Rezidențiat 2022 medicină dentară, întrebările 21-40 (caietul C)

Răspuns: b) îngustarea maxilară cauzată de hipertonia mușchilor buccinatori

1. Hipertonia buccinatorilor poate produce îngustarea maxilară cu relief vestibular hiperostotic în balcon și o bandă redusă de gingie fixă. Acest ansamblu este descris în compresia maxilară. (Manual, vol. II, p. 499.)

Răspuns: a) la minim un an de la realizarea tratamentului, imaginea radiologică este lipsită de orice elemente patologice

1. Succesul endodontic după criteriile ESE cere, la minimum un an, dinte asimptomatic și funcțional, fără elemente patologice radiologice. Persistența leziunii la patru ani nu îndeplinește acest criteriu. (Manual, vol. I, p. 171.)

Răspuns: c) 4-modificare de culoare (sub formă de umbră, halou întunecat) provenite de la nivel dentinar

1. Codul ICDAS 4 desemnează umbra întunecată de origine dentinară. Suprafața sănătoasă este codul 0, modificarea distinctă de smalț este 2, distrucția localizată este 3, iar cavitatea distinctă cu dentină vizibilă este 5. (Manual, vol. I, p. 45.)

Răspuns: b) rigiditate foarte mare-

1. Polieterii devin foarte rigizi după priză, ceea ce impune atenție la îndepărtarea amprentei. Hidrofilia, stabilitatea dimensională și rezistența bună la rupere sunt avantaje. (Manual, vol. I, p. 211.) Timpul de priză scurt este și el enumerat între avantaje.

• A Avantaj.
• B Rigiditatea mare îngreunează dezinserția.
• C Avantaj.
• D Avantaj.
• E Avantaj.

Răspuns: b) retențiile palatinale sunt greu de realizat

1. La cavitățile de clasa III ale dinților temporari, coroana mică limitează prepararea, iar retențiile palatinale sunt dificil de realizat. Pragul gingival și istmul descriu alte clase de cavități. (Manual, vol. II, p. 393.) Pentru clasa a V-a sunt precizate includerea tuturor zonelor decalcifiate și limita de profunzime de 1,5-2 mm, distincte de retențiile clasei a III-a.

• A Pragul gingival este descris la clasa II.
• B Retențiile palatinale sunt dificile.
• C Limita de 1,5-2 mm este precizată pentru clasa V.
• D Istmul aparține construcției de clasa II, fără bizotare specifică aici.
• E Includerea zonelor decalcifiate este precizată pentru clasa V.

Răspuns: e) congestia papilei în sindromul de sept

1. În debutul pulpitei seroase parțiale a dintelui imatur, inspecția poate evidenția papile congestive și sângerare prin sindrom de sept. Percuția axială rămâne negativă, iar durerea este provocată, localizată și lancinantă. (Manual, vol. II, p. 416.) Testele pulpare rămân pozitive. Durerea este simptom subiectiv provocat mai ales de rece și dulce, cu caracter lancinant; un test discret negativ nu definește acest debut.

• A Pulpa vitală răspunde la testare.
• B Percuție axială negativă.
• C Simptom subiectiv, cu caracter lancinant, nu pulsatil.
• D Durerea este provocată mai ales la rece și dulce, nu simultan spontană și provocată.
• E Papilă congestivă în sindromul de sept.

Răspuns: e) cooperarea deficitară

1. Cooperarea deficitară figurează între contraindicațiile pulpectomiei vitale. Abraziunile patologice, pulpitele și anumite traumatisme pot constitui indicații, în funcție de situația clinică. (Manual, vol. I, p. 111.)

Răspuns: c) condrodistrofie fetală

1. Condrodistrofia fetală asociază maxilar retrudat și prognatism mandibular. Ea apare explicit între sindroamele genetice care se pot însoți de sindrom progenic. (Manual, vol. II, p. 524.) Sjogren este o boală autoimună exocrină, Romberg produce hemiatrofie, iar displazia ectodermală afectează predominant structurile ectodermale și dentare; acestea se deosebesc de tiparul progenic sindromic descris.

• A Sjogren este boală autoimună exocrină.
• B Turner este asociat altor tulburări de dezvoltare, fără tiparul progenic din listă.
• C Condrodistrofia asociază deficit maxilar și prognatism.
• D Displazia ectodermală privește agenezii și structuri ectodermale.
• E Romberg produce hemiatrofie, nu tiparul bilateral de exces mandibular.

Răspuns: e) instrumentarea canalului radicular cu respectarea țesuturilor periapicale, fără extinderea în afara canalului radicular

1. Obiectivul biologic este îndepărtarea conținutului infectat fără lezarea țesuturilor periapicale prin instrumentare în afara canalului. Conicitatea și păstrarea geometriei apicale sunt încadrate între obiectivele mecanice. (Manual, vol. I, p. 132.)

Răspuns: b) pseudoprognatismul mandibular prin deplasarea anterioară a mandibulei cauzată de contacte premature/interferente ocluzale

1. Testul de retropulsie este parțial pozitiv când avansarea mandibulei este indusă de contacte premature sau interferențe, adică prin conducere cuspidiană. În conducerea condiliană este pozitiv, iar în formele anatomice rămâne negativ. (Manual, vol. II, p. 527.)

Răspuns: d) tegumentele capătă aspect marmorat, cu pete cianotice

1. În flegmonul planșeului bucal, tegumentele pot deveni marmorate și cianotice prin necroză. Tumefacția este dură, plicile sublinguale proemină bilateral, mișcările limbii sunt limitate și starea generală este alterată încă de la debut. (Manual, vol. II, p. 609.)

Răspuns: c) infarctul miocardic recent

1. Manualul include infarctul miocardic din ultimele șase luni între contraindicațiile absolute ale extracției. Cardiopatiile, hipertensiunea și tulburările hematologice din celelalte variante se apreciază în categoria contraindicațiilor relative, în funcție de compensare. (Manual, vol. II, p. 568.)

Răspuns: c) caninul inferior

1. Transmigrația reprezintă migrarea intraosoasă a unui canin neerupt dincolo de linia mediană. Manualul o descrie în special pentru caninul inferior. (Manual, vol. II, p. 469.)

Răspuns: b) semne inflamatorii la nivelul pilierilor amigdalieni

1. În compresia maxilară cu prodenție, respirația orală cronică se asociază cu hiperemie palatinală și inflamație a pilierilor amigdalieni. Pot exista și modificări gingivale hipertrofice, favorizate de incompetența labială. (Manual, vol. II, p. 499.) Bridele se pot insera aproape de papilele interdentare; semnele gingivale sunt hipertrofice, iar mucoasa palatină este hiperemică, în context de respirație orală și incompetență labială.

• A Bridele pot fi inserate aproape de papile, nu doar la fundul vestibulului.
• B Inflamație a pilierilor.
• C Modificări inflamatorii hipertrofice.
• D Mucoasă palatinală hiperemică.
• E Incompetență labială și dezechilibru muscular, nu hipertonie superioară tipică.

Răspuns: c) rapoarte ocluzale neutrale la molar

1. Biproalveolodonția Case păstrează armonia sagitală a bazelor osoase, unghiul ANB normal și raporturile neutrale la molari și canini. Prodenția bimaxilară nu implică automat clasa II. (Manual, vol. II, p. 501.)

Răspuns: c) efectuarea deglutiției în relație centrică

1. Schema organică asociază intercuspidarea maximă cu relația centrică și presupune deglutiție în această poziție. Utilizează contacte tripodate și protecție canină în lateralitate. (Manual, vol. I, p. 178.) Contactele tuturor dinților cu ghidaj incizal și ghidajul de grup sunt descrise la freedom in centric, distinctă de schema organică.

• A IM coincide cu RC.
• B Contacte tripodate, nu cuspid-suprafață simplu.
• C Deglutiție în RC.
• D Protecție canină, nu grup.
• E Descrierea contactelor tuturor dinților cu ghidaj incizal aparține celeilalte scheme.

Răspuns: c) ritmul scăzut de secreție salivară

1. Un debit salivar redus încetinește eliminarea glucidelor și prelungește clearance-ul. Alimentele detergente, brânzeturile, guma fără zahăr și periajul favorizează scurtarea lui. (Manual, vol. I, p. 24.)

Răspuns: d) unii dinți supranumerari inclusi

1. Unii supranumerari incluși sunt orientați cu coroana spre baza maxilarului și rădăcina spre planul ocluzal. Această orientare inversată definește dinții anastrofici descriși de Brabant. (Manual, vol. II, p. 457.)

Răspuns: e) bloc atrio-ventricular

Răspuns: b) caninul superior

1. Caninul este dintele cel mai frecvent implicat în transpoziție, în special cel superior. La maxilar schimbă locul mai ales cu primul premolar sau cu incisivul lateral. (Manual, vol. II, p. 487.)