Odontoterapie (pag. 18-23)
20 de grile originale la odontoterapie, după Stomatologie, vol. 1 (pag. 18-23). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
Grile pe paginile care au picat la examen
1.În experimente pe animale, aportul crescut de glucide în perioada formării matricei organice a smalțului se asociază cu:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 14, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 19.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- A Excesul de glucide în etapa de formare favorizează o proporție mai mare de substanță organică în smalț.
- B Smalțul rezultat în aceste condiții este mai puțin mineralizat.
- C Creșterea aportului glucidic în perioada formării matricei se asociază cu mai mult carbonat de calciu în smalț.
- D Glucidele pot modifica dintele și sistemic, în timpul structurării smalțului, pe lângă efectele locale de fermentație.
- E Creșterea cu peste 67% a glucidelor rafinate administrate în perioada formării matricei a favorizat caria în experimentele pe animale.
2.Care afirmație referitoare la rolul lipidelor alimentare în formarea smalțului și în carioprevenția posteruptivă este corectă?4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 14, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 19.
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) Posteruptiv, lipidele pot împiedica depunerea biofilmului prin schimbarea proprietăților de suprafață ale smalțului.
- Modificarea proprietăților de suprafață ale smalțului prin prezența lipidelor poate limita acumularea biofilmului bacterian.
Capcanele
- a) Insuficiența lipidelor în timpul formării matricei se asociază cu leziuni severe ale ameloblaștilor.
- b) Deficitul lipidic poate altera structura substanței organice, îndepărtând-o de organizarea determinată genetic.
- c) Aspectul de fagure de miere se leagă de formarea neomogenă a matricei organice.
- d) În perioada posteruptivă, efectul descris al lipidelor este de împiedicare a depunerii biofilmului.
- A Insuficiența lipidelor în timpul formării matricei se asociază cu leziuni severe ale ameloblaștilor.
- B Deficitul lipidic poate altera structura substanței organice, îndepărtând-o de organizarea determinată genetic.
- C Aspectul de fagure de miere se leagă de formarea neomogenă a matricei organice.
- D În perioada posteruptivă, efectul descris al lipidelor este de împiedicare a depunerii biofilmului.
- E Modificarea proprietăților de suprafață ale smalțului prin prezența lipidelor poate limita acumularea biofilmului bacterian.
3.Consumul alimentelor bogate în seleniu în perioada formării matricei organice a smalțului s-a asociat cu:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 14, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 19.
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Creșterea semnificativă a leziunilor carioase la dinții permanenți.
- La persoanele expuse în timpul formării matricei smalțului, numărul leziunilor carioase permanente a crescut semnificativ.
Capcanele
- a) Aportul alimentar bogat în seleniu în această perioadă a fost asociat cu mai multe leziuni carioase permanente.
- c) Asocierea observată pentru seleniu este creșterea numărului de carii, fără efect protector în această situație.
- d) În această situație a fost observată o creștere semnificativă a numărului leziunilor carioase.
- e) Consumul crescut de seleniu în etapa formării matricei smalțului se asociază cu creșterea, nu reducerea, cariilor permanente.
- A Aportul alimentar bogat în seleniu în această perioadă a fost asociat cu mai multe leziuni carioase permanente.
- B La persoanele expuse în timpul formării matricei smalțului, numărul leziunilor carioase permanente a crescut semnificativ.
- C Asocierea observată pentru seleniu este creșterea numărului de carii, fără efect protector în această situație.
- D În această situație a fost observată o creștere semnificativă a numărului leziunilor carioase.
- E Consumul crescut de seleniu în etapa formării matricei smalțului se asociază cu creșterea, nu reducerea, cariilor permanente.
4.Bolile infectocontagioase pot determina defecte importante de structură dentară atunci când:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 14, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 19.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Boala infectocontagioasă maternă în această perioadă de dezvoltare poate produce defecte importante de structură dentară.
- B Îmbolnăvirea copilului în perioada formării matricei smalțului poate afecta structura dinților în dezvoltare.
- C Hipertermia din aceste afecțiuni explică apariția frecventă a defectelor structurale în perioada formării smalțului.
- D Hipertermia este implicată în apariția defectelor, fără a avea rol protector în acest context.
- E Boala maternă din perioada formării matricei smalțului poate afecta structura dentară a copilului.
5.În perioada de mineralizare a matricei organice a smalțului, sunt corecte afirmațiile:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 14, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 19.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Concentrațiile ionice participă la structurarea, agregarea și orientarea cristalografică a fazei minerale.
- B Diferențele individuale ale fazei minerale se corelează cu microelementele furnizate prin alimentație.
- C Deficitul de vitamina D și tulburările endocrine sunt factori implicați în mineralizare, dezvoltare și erupție.
- D Orientarea cristalografică depinde și de concentrațiile cationilor și anionilor.
- E Aportul de microelemente are o relație directă cu structura și compoziția minerală dentară.
6.Fluorul, borul și molibdenul din alimentație, în perioada formării smalțului, pot determina:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 14, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 19.
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Lărgirea și reducerea profunzimii fosetelor ocluzale
- Fosetele și șanțurile ocluzale devin mai largi și mai puțin profunde.
Capcanele
- a) Aceste microelemente favorizează rotunjirea vârfurilor cuspizilor.
- c) Dimensiunea coroanei dentare se poate micșora.
- d) Cristalinitatea smalțului se îmbunătățește.
- e) Cristalele de hidroxiapatită sunt mai mari și mai puțin solubile, mai ales datorită fluorului.
- A Aceste microelemente favorizează rotunjirea vârfurilor cuspizilor.
- B Fosetele și șanțurile ocluzale devin mai largi și mai puțin profunde.
- C Dimensiunea coroanei dentare se poate micșora.
- D Cristalinitatea smalțului se îmbunătățește.
- E Cristalele de hidroxiapatită sunt mai mari și mai puțin solubile, mai ales datorită fluorului.
7.În timpul formării smalțului, aportul alimentar de fluor, bor și molibden poate produce:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 14, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 19.
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) Îmbunătățirea cristalinității smalțului
- Aportul acestor microelemente poate îmbunătăți cristalinitatea smalțului.
Capcanele
- a) Fosetele și șanțurile ocluzale se lărgesc și devin mai puțin profunde.
- b) Dimensiunea coroanei dentare se poate micșora.
- c) Cristalele de hidroxiapatită sunt mai mari.
- e) Cristalele de hidroxiapatită devin mai puțin solubile, în special datorită fluorului.
- A Fosetele și șanțurile ocluzale se lărgesc și devin mai puțin profunde.
- B Dimensiunea coroanei dentare se poate micșora.
- C Cristalele de hidroxiapatită sunt mai mari.
- D Aportul acestor microelemente poate îmbunătăți cristalinitatea smalțului.
- E Cristalele de hidroxiapatită devin mai puțin solubile, în special datorită fluorului.
8.Care dintre următoarele valori ale fluxului salivar indică hiposialie, în condițiile de recoltare precizate?4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 102, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 21.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Flux de repaus de 0,08 ml/minut
- Un flux de repaus sub 0,1 ml/minut se încadrează în hiposialie.
Capcanele
- b) Valoarea de 0,20 ml/minut se află în intervalul obișnuit al secreției de repaus.
- c) Un flux de repaus de 0,30 ml/minut se află în intervalul fiziologic de 0,2-0,3 ml/minut.
- d) Secreția stimulată are în mod obișnuit un debit de 1-3 ml/minut; pragul hiposialiei este sub 0,7 ml/minut.
- e) Un debit stimulat de 3 ml/minut se situează la limita superioară a intervalului obișnuit.
- A Un flux de repaus sub 0,1 ml/minut se încadrează în hiposialie.
- B Valoarea de 0,20 ml/minut se află în intervalul obișnuit al secreției de repaus.
- C Un flux de repaus de 0,30 ml/minut se află în intervalul fiziologic de 0,2-0,3 ml/minut.
- D Secreția stimulată are în mod obișnuit un debit de 1-3 ml/minut; pragul hiposialiei este sub 0,7 ml/minut.
- E Un debit stimulat de 3 ml/minut se situează la limita superioară a intervalului obișnuit.
9.În legătură cu vâscozitatea salivei și componentele care o influențează, sunt corecte afirmațiile:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 102, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 21.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- A Raportată la apă, vâscozitatea secreției parotidiene este de aproximativ 1,5.
- B Secreția sublinguală are vâscozitatea relativă 13,4, mai mare decât valoarea 1,5 a celei parotidiene.
- C Mucina este o glicoproteină cu masă moleculară mare, implicată în adeziunea și aglutinarea bacteriilor.
- D Vâscozitatea crescută favorizează retenția resturilor alimentare și a microorganismelor pe suprafețele retentive.
- E Vâscozitatea relativă a secreției submaxilare este 3,4, intermediară între secrețiile parotidiană și sublinguală.
10.În legătură cu variațiile fiziologice ale secreției salivare, sunt corecte afirmațiile:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 102, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 21.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- A Ratele ambelor forme de secreție salivară sunt mai mari la bărbați.
- B Copiii până la 8-10 ani au o secreție salivară mai mare decât adulții.
- C După 10 ani, nivelul secreției salivare devine apropiat de cel al adultului.
- D Ritmul salivar diferă între persoane, cu cele mai mari variații în repaus.
- E Secreția de repaus este prezentă între mese și în timpul nopții.
11.Care afirmație descrie corect filmul salivar de pe suprafețele orale?4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 102, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 21.
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) Are o grosime de 0,01-0,1 mm și se află în permanentă mișcare
- Filmul salivar formează un strat de 0,01-0,1 mm, mobil pe suprafețele orale.
Capcanele
- a) Grosimea filmului salivar este de 0,01-0,1 mm; intervalul 0,8-8 caracterizează viteza în mm/minut.
- b) Filmul salivar care acoperă suprafețele dentare și mucoasele orale este în mișcare permanentă.
- c) Viteza de deplasare a filmului salivar este de 0,8-8 mm/minut.
- d) Musculatura părților moi influențează viteza de deplasare a filmului salivar.
- A Grosimea filmului salivar este de 0,01-0,1 mm; intervalul 0,8-8 caracterizează viteza în mm/minut.
- B Filmul salivar care acoperă suprafețele dentare și mucoasele orale este în mișcare permanentă.
- C Viteza de deplasare a filmului salivar este de 0,8-8 mm/minut.
- D Musculatura părților moi influențează viteza de deplasare a filmului salivar.
- E Filmul salivar formează un strat de 0,01-0,1 mm, mobil pe suprafețele orale.
12.Despre timpul de clearance salivar sunt corecte următoarele afirmații:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 102, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 21.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- A Timpul de clearance este invers proporțional cu intensitatea secreției salivare.
- B Diluarea substanței introduse permite revenirea secreției la cantitatea de repaus.
- C Stagnarea salivei în anumite zone determină variații topografice ale clearance-ului.
- D Stagnarea salivei pe anumite suprafețe dentare produce variații locale ale timpului de clearance.
- E Timpul de clearance se păstrează constant cât timp glandele salivare funcționează normal.
13.În legătură cu definiția și caracteristicile timpului de clearance salivar:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 102, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 21.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C, E
- A Intervalul începe la introducerea unei substanțe care declanșează secreția și se încheie la revenirea acesteia la repaus.
- B Timpul de clearance este invers proporțional cu intensitatea secreției.
- C Introducerea substanței stimulatoare în cavitatea orală marchează începutul intervalului.
- D Stagnarea salivei determină variații topografice ale clearance-ului.
- E Funcționarea normală a glandelor salivare menține constant timpul de clearance.
14.Referitor la sistemele tampon salivare, sunt corecte următoarele afirmații:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 102, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 22.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- A În saliva de repaus, precum și în secreția lentă, fosfații au rolul tampon principal.
- B Intervalul de eficiență maximă al fosfaților este pH 6,8-7,2; valoarea 4,5 caracterizează acțiunea tamponului proteic.
- C Tamponul constituit din proteine și glicoproteine este cel mai slab dintre cele trei sisteme salivare.
- D Bicarbonații asigură cea mai puternică acțiune tampon salivară.
- E La nivelul suprafețelor dentare, tamponul proteic devine foarte important când celelalte două sisteme nu mai sunt active.
15.Modificările hormonale pot influența capacitatea tampon salivară astfel:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 102, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 22.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- A Sfârșitul sarcinii se asociază cu reducerea bicarbonaților salivari.
- B Bicarbonații salivari cresc imediat după naștere.
- C Administrarea contraceptivelor medicamentoase determină creșterea capacității tampon.
- D Contraceptivele modifică hormonal ritmul secreției salivare, crescând capacitatea tampon.
- E Evoluția este inversă: bicarbonații scad la sfârșitul sarcinii și cresc imediat după naștere.
16.Timpul de clearance salivar și retenția substanțelor în cavitatea bucală:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 102, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 22.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C
- A Scurtarea clearance-ului limitează timpul de acțiune al alimentelor care favorizează caria.
- B Fluorul asigură carioprotecție, astfel încât este de dorit un clearance cât mai lung.
- C Clorhexidina este carioprotectoare, iar timpul său de clearance trebuie să fie cât mai lung.
- D Substanțele carioprotectoare beneficiază de un timp de clearance cât mai lung.
- E Alimentele care favorizează caria trebuie să aibă un timp de clearance cât mai scurt.
17.Sunt corecte următoarele raportări ale timpului de clearance la efectul substanței:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 102, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 22.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, D, E
- A Pentru fluor, ca substanță carioprotectoare, este de dorit un timp de clearance cât mai lung.
- B Clorhexidina asigură carioprotecție și beneficiază de un clearance cât mai lung.
- C Pentru alimentele cariogene este de dorit un timp de clearance cât mai scurt.
- D Timpul de clearance trebuie să fie cât mai lung pentru substanțele carioprotectoare.
- E Reducerea timpului de clearance al alimentelor cariogene este de dorit pentru limitarea efectului lor.
Grile de exersare pe capitol
18.Structura smalțului poate fi influențată în următoarele etape ale dezvoltării sale:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 18
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Organizarea matricei organice reprezintă o etapă în care se poate modifica viitoarea structură a smalțului.
- B Mineralizarea matricei organice este una dintre etapele susceptibile la influențe perturbatoare.
- C Maturarea dinaintea erupției constituie a treia etapă de influențare a structurii smalțului.
- D Influențele structurale pot acționa deja în cursul dezvoltării preeruptive.
- E Perturbările pot interveni în timpul amelogenezei, inclusiv la formarea și mineralizarea matricei.
19.În maturarea preeruptivă a smalțului, după încheierea fazei inițiale de mineralizare, se produc următoarele modificări:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 20
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, E
- A Maturarea preeruptivă mărește cristalele existente, fără să le crească numărul.
- B Substanța organică se reduce de la circa 15% la începutul maturării preeruptive la numai 1-2% la erupție.
- C Mineralizarea continuă prin creșterea cristalelor deja constituite și prin îmbunătățirea cristalinității.
- D În cursul maturării, proporțiile de proteine și apă se reduc.
- E Fluorul se încorporează înaintea erupției din lichidul folicular și din aportul administrat pe cale generală.
20.Care afirmație descrie corect contribuția salivei la lubrifierea mucoasei bucale și la funcțiile orale?4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 23
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Umectarea continuă și acoperirea cu mucină protejează mucoasa împotriva uscării
- Apa menține umectarea, iar stratul de mucină contribuie la protejarea mucoasei împotriva deshidratării.
Capcanele
- a) Acoperirea mucoasei cu mucină limitează evaporarea apei și contribuie la păstrarea umidității.
- b) Lubrifierea facilitează mișcările limbii și vorbirea.
- d) Saliva favorizează gustul prin dizolvarea substanțelor alimentare și contactul lor cu receptorii gustativi.
- e) Apa salivară produce un efect de spălare și participă, împreună cu mucina, la masticație și fonație.
- A Acoperirea mucoasei cu mucină limitează evaporarea apei și contribuie la păstrarea umidității.
- B Lubrifierea facilitează mișcările limbii și vorbirea.
- C Apa menține umectarea, iar stratul de mucină contribuie la protejarea mucoasei împotriva deshidratării.
- D Saliva favorizează gustul prin dizolvarea substanțelor alimentare și contactul lor cu receptorii gustativi.
- E Apa salivară produce un efect de spălare și participă, împreună cu mucina, la masticație și fonație.
← pag. 13-18pag. 23-27 →Odontoterapie
Alte capitole
Vrei grila oficială pe email pe 15 noiembrie, la 16:00, ca să-ți afli punctajul?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre rezidențiat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.