinic dual necesită sistem adeziv.
Capcanele
- a) Frezele speciale se utilizează la turație redusă.
- c) Pinurile multiple trebuie separate prin doi milimetri.
- d) Dentina peretelui gingival este locul de preparare a locașurilor.
- e) Locașurile sunt realizate la minimum un milimetru în interiorul joncțiunii amelo-dentinare.
- A Frezele speciale se utilizează la turație redusă.
- B Fixarea prin cimentare cu material rășinic dual necesită sistem adeziv.
- C Pinurile multiple trebuie separate prin doi milimetri.
- D Dentina peretelui gingival este locul de preparare a locașurilor.
- E Locașurile sunt realizate la minimum un milimetru în interiorul joncțiunii amelo-dentinare.
8.În abordarea modernă a protecției pulpo-dentinare pentru restaurări aderente, dacă dentina restantă are grosimea sub 2 mm:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 115, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 73.
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Se urmărește o grosime totală de 2 mm a materialelor protectoare și dentinei restante
- Materialele protectoare completează dentina restantă până la grosimea totală de 2 mm față de tavanul camerei pulpare.
Capcanele
- a) Grosimea urmărită include atât materialele protectoare, cât și dentina restantă, fără a impune 2 mm de material separat.
- c) Extinderea straturilor până aproape de joncțiunea amelo-dentinară caracterizează varianta clasică; abordarea modernă adaptează grosimea la dentina restantă.
- d) Un strat de 0,5 mm se încadrează în grosimea linerului, de 0,2-1 mm.
- e) Un strat protector de peste 1 mm este o bază, nu un liner.
- A Grosimea urmărită include atât materialele protectoare, cât și dentina restantă, fără a impune 2 mm de material separat.
- B Materialele protectoare completează dentina restantă până la grosimea totală de 2 mm față de tavanul camerei pulpare.
- C Extinderea straturilor până aproape de joncțiunea amelo-dentinară caracterizează varianta clasică; abordarea modernă adaptează grosimea la dentina restantă.
- D Un strat de 0,5 mm se încadrează în grosimea linerului, de 0,2-1 mm.
- E Un strat protector de peste 1 mm este o bază, nu un liner.
9.Preparațiile cervicale extinse, cu eventuală evoluție subgingivală, prezintă următoarele particularități:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 115, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 73.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- A Peretele axial extins este nivelat și ușor convex în plan vertical și în planul corespunzător grupei dentare.
- B Preparațiile extinse păstrează o configurație internă rotunjită.
- C În cavitățile foarte mari se pot realiza șanțuri la întâlnirea peretelui axial cu pereții laterali pentru creșterea retenției.
- D Frezele sferice mici la turație redusă permit realizarea șanțurilor retentive.
- E În prezența unei margini cervicale din cement, pereții laterali realizează unghiuri de 90° cu suprafața dintelui.
10.Care dintre următoarele reprezintă forme de protecție pulpară activă?5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 115, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 73.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, E
- A Izolarea termică aparține protecției pulpare pasive.
- B Reducerea inflamației prin acțiune medicamentoasă este un efect de protecție activă.
- C Acțiunea dezinfectantă constituie o formă de protecție pulpară activă.
- D Protecția față de agenții electrici este pasivă.
- E Stimularea formării de dentină nouă este un efect biologic activ.
11.La preparațiile cervicale destinate obturării cu cimenturi cu ionomeri de sticlă sau cu ionomeri de sticlă modificați cu rășini, bizotarea marginilor de smalț:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 115, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 73.
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Nu se realizează, indiferent de grosimea marginilor de smalț
- Preparațiile destinate CIS sau CIMR nu sunt bizotate, indiferent de grosimea smalțului marginal.
Capcanele
- a) Marginile de smalț nu se bizotează pentru aceste cimenturi, nici când au grosime mare.
- b) Atât cimenturile convenționale, cât și cele modificate cu rășini se folosesc în preparații fără bizou.
- d) Extinderea cavității nu înlătură regula de a nu bizota preparațiile pentru CIS sau CIMR.
- e) Ambele categorii de ciment se aplică în preparații fără bizotare.
- A Marginile de smalț nu se bizotează pentru aceste cimenturi, nici când au grosime mare.
- B Atât cimenturile convenționale, cât și cele modificate cu rășini se folosesc în preparații fără bizou.
- C Preparațiile destinate CIS sau CIMR nu sunt bizotate, indiferent de grosimea smalțului marginal.
- D Extinderea cavității nu înlătură regula de a nu bizota preparațiile pentru CIS sau CIMR.
- E Ambele categorii de ciment se aplică în preparații fără bizotare.
12.La bizotarea cavităților cervicale pentru materiale aderente, sunt corecte afirmațiile:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 115, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 73.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- A Zona de smalț bizotată poate avea o lățime între 0,5 și 1,5 mm.
- B Lățimea bizoului se adaptează grosimii smalțului disponibil.
- C Dimensiunea în suprafață a cavității participă la alegerea lățimii bizoului.
- D Cementul nu se bizotează; marginea sa formează un unghi de 90° cu suprafața dintelui.
- E Exigențele fizionomice individuale contribuie la stabilirea lățimii zonei bizotate.
13.Pentru bizoul cavităților de clasa a V-a destinate materialelor aderente:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 115, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 73.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C
- A Lățimea bizoului este variabilă, între 0,5 și 1,5 mm.
- B Grosimea smalțului condiționează dimensiunea zonei care poate fi bizotată.
- C Bizotarea se efectuează numai în smalț.
- D Dimensiunea în suprafață a cavității influențează lățimea bizoului.
- E Marginile cervicale constituite din cement nu se bizotează.
14.Care asociere între generația sistemului adeziv și organizarea componentelor sale este corectă?4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 15, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 75.
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Generația a V-a: acid separat, primer și adeziv amestecate
- Generația a V-a separă acidul de amestecul de primer și adeziv.
Capcanele
- a) Generația a IV-a are acidul, primerul și adezivul separate.
- c) Generația a VI-a asociază acidul cu primerul și păstrează adezivul separat.
- d) Generația a VII-a reunește toate cele trei componente într-un recipient.
- e) Asocierea acidului cu primerul și separarea adezivului caracterizează generația a VI-a.
- A Generația a IV-a are acidul, primerul și adezivul separate.
- B Generația a V-a separă acidul de amestecul de primer și adeziv.
- C Generația a VI-a asociază acidul cu primerul și păstrează adezivul separat.
- D Generația a VII-a reunește toate cele trei componente într-un recipient.
- E Asocierea acidului cu primerul și separarea adezivului caracterizează generația a VI-a.
15.Referitor la gravajul acid al unui sistem adeziv de generația a IV-a, sunt corecte afirmațiile:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 15, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 75.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- A Acidul ortofosforic în concentrație de 35-37% este utilizat pentru demineralizare.
- B Gravajul selectiv este limitat la smalț; tratarea ambelor structuri reprezintă gravaj total.
- C Aplicarea pe smalț precede aplicarea pe dentină, permițând timpi de acțiune diferiți.
- D Acidul îndepărtează atât detritusul dentinar remanent, cât și dopurile intratubulare de detritus.
- E Îndepărtarea mineralului din jurul fibrelor de colagen le dezvelește și creează microretenții dentinare.
16.Referitor la condiționanții utilizați înaintea aplicării CIS/CIMR, sunt corecte afirmațiile:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 15, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 75.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, E
- A Condiționantul dentinar este destinat aplicării numai pe dentină.
- B Acidul unui condiționant dentinar se menține în medie 20 de secunde înaintea spălării.
- C Condiționanții cavitari se utilizează atât pe smalț, cât și pe dentină.
- D Există și variante moderne de condiționanți care nu necesită spălare.
- E Protocolul cu spălare poate fi urmat de uscarea cavității cu buletă de vată.
Grile de exersare pe capitol
17.Privind retenția suplimentară a cavităților de clasa a IV-a modificate pentru materiale aderente, sunt corecte afirmațiile:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 72
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, D
- A Bizoul vestibular are minimum 1,5-2 mm, iar cel oral este mai îngust, de maximum 1 mm.
- B Opacifianții acoperă știfturile metalice pentru a îmbunătăți fizionomia restaurării.
- C Șanțurile dentinare sunt de evitat pentru conservarea structurii dure; când sunt necesare, se realizează cât mai conservativ.
- D Prepararea conservativă a șanțurilor dentinare utilizează freze sferice mici la turație redusă.
- E Bizoul oral trebuie adaptat raportului marginilor preparației cu stopurile ocluzale de gradul al II-lea.
18.La prepararea unei cavități cervicale mici, fără extindere subgingivală, modificate pentru materiale aderente:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 72
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- A Pentru preparațiile cervicale mici este folosit frecvent instrumentarul sferic la turație convențională.
- B Suprafețele interne ale acestor preparații au o configurație generală rotunjită.
- C Pereții laterali sunt ușor divergenți către exterior.
- D Îndepărtarea conservatoare a țesuturilor alterate poate lăsa un perete axial denivelat.
- E Bizotarea marginii gingivale este de evitat, deoarece smalțul este prea subțire; ea se poate practica incizal sau ocluzal.
19.Comparativ cu variantele autopolimerizabile omoloage, materialele biologic active fotopolimerizabile pe bază de hidroxid sau silicați de calciu modificate cu rășini prezintă:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 74
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, D, E
- A Componentele modificate cu rășini ale variantelor fotopolimerizabile asigură o rezistență mecanică mai mare decât la omoloagele autopolimerizabile.
- B Componenta rășinică conferă o capacitate foarte bună de sigilare dentinară.
- C Față de variantele autopolimerizabile omoloage, efectele biologice sunt reduse.
- D Creșterea rezistenței mecanice reprezintă un avantaj al variantelor fotopolimerizabile.
- E Îmbunătățirea rezistenței și a sigilării se asociază cu efecte biologice mai reduse.
20.Pregătirea structurilor dure pentru restaurarea cu CIS sau CIMR prezintă următoarele particularități:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 74
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- A Cimenturile ionomere aderă la structura dură dentară printr-un mecanism de schimb ionic.
- B Legătura acestor cimenturi este mai puternică la smalț decât la dentină.
- C Acidul poliacrilic utilizat frecvent în concentrație de 10% este un acid organic slab pentru condiționare.
- D Condiționarea cu acid poliacrilic curăță suprafața dentinară fără a dizolva dopurile intratubulare.
- E Principalul efect dentinar al acidului poliacrilic este îndepărtarea detritusului remanent de pe suprafață.
← pag. 63-70pag. 75-80 →Odontoterapie
Alte capitole
Vrei grila oficială pe email pe 15 noiembrie, la 16:00, ca să-ți afli punctajul?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre rezidențiat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.