Rezidențiat 2026:duminică, 15 noiembrie · grila oficială de la 16:00

Odontoterapie (pag. 23-27)

20 de grile originale la odontoterapie, după Stomatologie, vol. 1 (pag. 23-27). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

Grile pe paginile care au picat la examen

1.Comparativ cu biofilmul bacterian, materia albă prezintă următoarele caracteristici:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 37, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 24.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, D

  • A Aderența redusă permite desprinderea materiei albe prin jet de apă.
  • B Materia albă aderă slab, spre deosebire de biofilmul fixat pe suprafața dentară.
  • C În materia albă se asociază bacterii, leucocite, celule epiteliale descuamate și resturi alimentare.
  • D Depunerile de materie albă se întâlnesc atât peste biofilm, cât și pe suprafața dintelui.
  • E Simpla spălare nu poate elimina biofilmul bacterian aderent de pe dinte.

2.Din punct de vedere structural, biofilmul bacterian oral:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 37, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 24.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  • A Biofilmul este un depozit moale care aderă de structurile cavității orale.
  • B Matricea organică unește microorganismele între ele și le fixează de substrat.
  • C Biofilmul aderă și la mucoasa bucală, nu doar la structurile dentare dure.
  • D Restaurările coronare și protezele fixe sau mobilizabile pot constitui suprafețe de aderare.
  • E Matricea care unește microorganismele biofilmului are natură organică.

3.Prelungirea timpului de clearance salivar este favorizată de:4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 37, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 24.

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Creșterea vâscozității salivei

  1. Vâscozitatea crescută a salivei favorizează prelungirea clearance-ului.

Capcanele

  • b) Secreția abundentă de salivă contribuie la scurtarea clearance-ului.
  • c) Legumele crude au efect detergent și scurtează timpul de clearance.
  • d) Alimentele dure și aromate stimulează secreția salivară și scurtează clearance-ul.
  • e) Periajul efectuat imediat după mesele principale scurtează timpul de clearance.
  • A Vâscozitatea crescută a salivei favorizează prelungirea clearance-ului.
  • B Secreția abundentă de salivă contribuie la scurtarea clearance-ului.
  • C Legumele crude au efect detergent și scurtează timpul de clearance.
  • D Alimentele dure și aromate stimulează secreția salivară și scurtează clearance-ul.
  • E Periajul efectuat imediat după mesele principale scurtează timpul de clearance.

4.Care dintre următorii factori favorizează prelungirea timpului de clearance salivar?4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 37, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 24.

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) Retenția alimentară produsă de restaurări defectuoase

  1. Restaurările defectuoase constituie factori de retenție alimentară care prelungesc clearance-ul.

Capcanele

  • a) Fructele crude acționează ca alimente detergente și scurtează clearance-ul.
  • b) Guma fără zahăr stimulează secreția salivară și scurtează timpul de clearance.
  • c) Nucile și alunele sunt alimente care contribuie la scurtarea timpului de clearance.
  • e) Alimentele dure stimulează fluxul salivar și îmbunătățesc spălarea resturilor alimentare.
  • A Fructele crude acționează ca alimente detergente și scurtează clearance-ul.
  • B Guma fără zahăr stimulează secreția salivară și scurtează timpul de clearance.
  • C Nucile și alunele sunt alimente care contribuie la scurtarea timpului de clearance.
  • D Restaurările defectuoase constituie factori de retenție alimentară care prelungesc clearance-ul.
  • E Alimentele dure stimulează fluxul salivar și îmbunătățesc spălarea resturilor alimentare.

5.În ceea ce privește pelicula primară care precedă dezvoltarea biofilmului bacterian, sunt corecte afirmațiile:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 4, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 25.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, E

  • A Glicoproteinele salivare participă la constituirea peliculei organice inițiale.
  • B Pelicula acoperă și mucoasa orală și restaurările coronare, indiferent de materialul acestora.
  • C Lichidul crevicular, resturile celulare și produșii metabolici contribuie la compoziția peliculei.
  • D Colonizarea primară cu bacterii pioniere nu depinde de prezența zaharozei.
  • E Pelicula primară are o grosime de ordinul micrometrilor, cuprinsă între 0,5 și 3 μm.

6.Care afirmație este corectă în legătură cu identificarea clinică a biofilmului bacterian în funcție de localizare și grosime?4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 4, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 25.

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Un depozit supragingival gros poate apărea ca o masă albă sau galbenă

  1. Îngroșarea depozitului permite observarea lui pe coroana clinică și marginea gingivală ca masă albă sau galbenă.

Capcanele

  • a) Un strat supragingival subțire devine observabil după pigmentare sau utilizarea unor substanțe revelatoare.
  • b) Depozitele subgingivale nu sunt vizibile direct și se evidențiază prin mijloace speciale, inclusiv sondare.
  • d) Biofilmul subgingival ocupă șanțul gingival și pungile parodontale.
  • e) Revelatorii de placă fac vizibil biofilmul supragingival care, fiind subțire, este greu de observat fără colorare.
  • A Un strat supragingival subțire devine observabil după pigmentare sau utilizarea unor substanțe revelatoare.
  • B Depozitele subgingivale nu sunt vizibile direct și se evidențiază prin mijloace speciale, inclusiv sondare.
  • C Îngroșarea depozitului permite observarea lui pe coroana clinică și marginea gingivală ca masă albă sau galbenă.
  • D Biofilmul subgingival ocupă șanțul gingival și pungile parodontale.
  • E Revelatorii de placă fac vizibil biofilmul supragingival care, fiind subțire, este greu de observat fără colorare.

7.Care este succesiunea etapelor de formare a biofilmului bacterian?4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 4, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 25.

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Peliculă, colonizare bacteriană inițială, colonizare secundară

  1. Dezvoltarea începe prin acoperirea dintelui cu peliculă, urmată de colonizare inițială și apoi secundară.

Capcanele

  • a) Pelicula se formează înaintea ambelor etape de colonizare; colonizarea secundară este ultima.
  • b) Formarea peliculei precedă colonizarea bacteriană inițială și maturarea.
  • d) Colonizarea inițială necesită pelicula deja formată.
  • e) Colonizarea inițială precedă colonizarea secundară, denumită și maturare.
  • A Pelicula se formează înaintea ambelor etape de colonizare; colonizarea secundară este ultima.
  • B Formarea peliculei precedă colonizarea bacteriană inițială și maturarea.
  • C Dezvoltarea începe prin acoperirea dintelui cu peliculă, urmată de colonizare inițială și apoi secundară.
  • D Colonizarea inițială necesită pelicula deja formată.
  • E Colonizarea inițială precedă colonizarea secundară, denumită și maturare.

8.Rata de formare și localizarea biofilmului bacterian sunt influențate de:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 4, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 25.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, D

  • A Dieta și igiena orală participă la determinarea ratei de formare și localizării biofilmului.
  • B Atât cantitatea, cât și calitatea salivei influențează formarea biofilmului.
  • C Vârsta și aranjamentul dentar sunt factori care influențează dezvoltarea biofilmului.
  • D Unele afecțiuni generale influențează rata de formare și localizarea biofilmului.
  • E Rata de formare și localizarea biofilmului diferă de la un individ la altul.

9.În aderarea microorganismelor la pelicula primară intervine următorul mecanism:4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 4, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 25.

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Pilii și fimbriile favorizează legarea de diferite substraturi

  1. Aceste structuri specializate participă la aderarea, atașarea și implantarea microorganismelor.

Capcanele

  • a) Pilii favorizează legarea bacteriilor între ele și de substraturi.
  • b) Pilii și fimbriile sunt formațiuni tubulare rigide, foarte numeroase.
  • d) Adezinele sunt constituente proteice ale pereților bacterieni.
  • e) Glicoziltransferaza expusă la sucroză produce glucan pe suprafața dentară.
  • A Pilii favorizează legarea bacteriilor între ele și de substraturi.
  • B Pilii și fimbriile sunt formațiuni tubulare rigide, foarte numeroase.
  • C Aceste structuri specializate participă la aderarea, atașarea și implantarea microorganismelor.
  • D Adezinele sunt constituente proteice ale pereților bacterieni.
  • E Glicoziltransferaza expusă la sucroză produce glucan pe suprafața dentară.

10.Referitor la mecanismele aderării microorganismelor la pelicula primară, este corect că:4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 4, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 25.

Vezi rezolvarea

Răspuns: e) Adezinele sunt constituente proteice ale pereților bacterieni

  1. Adezinele sunt situsuri biochimice de natură proteică ale pereților bacterieni.

Capcanele

  • a) Adezinele sunt constituente proteice, nu componente exclusiv minerale.
  • b) Primele microorganisme aderă la peliculă sub forma unui strat monocelular.
  • c) Pilii favorizează atașarea microorganismelor între ele și de diferite substraturi.
  • d) Colonizarea care implică producerea glucanului prin acest mecanism este dependentă de sucroză.
  • A Adezinele sunt constituente proteice, nu componente exclusiv minerale.
  • B Primele microorganisme aderă la peliculă sub forma unui strat monocelular.
  • C Pilii favorizează atașarea microorganismelor între ele și de diferite substraturi.
  • D Colonizarea care implică producerea glucanului prin acest mecanism este dependentă de sucroză.
  • E Adezinele sunt situsuri biochimice de natură proteică ale pereților bacterieni.

11.Referitor la glicocalixul format în cursul dezvoltării biofilmului bacterian, sunt corecte afirmațiile:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 4, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 26.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, E

  • A Glucanul și fructanul contribuie la rețeaua de filamente polizaharidice numită glicocalix sau matrice intermicrobiană.
  • B Glicocalixul permite streptococului mutans să adere la smalț și să devină un colonizant stabil.
  • C Rețeaua reține bacterii și le oferă condiții favorabile de nutriție și multiplicare.
  • D Matricea polizaharidică protejează bacteriile, împiedicând fagocitarea de către leucocite.
  • E Protecția oferită de glicocalix include împiedicarea acțiunii anticorpilor.

12.În afara bacteriilor, în biofilmul matur se pot întâlni următoarele componente și particularități:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 4, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 26.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, D

  • A Celulele epiteliale din biofilmul matur se află în stadii diferite de integritate.
  • B Vitalitatea leucocitelor variază în funcție de inflamația gingivală sau parodontală prezentă.
  • C Eritrocitele sunt întâlnite mai ales când placa aderă la mucoasă gingivală ulcerată.
  • D Entamoeba și trichomonas pot fi prezente în contextul afecțiunilor gingivale acute și al pungilor parodontale.
  • E Integritatea celulelor epiteliale din biofilm este variabilă.

13.Despre mecanismele de aderență bacteriană la pelicula primară este corect că:4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 4, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 26.

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Sunt implicate mecanisme hidrofobe

  1. Mecanismele hidrofobe contribuie la aderarea bacteriană.

Capcanele

  • b) Mecanismul electrostatic orientează anionii de suprafață bacterieni către cationii de calciu.
  • c) Adeziunea bacteriană prezintă un fenomen de recunoaștere specifică.
  • d) Streptococul salivarius, deși frecvent în salivă, trece doar limitat în biofilm.
  • e) Bacteriile implicate în colonizare, precum Streptococul mutans, nu sunt obligatoriu numeroase în salivă.
  • A Mecanismele hidrofobe contribuie la aderarea bacteriană.
  • B Mecanismul electrostatic orientează anionii de suprafață bacterieni către cationii de calciu.
  • C Adeziunea bacteriană prezintă un fenomen de recunoaștere specifică.
  • D Streptococul salivarius, deși frecvent în salivă, trece doar limitat în biofilm.
  • E Bacteriile implicate în colonizare, precum Streptococul mutans, nu sunt obligatoriu numeroase în salivă.

14.Referitor la aderența microorganismelor la pelicula primară, afirmația corectă este:4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 4, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 26.

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Adeziunea se caracterizează prin recunoaștere specifică

  1. Fenomenul de recunoaștere specifică este o caracteristică a adeziunii bacteriene.

Capcanele

  • a) Mecanismul electrostatic permite orientarea anionilor bacterieni către cationii de calciu cu dublă legătură.
  • b) Mecanismele hidrofobe participă la aderență.
  • d) Streptococul salivarius trece doar limitat în biofilm, deși este frecvent în salivă.
  • e) Streptococul mutans poate participa la colonizare fără a fi obligatoriu numeros în rezervorul salivar.
  • A Mecanismul electrostatic permite orientarea anionilor bacterieni către cationii de calciu cu dublă legătură.
  • B Mecanismele hidrofobe participă la aderență.
  • C Fenomenul de recunoaștere specifică este o caracteristică a adeziunii bacteriene.
  • D Streptococul salivarius trece doar limitat în biofilm, deși este frecvent în salivă.
  • E Streptococul mutans poate participa la colonizare fără a fi obligatoriu numeros în rezervorul salivar.

Grile de exersare pe capitol

15.În evaluarea contribuției alimentației la riscul de carie, sunt corecte afirmațiile:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 23

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, E

  • A Creșterea aportului de hidrați de carbon prin schimbarea dietei este asociată cu un risc carios mai mare.
  • B Proporția glucidelor în produsele naturale neprelucrate este de aproximativ 20-25% din greutate.
  • C Prin prelucrare și rafinare, proporția glucidelor poate ajunge la 60-100% din greutatea alimentului.
  • D Aportul crescut de glucide între mesele principale mărește incidența cariei.
  • E Acțiunea cariogenă a glucidelor presupune contactul cu dintele la interfața dintre suprafața dentară și biofilm.

16.În exercitarea rolului cariopreventiv, lichidul bucal contribuie prin:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 23

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, E

  • A Mineralele furnizate de lichidul bucal saturează biofilmul și protejează smalțul.
  • B Lichidul bucal favorizează formarea fosfaților de calciu, participând la remineralizare.
  • C Formarea fosfaților de calciu ajută la refacerea minerală a leziunilor carioase incipiente necavitare.
  • D Fluorul potențează activitatea de remineralizare susținută de lichidul bucal.
  • E Sialina și ureea contribuie, prin caracterul lor alcalin, la tamponarea acidității bucale.

17.Care afirmație caracterizează corect acțiunea alimentației asupra țesuturilor dentare?4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 23

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Aportul alimentar participă pe cale internă la constituirea țesuturilor dure dentare și a salivei

  1. Acțiunea internă a alimentației include aportul la formarea țesuturilor dure dentare și a salivei.

Capcanele

  • a) Alimentația are importanță atât preeruptiv, în formarea dintelui, cât și posteruptiv.
  • c) Hidrații de carbon au rolul decisiv în cariogeneză, în raport cu lipsa de nocivitate a lipidelor și proteinelor.
  • d) Alimentele au un rol important în perioada preeruptivă de formare a dintelui.
  • e) Proprietățile fizice și chimice ale alimentelor pot condiționa mediul în care evoluează caria.
  • A Alimentația are importanță atât preeruptiv, în formarea dintelui, cât și posteruptiv.
  • B Acțiunea internă a alimentației include aportul la formarea țesuturilor dure dentare și a salivei.
  • C Hidrații de carbon au rolul decisiv în cariogeneză, în raport cu lipsa de nocivitate a lipidelor și proteinelor.
  • D Alimentele au un rol important în perioada preeruptivă de formare a dintelui.
  • E Proprietățile fizice și chimice ale alimentelor pot condiționa mediul în care evoluează caria.

18.Pentru atribuirea unui rol cariogen unui microorganism al plăcii bacteriene sunt necesare următoarele caracteristici:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 27

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, D

  • A Acidogeneza intensă constituie una dintre proprietățile cerute unui microorganism cariogen.
  • B Un microorganism cariogen trebuie să reziste mediului acid, nu să își piardă viabilitatea în acesta.
  • C Capacitatea culturii pure de a determina singură carie după inoculare este un criteriu al rolului cariogen.
  • D Acidorezistența permite microorganismului să persiste în mediul creat prin procesul carios.
  • E Criteriul formulat pentru agentul cauzal presupune absența sa la pacienții indemni și de pe suprafețele fără leziuni carioase.

19.Care afirmație explică diferența dintre biofilmul tânăr și cel matur în menținerea acidității la interfața cu dintele?4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 27

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Sistemele tampon salivare pătrund ușor în biofilmul tânăr, subțire

  1. Grosimea mică facilitează difuzia tampoanelor salivare și neutralizarea acizilor, împiedicând atingerea pH-ului critic.

Capcanele

  • a) Biofilmul tânăr este subțire și permite accesul ușor al sistemelor tampon.
  • c) Grosimea crescută a biofilmului matur îngreunează neutralizarea acidității.
  • d) Biofilmul matur poate menține pH-ul critic coborât o perioadă îndelungată.
  • e) Maturarea și îngroșarea biofilmului favorizează instalarea lentă a unui pH critic greu de neutralizat.
  • A Biofilmul tânăr este subțire și permite accesul ușor al sistemelor tampon.
  • B Grosimea mică facilitează difuzia tampoanelor salivare și neutralizarea acizilor, împiedicând atingerea pH-ului critic.
  • C Grosimea crescută a biofilmului matur îngreunează neutralizarea acidității.
  • D Biofilmul matur poate menține pH-ul critic coborât o perioadă îndelungată.
  • E Maturarea și îngroșarea biofilmului favorizează instalarea lentă a unui pH critic greu de neutralizat.

20.Care afirmație referitoare la acidul lactic din biofilmul cariogen este corectă?4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 27

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Reprezintă aproximativ 50% din acizi și are gradul de ionizare cel mai mare

  1. Acidul lactic constituie 50% din acizi și prezintă gradul de ionizare cel mai mare.

Capcanele

  • a) Acidul lactic reprezintă circa jumătate din acizi și are un grad ridicat de ionizare.
  • c) Ionizarea sa puternică poate determina scoaterea ionului bivalent de calciu din smalț.
  • d) Acidul lactic are gradul de ionizare cel mai mare, nu cel mai mic.
  • e) Ionizarea puternică a acidului lactic favorizează mobilizarea ionului bivalent de calciu din structura smalțului.
  • A Acidul lactic reprezintă circa jumătate din acizi și are un grad ridicat de ionizare.
  • B Acidul lactic constituie 50% din acizi și prezintă gradul de ionizare cel mai mare.
  • C Ionizarea sa puternică poate determina scoaterea ionului bivalent de calciu din smalț.
  • D Acidul lactic are gradul de ionizare cel mai mare, nu cel mai mic.
  • E Ionizarea puternică a acidului lactic favorizează mobilizarea ionului bivalent de calciu din structura smalțului.

← pag. 18-23pag. 27-35 →Odontoterapie

Alte capitole

EndodonțieProtetică dentarăParodontologie