Odontoterapie (pag. 35-41)
20 de grile originale la odontoterapie, după Stomatologie, vol. 1 (pag. 35-41). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
Grile pe paginile care au picat la examen
1.Suprafața hipermineralizată observată microradiografic în leziunea cementară inițială prezintă următoarele caracteristici:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 15, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 35.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- A Stratul superficial hipermineralizat poate avea o grosime de 10-40 μm.
- B Sărurile de origine salivară din pelicula externă furnizează mineralele care precipită pe cement.
- C Mineralizarea accentuată conferă radioopacitate, iar compoziția predominantă este reprezentată de fosfații de calciu.
- D Fosfații de calciu sunt principala componentă minerală a acestei suprafețe.
- E La debutul leziunii, suprafața hipermineralizată este foarte rezistentă la atacul acid.
2.În clasificarea Westbrook a leziunilor carioase cementare, afectarea dentinei fără distrugerea dentinei intercanaliculare se asociază cu:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 15, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 35.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Invazia superficială a canaliculelor dentinare cu microorganisme.
- Această categorie include invazie microbiană superficială în canalicule, cu dentina intercanaliculară încă nedistrusă.
Capcanele
- b) Microorganismele sunt prezente superficial în canaliculele dentinare.
- c) Distrugerea dentinei intercanaliculare definește o altă categorie, mai avansată.
- d) Categoria presupune deja afectarea dentinei, nu numai a cementului.
- e) Afectarea pulpară cu deschiderea camerei sau necroză aparține categoriei cu progresie pulpară.
- A Această categorie include invazie microbiană superficială în canalicule, cu dentina intercanaliculară încă nedistrusă.
- B Microorganismele sunt prezente superficial în canaliculele dentinare.
- C Distrugerea dentinei intercanaliculare definește o altă categorie, mai avansată.
- D Categoria presupune deja afectarea dentinei, nu numai a cementului.
- E Afectarea pulpară cu deschiderea camerei sau necroză aparține categoriei cu progresie pulpară.
3.Într-un proces carios rapid și activ, consecințele ritmului de evoluție asupra răspunsului odontoblastic sunt:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 15, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 35.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B
- A Progresia carioasă rapidă nu lasă timpul necesar elaborării dentinei de reacție.
- B Atât celulele odontoblastice, cât și prelungirile lor pot fi distruse rapid și ireversibil.
- C Ritmul activ al cariei poate depăși capacitatea de formare a dentinei de reacție.
- D Distrugerea prelungirilor este ireversibilă în această evoluție rapidă.
- E Afectarea rapidă interesează odontoblastele împreună cu prelungirile lor.
4.Care dintre următoarele particularități favorizează evoluția rapidă a cariei în cement?4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 15, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 35.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Mineralizarea redusă a cementului radicular
- Mineralizarea redusă favorizează progresia rapidă a leziunii cementare.
Capcanele
- b) Stratul granular Tomes este mai puțin mineralizat.
- c) Ligamentele Scharpey sunt orientate aproape perpendicular pe suprafața radiculară.
- d) Cementul are un grad mai mic de mineralizare.
- e) Stratul granular Tomes este prezent și contribuie la evoluția rapidă.
- A Mineralizarea redusă favorizează progresia rapidă a leziunii cementare.
- B Stratul granular Tomes este mai puțin mineralizat.
- C Ligamentele Scharpey sunt orientate aproape perpendicular pe suprafața radiculară.
- D Cementul are un grad mai mic de mineralizare.
- E Stratul granular Tomes este prezent și contribuie la evoluția rapidă.
5.Evoluția rapidă a leziunii carioase cementare este favorizată de:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 15, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 35.
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) Mineralizarea mai redusă a stratului granular Tomes
- Stratul granular Tomes mai puțin mineralizat favorizează evoluția rapidă.
Capcanele
- a) Stratul granular Tomes are mineralizare redusă, nu intensă.
- b) Ligamentele Scharpey sunt orientate aproape în unghi drept pe suprafața radiculară.
- c) Mineralizarea redusă a cementului favorizează progresia, nu accentuarea acesteia.
- d) Prezența ligamentelor alveolo-dentare contribuie la progresia rapidă.
- A Stratul granular Tomes are mineralizare redusă, nu intensă.
- B Ligamentele Scharpey sunt orientate aproape în unghi drept pe suprafața radiculară.
- C Mineralizarea redusă a cementului favorizează progresia, nu accentuarea acesteia.
- D Prezența ligamentelor alveolo-dentare contribuie la progresia rapidă.
- E Stratul granular Tomes mai puțin mineralizat favorizează evoluția rapidă.
6.La un pacient tânăr se identifică o leziune carioasă cu depozite abundente de dentină alterată, moale și gălbuie. În clasificarea după dinamica de evoluție, această asociere este caracteristică pentru:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 66, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 38.
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Caria umedă cu evoluție rapidă.
- Vârsta tânără, dentina moale și gălbuie și depozitele abundente caracterizează caria umedă, rapidă.
Capcanele
- a) Caria uscată evoluează lent și are dentină alterată mai fermă, brună-cafenie.
- b) Leziunea staționară se manifestă prin pete brune-maronii pe suprafețe expuse curățirii.
- d) Dentina fermă și brună-cafenie definește forma lentă, diferită de aspectul clinic descris.
- e) Pata brună-maronie de smalț reprezintă aspectul leziunii oprite, nu al depozitelor moi gălbui.
- A Caria uscată evoluează lent și are dentină alterată mai fermă, brună-cafenie.
- B Leziunea staționară se manifestă prin pete brune-maronii pe suprafețe expuse curățirii.
- C Vârsta tânără, dentina moale și gălbuie și depozitele abundente caracterizează caria umedă, rapidă.
- D Dentina fermă și brună-cafenie definește forma lentă, diferită de aspectul clinic descris.
- E Pata brună-maronie de smalț reprezintă aspectul leziunii oprite, nu al depozitelor moi gălbui.
7.O leziune carioasă interesează smalțul și dentina, iar între procesul carios și camera pulpară persistă 2-3 mm de dentină dură sănătoasă. După profunzime, aceasta se clasifică drept:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 66, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 38.
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Leziune de adâncime medie.
- Leziunea de adâncime medie păstrează un strat de 2-3 mm de dentină dură sănătoasă spre camera pulpară.
Capcanele
- a) Leziunea superficială interesează smalțul și doar o mică parte din dentină.
- c) Leziunea profundă ajunge în imediata apropiere a camerei pulpare.
- d) Situația descrisă include afectare dentinară, deci nu este limitată la smalț.
- e) Interesarea dentinei este o componentă explicită a leziunii de adâncime medie.
- A Leziunea superficială interesează smalțul și doar o mică parte din dentină.
- B Leziunea de adâncime medie păstrează un strat de 2-3 mm de dentină dură sănătoasă spre camera pulpară.
- C Leziunea profundă ajunge în imediata apropiere a camerei pulpare.
- D Situația descrisă include afectare dentinară, deci nu este limitată la smalț.
- E Interesarea dentinei este o componentă explicită a leziunii de adâncime medie.
8.Leziunile carioase aflate în faza necavitară:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 66, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 38.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, D
- A Faza necavitară precede leziunea cavitară și poate păstra structurile de suprafață.
- B Demineralizarea smalțului și dentinei poate evolua cu păstrarea structurilor superficiale ale smalțului.
- C Faza de demineralizare cu suprafață păstrată poate interesa și dentina.
- D Categoria necavitară este caracterizată de demineralizare reversibilă.
- E Păstrarea structurilor superficiale este posibilă înaintea trecerii la leziunea cavitară.
9.În aprecierea stadiului de demineralizare al leziunilor carioase:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 66, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 38.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C, E
- A Există o fază de demineralizare fără cavitație, cu structuri superficiale păstrate.
- B Structurile de suprafață ale smalțului pot fi păstrate în faza de demineralizare.
- C Clasificarea după stadiu include leziunile necavitare cu demineralizare reversibilă.
- D Precizarea momentului trecerii de la demineralizare la cavitație poate fi dificilă.
- E Demineralizarea poate afecta smalțul și dentina înaintea leziunii cavitare.
10.Un test ideal pentru detecția leziunilor dentare trebuie să îndeplinească următoarele condiții:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 11, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 39.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- A Detecția ideală asociază lipsa invazivității cu rapiditatea, sensibilitatea și specificitatea.
- B Rezultatele trebuie să fie simple, certe și corelabile cu evoluția biologică locală.
- C Testul ideal nu necesită echipament tehnic deosebit și trebuie să fie eficient în raport cu prețul.
- D Utilizarea facilă și toleranța pacientului sunt cerințe ale unui test ideal.
- E Datele incerte și greu de corelat contravin cerinței de a oferi informații simple și sigure.
11.Care afirmație descrie corect rolul metodelor exploratorii în detecția leziunilor dentare?4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 11, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 39.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Îndepărtează depozite organice sau anorganice pentru a facilita detecția ori confirmarea diagnosticului prezumptiv.
- Îndepărtarea depozitelor facilitează examinarea suprafeței dentare și poate confirma o suspiciune diagnostică.
Capcanele
- b) Metodele exploratorii pot fi aplicate tocmai pentru confirmarea diagnosticului prezumptiv.
- c) Depozitele sunt îndepărtate pentru a ușura detecția, nu menținute ca mijloc de creștere a vizibilității.
- d) Detartrajul și periajul profesional fac parte dintre metodele profilactice cu rol exploratoriu.
- e) Rolul exploratoriu include îndepărtarea depozitelor organice și anorganice de pe suprafețele dentare.
- A Îndepărtarea depozitelor facilitează examinarea suprafeței dentare și poate confirma o suspiciune diagnostică.
- B Metodele exploratorii pot fi aplicate tocmai pentru confirmarea diagnosticului prezumptiv.
- C Depozitele sunt îndepărtate pentru a ușura detecția, nu menținute ca mijloc de creștere a vizibilității.
- D Detartrajul și periajul profesional fac parte dintre metodele profilactice cu rol exploratoriu.
- E Rolul exploratoriu include îndepărtarea depozitelor organice și anorganice de pe suprafețele dentare.
12.Care afirmație definește corect relația dintre detecție și diagnostic în evaluarea unei boli dentare?4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 11, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 39.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Detecția determină obiectiv prezența semnelor și simptomelor, iar diagnosticul identifică boala pe baza lor.
- Detecția obiectivează semne și simptome, iar diagnosticul folosește aceste informații pentru identificarea bolii.
Capcanele
- b) Semnele și simptomele sunt identificate prin detecție și susțin ulterior diagnosticul.
- c) Detecția stabilește prezența manifestărilor bolii; alegerea tratamentului este scopul clinic al examinării.
- d) Diagnosticul se bazează pe semnele și simptomele obținute prin detecție.
- e) Îndepărtarea depozitelor poate facilita detecția, dar nu definește detecția sau diagnosticul.
- A Detecția obiectivează semne și simptome, iar diagnosticul folosește aceste informații pentru identificarea bolii.
- B Semnele și simptomele sunt identificate prin detecție și susțin ulterior diagnosticul.
- C Detecția stabilește prezența manifestărilor bolii; alegerea tratamentului este scopul clinic al examinării.
- D Diagnosticul se bazează pe semnele și simptomele obținute prin detecție.
- E Îndepărtarea depozitelor poate facilita detecția, dar nu definește detecția sau diagnosticul.
13.Leziunile carioase din șanțuri și fosete se pot localiza:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 11, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 39.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Suprafețele ocluzale ale molarilor și premolarilor includ șanțuri și fosete susceptibile la carie.
- B Fosetele de pe fețele vestibulare și orale ale molarilor sunt localizări ale acestor leziuni.
- C La incisivii centrali și laterali superiori, localizarea palatinală corespunde fosetei numite foramen caecum.
- D Premolarii pot prezenta carii de șanțuri și fosete pe fețele ocluzale.
- E Fosetele palatinale ale incisivilor superiori reprezintă localizări posibile și la dinții frontali.
14.Printre metodele clinice directe de detecție dentară se numără:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 11, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 39.
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) evaluarea stării gingiei
- Starea gingiei este evaluată printr-o metodă clinică directă de detecție.
Capcanele
- a) Radiografia bite-wing este o metodă clinică indirectă.
- c) Fluorescența aparține metodelor clinice indirecte.
- d) Spectroscopia laser este o metodă clinică indirectă.
- e) Transiluminarea FOTI este o metodă clinică indirectă.
- A Radiografia bite-wing este o metodă clinică indirectă.
- B Starea gingiei este evaluată printr-o metodă clinică directă de detecție.
- C Fluorescența aparține metodelor clinice indirecte.
- D Spectroscopia laser este o metodă clinică indirectă.
- E Transiluminarea FOTI este o metodă clinică indirectă.
15.O metodă clinică directă pentru detecția leziunilor dentare este:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 11, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 39.
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) semnul firului de mătase
- Semnul firului de mătase aparține metodelor clinice directe.
Capcanele
- a) Detartrajul reprezintă o metodă exploratorie.
- b) Aerabraziunea aparține metodelor exploratorii.
- d) Radiografia digitală este o metodă clinică indirectă.
- e) Markerii coloranți sunt utilizați ca metodă clinică indirectă.
- A Detartrajul reprezintă o metodă exploratorie.
- B Aerabraziunea aparține metodelor exploratorii.
- C Semnul firului de mătase aparține metodelor clinice directe.
- D Radiografia digitală este o metodă clinică indirectă.
- E Markerii coloranți sunt utilizați ca metodă clinică indirectă.
Grile de exersare pe capitol
16.Leziunea cementară avansată se caracterizează prin următoarele modificări:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 36
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, E
- A Cavitația apare prin distrugerea cementului la contactul cu microorganismele.
- B Fragmentele de cement pot persista în interiorul cavității, înconjurate de microorganisme.
- C În stadiul avansat, distrucția cementului expune dentina.
- D Marginile de cement rămase sunt intens populate de bacterii.
- E Atingerea joncțiunii cement-dentină permite continuarea procesului cu modificările caracteristice cariei dentinare.
17.În invazia bacteriană a cementului, observațiile prin microscopie electronică de transmisie includ:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 36
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Microorganismele pot infiltra un strat bine mineralizat de cement cu grosime de 5-6 μm.
- B Invazia a fost observată fără o demineralizare anterioară a subsuprafeței cementare.
- C În cementul acelular, degradarea avansează simultan în componenta minerală și în cea organică.
- D Componenta organică este distrusă progresiv împreună cu cea minerală.
- E Pătrunderea bacteriilor în cement se produce foarte precoce comparativ cu smalțul.
18.La un molar cu suprafețe proximale de contact strânse, o carie incipientă situată la nivelul ariei de contact nu poate fi confirmată prin palpare. Pentru precizarea diagnosticului sunt corecte următoarele afirmații:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 40
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- A Examenul radiologic poate completa diagnosticul când accesul pentru palpare este imposibil.
- B Pierderea țesutului dentar dur determină radiotransparență, nu radioopacitate.
- C Separarea dentară lentă este o alternativă pentru precizarea diagnosticului în această situație.
- D Zona radiotransparentă localizată la aria de contact poate indica pierderea de substanță dură dentară.
- E Contactele proximale strânse pot împiedica palparea chiar dacă există o carie incipientă.
19.Pentru cariile proximale situate sub aria de contact, sunt caracteristice următoarele:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 40
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Localizarea sub aria de contact se asociază cu progresie rapidă profundă și subgingivală.
- B Extensia subgingivală poate interesa și cementul radicular.
- C Inspecția poate evidenția edemul papilei și colorația roșie-violacee.
- D Palparea cu sondele cu dublă cudură 9, 10 sau 17 este utilizată pentru diagnostic.
- E Leziunea poate progresa subgingival și poate afecta cementul rădăcinii.
20.Referitor la formele clinice ale cariei radiculare, sunt corecte următoarele afirmații:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 41
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- A O leziune radiculară necavitară poate fi brun-deschisă sau brun-închisă și își păstrează suprafața netedă.
- B Adâncimea sub 0,5 mm caracterizează forma superficială; depășirea acestei valori corespunde formei medii.
- C Forma medie asociază o adâncime de peste 0,5 mm cu dentină care cedează la palpare.
- D Dentina necrotică din forma profundă poate avea nuanțe de la gălbui până la brun-închis.
- E Activitatea cavitară radiculară favorizează extinderea orizontală și în suprafață, mai mult decât pătrunderea în profunzime.
← pag. 27-35pag. 41-45 →Odontoterapie
Alte capitole
Vrei grila oficială pe email pe 15 noiembrie, la 16:00, ca să-ți afli punctajul?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre rezidențiat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.