Intestinul subțire și apendicele (Lawrence, cap. 14, pag. 207-213)
11 grile originale la intestinul subțire și apendicele, după Peter F. Lawrence, Jessica Beth O'Connell, Matthew R. Smeds. Chirurgie generală și specialități chirurgicale. Ediția a 6-a. Editura Hipocrate, 2021. (pag. 207-213). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
1.Un pacient are ocluzie asociată unui carcinoid ileal mic și o reacție fibroasă importantă a mezenterului din jur. Tumora nu ocupă suficient lumen pentru a explica singură obstrucția. Ce aprecieri sunt susținute?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- O tumoră mică poate produce ocluzie prin fibroza mezenterului. Tratamentul vizează intestinul și mezenterul, cu rezecția indicată pentru localizare.
- A Fibroza mezenterică este mecanismul obstructiv descris.
- B Un primar mic nu exclude ocluzia carcinoidă.
- C Excizia chirurgicală include mezenterul adiacent.
- D Excizia exclusiv luminală omite componenta mezenterică indicată.
- E Ediția recomandă hemicolectomia dreaptă pentru tumorile ileale.
2.La un pacient cu carcinoid intestinal apar metastaze hepatice, episoade de eritem și diaree. Se investighează modul în care produșii tumorali ajung în circulația sistemică. Ce afirmații sunt corecte?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D, E
- Metastazele hepatice pot permite eliberarea sistemică a mediatorilor care ar fi fost epurați după drenaj portal. Testarea biochimică ajută la confirmare.
- A Ficatul epurează eficient serotonina portală.
- B Metastazele facilitează manifestările sistemice.
- C Secreția metastazelor ajunge în circulația venoasă postportală.
- D 5-HIAA urinar este testul de confirmare menționat.
- E Cromogranina A serică poate susține confirmarea.
3.Un pacient cu GIST metastatic al intestinului subțire a răspuns la imatinib, dar dezvoltă intoleranță care împiedică continuarea lui. Se caută o opțiune din aceeași strategie terapeutică. Ce afirmații sunt susținute?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- Intoleranța la imatinib nu încheie strategia țintită; poate fi ales un alt inhibitor, precum sunitinibul.
- A Imatinibul este un TKI folosit în GIST metastatic.
- B Intoleranța la imatinib nu exclude întreaga clasă.
- C Sunitinibul este alternativa indicată în sursă.
- D Imatinibul are utilizări în boală avansată și metastatică.
- E Alt TKI poate fi folosit și la refractaritate.
4.Un sugar prezintă scurgere cu conținut intestinal prin ombilic. Explorarea identifică un traiect permeabil între ileon și ombilic, fără intervenții chirurgicale anterioare. Care explicație este susținută?4 p
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) Persistența completă a canalului vitelin poate produce o fistulă enterică ombilicală.
- Comunicarea permeabilă ileoombilicală corespunde persistenței complete a canalului vitelin.
Capcanele
- a) Obliterarea completă nu produce o comunicare permeabilă.
- b) Traiectul descris este ileoombilical, nu biliar.
- c) Persistența doar ombilicală nu explică lumenul continuu până la ileon.
- e) O bandă fără lumen nu explică evacuarea conținutului enteric.
- A Obliterarea completă nu produce o comunicare permeabilă.
- B Traiectul descris este ileoombilical, nu biliar.
- C Persistența doar ombilicală nu explică lumenul continuu până la ileon.
- D Persistența completă produce fistula enterică ombilicală.
- E O bandă fără lumen nu explică evacuarea conținutului enteric.
5.La un copil, o invaginație cu intestin viabil este redusă prin clismă cu aer. Evaluarea identifică un diverticul Meckel drept punct de pornire și aderențe fibroase asociate. Ce afirmații sunt adecvate?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- Reducerea tratează episodul, iar rezecția diverticulului și eliberarea aderențelor tratează substratul recurenței.
- A Clisma poate reduce invaginația acută dacă intestinul este viabil.
- B Reducerea nu rezecă diverticulul.
- C Rezecția diverticulului previne reapariția invaginației.
- D Aderențele fibroase asociate trebuie eliberate.
- E Viabilitatea permite reducerea, dar nu elimină cauza recurenței.
6.Un copil cu vărsături bilioase este diagnosticat cu volvulus al mezenteronului pe fond de malrotație. Apar sensibilitate abdominală și semne de compromitere circulatorie. Care intervenție corespunde tratamentului descris?4 p
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Detorsionare, secționarea benzilor Ladd și lărgirea mezenterului prin laparotomie.
- Volvulusul amenință rapid viabilitatea intestinală. Corecția necesită detorsionare și înlăturarea condițiilor anatomice care permit răsucirea.
Capcanele
- a) Volvulusul necesită corecție promptă.
- b) Baza mezenterică îngustă trebuie lărgită.
- d) Vărsăturile bilioase nu dovedesc perfuzie arterială păstrată.
- e) Benzile Ladd se secționează, nu se închid.
- A Volvulusul necesită corecție promptă.
- B Baza mezenterică îngustă trebuie lărgită.
- C Detorsionarea și secționarea benzilor cu lărgirea bazei sunt manevrele indicate.
- D Vărsăturile bilioase nu dovedesc perfuzie arterială păstrată.
- E Benzile Ladd se secționează, nu se închid.
7.Un pacient cu apendicită avansată netratată dezvoltă infecție portală și mici abcese hepatice. Nu a fost încă operat, iar procesul inflamator apendicular continuă să progreseze. Ce afirmații explică evoluția?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, E
- Evoluția necontrolată poate disemina prin venele portale, producând pileflebită și abcese hepatice înaintea oricărei operații.
- A Drenajul venos poate transporta infecția în sistemul portal.
- B Pileflebita explică diseminarea portală și abcesele hepatice.
- C Abcesele hepatice pot complica o infecție apendiculară.
- D Operația nu este o condiție a diseminării.
- E Obstrucția poate declanșa succesiunea distensie, stază venoasă și ischemie.
8.Un pacient cu suspiciune de apendicită prezintă durere în partea dreaptă inferioară a abdomenului când examinatorul îi extinde șoldul drept. Ce localizare este sugerată de această manevră?4 p
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Apendice retrocecal inflamat, în vecinătatea mușchiului iliopsoas.
- Durerea la extensia șoldului corespunde semnului psoasului și sugerează o poziție retrocecală.
Capcanele
- b) Manevra descrisă este semnul psoasului.
- c) Nu este descrisă rotația șoldului flexat.
- d) Este sugerată tocmai vecinătatea iliopsoasului.
- e) Semnul Rovsing necesită palpare contralaterală.
- A Extensia dureroasă sugerează apendice retrocecal.
- B Manevra descrisă este semnul psoasului.
- C Nu este descrisă rotația șoldului flexat.
- D Este sugerată tocmai vecinătatea iliopsoasului.
- E Semnul Rovsing necesită palpare contralaterală.
9.O femeie cu durere abdominală dreaptă are un tablou clinic atipic, insuficient pentru confirmarea apendicitei, și se discută investigațiile suplimentare. Ce constatări sau utilizări ale imagisticii sunt adecvate?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- În prezentarea atipică, ecografia și CT pot ghida diagnosticul și tratamentul.
- A Tubul necompresibil dureros susține apendicita.
- B Radiografia simplă este rareori utilă.
- C CT poate evalua diagnostice alternative.
- D Ultrasonografia depinde de operator și interpret.
- E Inflamația grăsimii din jur este semn CT posibil.
10.Un pacient vârstnic cu boală cronică renală are apendicită acută și fecalit documentat. Solicită tratament exclusiv antibiotic pentru a evita operația. Ce afirmații sunt susținute de ediția prescrisă?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- Fecalitul și contextul pacientului fac nepotrivită selecția pentru antibiotice ca unică strategie în cadrul descris de carte.
- A Fecalitul crește probabilitatea formei complicate.
- B Fecalitul nu este prezentat ca protector.
- C Pacientul întrunește criteriile de excludere ale ediției.
- D Vârsta și boala cronică nu garantează succesul antibioticelor.
- E Apendicectomia este tratamentul principal în text.
11.Un pacient de patruzeci și șase de ani are un abces apendicular bine delimitat la CT, după mai multe zile de simptome. Este stabil și se alege inițial o strategie nonoperatorie. Ce elemente sunt susținute pentru această strategie?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- Abcesul localizat poate fi drenat sub protecție antibiotică. Necesitatea apendicectomiei la distanță se individualizează, iar vârsta impune colonoscopie în strategia descrisă.
- A Abcesul localizat poate fi drenat percutanat.
- B Antibioticele însoțesc tratamentul inițial.
- C Apendicectomia la distanță nu este obligatorie în fiecare caz.
- D La 46 de ani este recomandată colonoscopia dacă se omite operația la distanță.
- E Rezoluția infecției nu exclude o cauză neoplazică.
Grile pe paginile care au picat la examen
12.Sindromul carcinoid malign se poate asocia cu:5 p
Pagina 208 a picat la examen: întrebarea 174, 2022 (pag. 207-208). După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 208.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Figura manifestărilor clinice enumeră bronhospasm și wheezing.
- B Stenoza pulmonară este indicată în figura sindromului carcinoid malign.
- C Insuficiența tricuspidiană este indicată în aceeași figură.
- D Testele de laborator indică nivel sanguin crescut de serotonină.
- E Figura indică excreție urinară crescută de 5-HIAA.
13.Manifestările sindromului carcinoid malign includ:5 p
Pagina 208 a picat la examen: întrebarea 174, 2022 (pag. 207-208). După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 208.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, D
- A Excreția urinară de 5-HIAA este descrisă ca crescută.
- B Eritemul cutanat este enumerat între manifestările clinice din figură.
- C Bronhospasmul este enumerat între manifestările clinice din figură.
- D Insuficiența tricuspidiană este enumerată în figură.
- E Nivelul sanguin de serotonină este crescut conform figurii.
14.Hiperplazia limfoidă este observată în apendicita acută la aproximativ:4 p
Pagina 211 a picat la examen: întrebarea 17, 2023. După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 211.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) 60% dintre pacienți
- Hiperplazia limfoidă apare la aproximativ 60% dintre pacienții cu apendicită.
Capcanele
- b) Procentul indicat este 60%, nu 5%.
- c) Procentul indicat este 60%, nu 15%.
- d) Procentul indicat este 60%, nu 95%.
- e) Procentul indicat este 60%, nu 100%.
- A Hiperplazia limfoidă apare la aproximativ 60% dintre pacienții cu apendicită.
- B Procentul indicat este 60%, nu 5%.
- C Procentul indicat este 60%, nu 15%.
- D Procentul indicat este 60%, nu 95%.
- E Procentul indicat este 60%, nu 100%.
15.Fecaliții sunt observați histologic în apendicita acută la aproximativ:4 p
Pagina 211 a picat la examen: întrebarea 17, 2023. După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 211.
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) 35% dintre pacienți
- Fecaliții sunt observați histologic la 35% dintre pacienți.
Capcanele
- a) Frecvența histologică indicată este 35%, nu 5%.
- c) Frecvența indicată este 35%, nu 60%.
- d) Frecvența indicată este 35%, nu 85%.
- e) Frecvența indicată este 35%, nu 100%.
- A Frecvența histologică indicată este 35%, nu 5%.
- B Fecaliții sunt observați histologic la 35% dintre pacienți.
- C Frecvența indicată este 35%, nu 60%.
- D Frecvența indicată este 35%, nu 85%.
- E Frecvența indicată este 35%, nu 100%.
16.În examenul clinic al apendicitei acute, semnul psoasului este:4 p
Pagina 212 a picat la examen: întrebarea 19, 2021 (pag. 211-212). După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 212.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) durerea provocată de extensia șoldului drept, sugestivă pentru apendice retrocecal inflamat
- Semnul psoasului constă în durere la extensia șoldului drept și sugerează un apendice retrocecal inflamat.
Capcanele
- b) Durerea în cadranul inferior drept la palparea celui inferior stâng definește semnul Rovsing.
- c) Rotirea pasivă a șoldului flexat definește semnul obturatorului.
- d) Semnul psoasului este dureros; absența durerii nu corespunde definiției oferite.
- e) Lipsa vizualizării la clisma baritată este un indiciu radiologic, nu definiția semnului psoasului.
- A Semnul psoasului constă în durere la extensia șoldului drept și sugerează un apendice retrocecal inflamat.
- B Durerea în cadranul inferior drept la palparea celui inferior stâng definește semnul Rovsing.
- C Rotirea pasivă a șoldului flexat definește semnul obturatorului.
- D Semnul psoasului este dureros; absența durerii nu corespunde definiției oferite.
- E Lipsa vizualizării la clisma baritată este un indiciu radiologic, nu definiția semnului psoasului.
17.Semnul obturatorului în apendicita acută este reprezentat de:4 p
Pagina 212 a picat la examen: întrebarea 19, 2021 (pag. 211-212). După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 212.
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) durerea la rotirea pasivă a șoldului drept flexat, sugerând inflamație pelvină
- Semnul obturatorului constă în durere la rotirea pasivă a șoldului drept flexat și sugerează inflamație pelvină.
Capcanele
- a) Extensia șoldului drept definește semnul psoasului.
- b) Aceasta este definiția semnului Rovsing.
- d) Definiția semnului presupune provocarea durerii la rotire, nu absența ei.
- e) Aceasta este o constatare ecografică, distinctă de semnul obturatorului definit clinic.
- A Extensia șoldului drept definește semnul psoasului.
- B Aceasta este definiția semnului Rovsing.
- C Semnul obturatorului constă în durere la rotirea pasivă a șoldului drept flexat și sugerează inflamație pelvină.
- D Definiția semnului presupune provocarea durerii la rotire, nu absența ei.
- E Aceasta este o constatare ecografică, distinctă de semnul obturatorului definit clinic.
Grile de exersare pe capitol
18.Localizarea cea mai frecventă a limfomului intestinului subțire, favorizată de concentrația plăcilor Peyer, este:4 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 208
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) ileonul
- Țesutul limfoid ileal favorizează această localizare.
Capcanele
- a) Duodenul nu reprezintă localizarea predominantă descrisă.
- c) Jejunul proximal nu este sediul cel mai frecvent.
- d) Bulbul nu are concentrația ileală de țesut limfoid.
- e) Localizarea predominantă este ileonul.
- A Duodenul nu reprezintă localizarea predominantă descrisă.
- B Țesutul limfoid ileal favorizează această localizare.
- C Jejunul proximal nu este sediul cel mai frecvent.
- D Bulbul nu are concentrația ileală de țesut limfoid.
- E Localizarea predominantă este ileonul.
19.În volvulusul mezenteronului asociat malrotației, sunt corecte:5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 210
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, E
- A Șocul este o manifestare tardivă a necrozei.
- B Aceste manevre corectează mecanismul de torsiune.
- C Intestinul subțire este plasat la dreapta și colonul la stânga.
- D Fluxul venos este compromis înaintea celui arterial.
- E Vărsăturile bilioase apar precoce.
20.Din ce arteră provine artera apendiculară, aflată în mezoapendice?4 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 211
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) artera ileocolică
- Artera ileocolică dă artera apendiculară.
Capcanele
- a) Originea descrisă este în teritoriul ileocolic.
- b) Artera splenică nu furnizează artera apendiculară.
- c) Artera rectală superioară nu este vasul de origine.
- d) Artera gastrică stângă nu este originea apendicularei.
- A Originea descrisă este în teritoriul ileocolic.
- B Artera splenică nu furnizează artera apendiculară.
- C Artera rectală superioară nu este vasul de origine.
- D Artera gastrică stângă nu este originea apendicularei.
- E Artera ileocolică dă artera apendiculară.
21.Rata globală de vindecare la 5 ani a adenocarcinomului apendicular este de aproximativ:4 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 214
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) 50-60%
- Rata globală descrisă este de 50-60% la cinci ani.
Capcanele
- a) Valoarea este sub intervalul raportat.
- b) Intervalul raportat este mai ridicat.
- d) Intervalul depășește rata raportată.
- e) Vindecarea nu este aproape universală în datele descrise.
- A Valoarea este sub intervalul raportat.
- B Intervalul raportat este mai ridicat.
- C Rata globală descrisă este de 50-60% la cinci ani.
- D Intervalul depășește rata raportată.
- E Vindecarea nu este aproape universală în datele descrise.
Intestinul subțire și apendiceleCe a picat cel mai des la intestinul subțire și apendicele
Alte capitole
Otorinolaringologia: bolile capului și gâtuluiPancreasulStomacul și duodenul
Vrei grila oficială pe email pe 15 noiembrie, la 16:00, ca să-ți afli punctajul?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre rezidențiat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.