Odontoterapie (pag. 27-35)
20 de grile originale la odontoterapie, după Stomatologie, vol. 1 (pag. 27-35). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
Grile pe paginile care au picat la examen
1.Zona întunecată a leziunii carioase din smalț prezintă următoarele particularități microscopice:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 55, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 32.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, D, E
- A Zona întunecată are o porozitate de 2-4% din volum, mai mare decât zona translucidă.
- B Porii au calibre diferite; unii primesc substanța de impregnare, iar alții rămân cu aer.
- C Aspectul brun închis rezultă din faptul că zona nu transmite lumina polarizată.
- D Depunerea minerală poate reduce calibrul porilor și împiedica pătrunderea substanței de contrast.
- E Permeabilitatea diferită a porilor cu dimensiuni variate explică aspectul de sită moleculară.
2.În secțiune longitudinală, caria smalțului de pe o suprafață netedă prezintă următoarele particularități morfologice:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 55, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 32.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- A Pe suprafețele netede, conul carios are baza superficială și margini neregulate.
- B Vârful leziunii este îndreptat spre joncțiunea dintre smalț și dentină.
- C Componenta cea mai veche și profundă ocupă centrul leziunii.
- D Atacul carios progresează în direcția prismelor, iar adâncimea depinde de durata expunerii fiecărei prisme.
- E Componenta tânără și superficială se află la periferie.
3.În leziunea carioasă a smalțului, zona translucidă:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 55, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 32.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, D
- A Porozitatea zonei translucide este de 1%, față de 0,1% în smalțul normal.
- B Porii ocupă aproximativ 1% din volumul zonei translucide.
- C Cantitatea de magneziu scade în zona translucidă.
- D Histochimic, zona translucidă prezintă o cantitate crescută de fluor.
- E Zona translucidă este zona cea mai internă a leziunii.
4.Caracteristicile zonei translucide din caria smalțului includ:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 55, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 32.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, E
- A Porii de demineralizare sunt localizați de regulă la joncțiunile prismelor și la striile Retzius.
- B Cantitatea de carbonați scade în zona translucidă.
- C Porozitatea zonei translucide este de aproximativ 1%; valoarea de 0,1% aparține smalțului normal.
- D Substanța minerală scade cu aproximativ 1,2%.
- E Zona translucidă este cea mai veche și reprezintă prima alterare a smalțului.
5.La examinarea prin microscopie electronică de baleiaj a leziunii cementare inițiale, aspectul denumit „cuib de albină” rezultă din:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 15, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 35.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Cavități rotunjite separate prin pereți fini, calcificați.
- Degradarea cementului formează cavități rotunjite între care persistă pereți subțiri calcificați, asemănători fagurilor.
Capcanele
- b) Aspectul de fagure implică apariția cavităților în structura cementului.
- c) Pereții dintre cavități sunt fini și calcificați; aspectul nu provine din îngroșare uniformă.
- d) Distrugerea hidroxiapatitei în leziunea inițială este difuză și neregulată.
- e) Invazia microbiană se asociază distrucției progresive a cementului în leziunea inițială.
- A Degradarea cementului formează cavități rotunjite între care persistă pereți subțiri calcificați, asemănători fagurilor.
- B Aspectul de fagure implică apariția cavităților în structura cementului.
- C Pereții dintre cavități sunt fini și calcificați; aspectul nu provine din îngroșare uniformă.
- D Distrugerea hidroxiapatitei în leziunea inițială este difuză și neregulată.
- E Invazia microbiană se asociază distrucției progresive a cementului în leziunea inițială.
Grile de exersare pe capitol
6.Particularitățile metabolice ale streptococului mutans care contribuie la patogenitatea biofilmului includ:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 27
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- A Streptococul mutans poate fermenta cantități mari de glucide, inclusiv sorbitol și manitol.
- B Rezervele polizaharidice permit producerea acidului și fără un aport alimentar contemporan de glucide.
- C Levanul și amilopectinele sunt polizaharide bacteriene de rezervă produse de streptococul mutans.
- D Fermentarea intensă a hidraților de carbon permite formarea rapidă a unor cantități mari de acizi organici.
- E Streptococul mutans poate produce acid și în lipsa aportului alimentar de hidrați de carbon, folosind rezervele bacteriene.
7.Referitor la remineralizarea smalțului după un atac acid, sunt corecte următoarele afirmații:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 28
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- A Neutralizarea mediului și un aport suficient de ioni de calciu și fosfat creează condițiile pentru refacerea minerală.
- B Fosfații de calciu care precipită contribuie la refacerea cristalelor de apatită parțial dizolvate.
- C Mucina formează o barieră pentru ionii minerali și încetinește remineralizarea.
- D Încorporarea ionilor în structura smalțului poate elimina defectele de demineralizare aflate la început.
- E Procesul devine ireversibil când pierderea ionilor din smalț spre biofilm depășește viteza refacerii minerale.
8.În succesiunea acidifierii produse de microorganismele biofilmului, sunt corecte afirmațiile:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 28
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- A Levurile, actinomicetele și ceilalți germeni inițiali coboară pH-ul la 5,5, după care activitatea lor încetează.
- B Streptococul mutans își încetează acțiunea la pH 4,3; pragul 3,8 corespunde lactobacilului.
- C La pH 4,2, streptococul mutans moare în decurs de 24 de ore.
- D Lactobacilul rezistă la aciditate accentuată și reduce lent pH-ul sub valoarea 4.
- E Lactobacilul își încetează acțiunea la pH 3,8, nu la 5,5.
9.În prima etapă a leziunii carioase a smalțului, care dintre următoarele constatări este corectă?4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 30
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Modificarea translucidității poate deveni evidentă după uscarea suprafeței mai mult de 5 secunde
- Uscarea prelungită, peste 5 secunde, poate evidenția discret modificarea translucidității smalțului.
Capcanele
- b) În această etapă inițială, examenul radiologic nu arată modificări.
- c) Prismele lipsite de cuticulă dau suprafeței un aspect mat, opac și fără luciu.
- d) Suprafața este aparent sănătoasă, iar stadiul poate corespunde absenței demineralizării sau unui debut de demineralizare.
- e) Uscarea prelungită facilitează evidențierea modificării subtile de transluciditate.
- A Uscarea prelungită, peste 5 secunde, poate evidenția discret modificarea translucidității smalțului.
- B În această etapă inițială, examenul radiologic nu arată modificări.
- C Prismele lipsite de cuticulă dau suprafeței un aspect mat, opac și fără luciu.
- D Suprafața este aparent sănătoasă, iar stadiul poate corespunde absenței demineralizării sau unui debut de demineralizare.
- E Uscarea prelungită facilitează evidențierea modificării subtile de transluciditate.
10.Fosetele ocluzale atipice prezintă următoarele caracteristici:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 30
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Fosetele atipice constituie mai puțin de 10% dintre fosete.
- B Morfologia lor cuprinde o bază bulbară și un gât îngust la intrare.
- C Configurația bulbară cu intrare îngustă reprezintă un factor de risc carios.
- D Leziunea carioasă începe atât la intrarea în fosetă, cât și la baza acesteia.
- E Evoluția se produce de ambele părți ale intrării și în jurul bazei fisurii.
11.Pe o secțiune longitudinală, leziunea carioasă din șanțuri și fosete are configurație conică. Care afirmație descrie corect raportul dintre această configurație și structura smalțului?4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 31
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Demineralizarea urmează orientarea prismelor, cu baza conului către joncțiunea amelo-dentinară.
- Orientarea prismelor dirijează demineralizarea și explică lărgirea leziunii spre joncțiunea amelo-dentinară.
Capcanele
- a) În caria din șanțuri și fosete, baza largă este profundă, către joncțiunea amelo-dentinară.
- b) Vârful conului este superficial, orientat către suprafața smalțului.
- d) Intrarea superficială poate fi îngustă, în timp ce leziunea se întinde mai mult în profunzime.
- e) Aranjamentul prismelor determină direcția demineralizării și forma conică a leziunii.
- A În caria din șanțuri și fosete, baza largă este profundă, către joncțiunea amelo-dentinară.
- B Vârful conului este superficial, orientat către suprafața smalțului.
- C Orientarea prismelor dirijează demineralizarea și explică lărgirea leziunii spre joncțiunea amelo-dentinară.
- D Intrarea superficială poate fi îngustă, în timp ce leziunea se întinde mai mult în profunzime.
- E Aranjamentul prismelor determină direcția demineralizării și forma conică a leziunii.
12.În cazul unei pete albe cretoase de carie incipientă situate pe o suprafață dentară netedă, sunt corecte următoarele afirmații:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 31
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- A Pata albă devine mai ușor vizibilă după uscarea suprafeței dentare.
- B Leziunea inițială poate avea demineralizare subsuperficială și o suprafață încă netedă și relativ intactă.
- C Pata albă cretoasă poate reprezenta o leziune necavitară reversibilă.
- D Intervenția profilactică precoce permite remineralizarea smalțului încă necavitat.
- E Presiunea unei sonde ascuțite poate rupe suprafața demineralizată și produce cavitație.
13.În fosetele ocluzale cu risc carios crescut, de aspect bulbar, evoluția leziunilor prezintă următoarele particularități:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 31
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- A Procesul carios se poate dezvolta pe ambii pereți ai șanțului sau la baza fosetei.
- B Odată cu progresia către joncțiunea smalț-dentină, cele două leziuni se unesc la bază.
- C La joncțiunea smalț-dentină, leziunea ocupă o suprafață mai extinsă.
- D Microcavitățile sporesc posibilitatea de atașare bacteriană și accelerează demineralizarea.
- E Demineralizarea bazală poate produce o cavitate amplă în smalțul intern înaintea cavitației dentinare.
14.O leziune carioasă dezvoltată la baza unei fosete poate prezenta următoarea asociere clinică și evolutivă:4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 31
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Smalț aparent intact, progresie în dentină de la joncțiunea smalț-dentină și depistare doar radiologică.
- O carie de la baza fosetei poate evolua în dentină pornind de la joncțiunea smalț-dentină, sub smalț aparent intact, fiind evidențiată doar radiologic.
Capcanele
- b) Progresia dentinară este posibilă fără cavitație vizibilă a smalțului de suprafață.
- c) Aspectul intact al smalțului nu exclude caria dentinară ascunsă la baza fosetei.
- d) Smalțul aparent intact poate masca leziunea dentinară, care se evidențiază doar la examen radiologic.
- e) Examenul radiologic poate identifica leziunea dentinară chiar când smalțul apare intact.
- A O carie de la baza fosetei poate evolua în dentină pornind de la joncțiunea smalț-dentină, sub smalț aparent intact, fiind evidențiată doar radiologic.
- B Progresia dentinară este posibilă fără cavitație vizibilă a smalțului de suprafață.
- C Aspectul intact al smalțului nu exclude caria dentinară ascunsă la baza fosetei.
- D Smalțul aparent intact poate masca leziunea dentinară, care se evidențiază doar la examen radiologic.
- E Examenul radiologic poate identifica leziunea dentinară chiar când smalțul apare intact.
15.Corpul leziunii carioase din smalț, numit și zonă de subsuprafață, se caracterizează prin:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 33
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- A Corpul leziunii ocupă poziția intermediară dintre zona întunecată și stratul de suprafață.
- B Dintre zonele smalțului cariat, corpul leziunii are cea mai mare întindere.
- C Porozitatea crește de la aproximativ 5% la periferie la 25% în centrul leziunii.
- D Corpul leziunii prezintă o pierdere minerală de aproximativ 24% pe unitatea de volum.
- E Striile Retzius devin mai evidente, asociat dizolvării preferențiale a zonelor centrale ale prismelor.
16.Care este prima modificare dentinară asociată unei leziuni carioase care evoluează inițial în smalț, înainte ca aceasta să atingă joncțiunea amelo-dentinară?4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 33
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Formarea unei zone de dentină hipermineralizată.
- Hipermineralizarea dentinei precedă atingerea joncțiunii amelo-dentinare de către leziunea din smalț.
Capcanele
- b) Demineralizarea inițială apare ulterior, în dentina anterior hipermineralizată, când leziunea ajunge la joncțiune.
- c) Reacțiile dentinare pot apărea înainte de invazia bacteriană propriu-zisă.
- d) Modificările minerale dentinare rămân în aria corespunzătoare limitelor laterale ale leziunii inițiale din smalț.
- e) În dentină, baza triunghiului este la joncțiunea amelo-dentinară, iar vârful se îndreaptă spre pulpă.
- A Hipermineralizarea dentinei precedă atingerea joncțiunii amelo-dentinare de către leziunea din smalț.
- B Demineralizarea inițială apare ulterior, în dentina anterior hipermineralizată, când leziunea ajunge la joncțiune.
- C Reacțiile dentinare pot apărea înainte de invazia bacteriană propriu-zisă.
- D Modificările minerale dentinare rămân în aria corespunzătoare limitelor laterale ale leziunii inițiale din smalț.
- E În dentină, baza triunghiului este la joncțiunea amelo-dentinară, iar vârful se îndreaptă spre pulpă.
17.Menținerea relativă a stratului de suprafață în leziunea carioasă a smalțului este explicată prin:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 33
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Smalțul matur are un strat superficial mai mineralizat, care contribuie la conservarea suprafeței.
- B Pelicula de suprafață participă la menținerea relativă a stratului extern.
- C Ionii de calciu favorizează remineralizarea și păstrarea relativă a suprafeței.
- D Aspectul relativ intact este asociat unei radioopacități asemănătoare smalțului normal.
- E Stratul superficial suferă pierderi minerale sub 5%, iar demineralizarea sa progresivă poate duce la cavitație.
18.Invazia bacteriană a dentinei în evoluția procesului carios se realizează:4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 33
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Prin canaliculele dentinare, cu dezintegrarea prelungirilor odontoblastice.
- Bacteriile pătrund pe calea canaliculelor dentinare, iar prelungirile odontoblastice din interior se dezintegrează.
Capcanele
- b) Invazia canaliculară se asociază cu dezintegrarea prelungirilor odontoblastice.
- c) Canaliculele dentinare reprezintă calea de invazie bacteriană.
- d) Dentina intercanaliculară se demineralizează progresiv în cursul acestei evoluții.
- e) Afectarea prelungirilor este însoțită de demineralizarea progresivă a dentinei intercanaliculare.
- A Bacteriile pătrund pe calea canaliculelor dentinare, iar prelungirile odontoblastice din interior se dezintegrează.
- B Invazia canaliculară se asociază cu dezintegrarea prelungirilor odontoblastice.
- C Canaliculele dentinare reprezintă calea de invazie bacteriană.
- D Dentina intercanaliculară se demineralizează progresiv în cursul acestei evoluții.
- E Afectarea prelungirilor este însoțită de demineralizarea progresivă a dentinei intercanaliculare.
19.În zona de demineralizare a dentinei cariate, care dintre următoarele asocieri histologice explică posibilitatea remineralizării?4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 34
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Tramă de colagen păstrată, canalicule intacte și absența invaziei microbiene.
- Păstrarea colagenului și a canaliculelor, fără microorganisme, conservă suportul necesar remineralizării.
Capcanele
- a) Distrugerea colagenului și colonizarea canaliculelor caracterizează dentina infectată, nu zona demineralizată remineralizabilă.
- c) Dezorganizarea necrotică totală aparține stratului superficial de dezintegrare.
- d) Microcavitățile contaminate apar prin distrugerea canaliculelor în zona de penetrare microbiană.
- e) În zona de demineralizare sunt afectate cristalele de hidroxiapatită intercanaliculară, în timp ce colagenul se păstrează.
- A Distrugerea colagenului și colonizarea canaliculelor caracterizează dentina infectată, nu zona demineralizată remineralizabilă.
- B Păstrarea colagenului și a canaliculelor, fără microorganisme, conservă suportul necesar remineralizării.
- C Dezorganizarea necrotică totală aparține stratului superficial de dezintegrare.
- D Microcavitățile contaminate apar prin distrugerea canaliculelor în zona de penetrare microbiană.
- E În zona de demineralizare sunt afectate cristalele de hidroxiapatită intercanaliculară, în timp ce colagenul se păstrează.
20.Dentina transparentă, scleroasă, asociată procesului carios se caracterizează prin:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 34
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- A Hipercalcificarea poate oblitera parțial sau total canaliculele dentinare.
- B Sărurile se depun și recristalizează în interiorul canaliculelor, inclusiv în spațiul din jurul prelungirii odontoblastice.
- C Scleroza se asociază cu creșterea conținutului mineral intertubular.
- D Mineralizarea și obstrucția canaliculelor pot constitui inițial o barieră biologică pentru bacterii.
- E În lipsa măsurilor terapeutice adecvate, bariera scleroasă este în cele din urmă depășită.
← pag. 23-27pag. 35-41 →Odontoterapie
Alte capitole
Vrei grila oficială pe email pe 15 noiembrie, la 16:00, ca să-ți afli punctajul?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre rezidențiat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.