Rezidențiat 2025 medicină dentară, întrebările 101-120 (caietul C)

Răspuns: A, D

1. Contactul marginal favorizează succiunea, iar distanțarea port-amprentei permite alegerea unei compresiuni adaptate câmpului protetic. (Manual, vol. I, p. 263.)

• A Contactul periferic pe 3 mm realizează compresiunea necesară succiunii marginale.
• B Compresiunea periferică accentuată caracterizează port-amprenta cu contact marginal.
• C Butonii din dreptul incisivilor laterali și molarilor sunt descriși pentru port-amprentele complet distanțate.
• D Câmpurile moi necesită amprente decompresive cu port-amprentă la distanță și material fluid.
• E Distanțarea parcelară urmărește compresiunea selectivă; câmpurile dure sunt asociate tehnicilor compresive.

Răspuns: B, C, D, E

1. Diagnosticul diferențial al pulpitelor temporare include surse de durere dentare, pericoronare și din vecinătate. (Manual, vol. II, p. 392, 397.)

• A Displaziile dentare intră în diagnosticul diferențial al cariei simple, nu în lista pentru pulpite.
• B Otita poate produce durere care trebuie diferențiată de cea pulpară.
• C Amigdalita este inclusă în diagnosticul diferențial.
• D Pericoronarita reprezintă o altă sursă posibilă de durere.
• E Parodontita marginală este inclusă între afecțiunile de diferențiat.

Răspuns: B, D

1. Abcesele palatinale provin de regulă de la incisivul lateral, primul premolar sau molarii superiori, ale căror rădăcini sunt apropiate de corticala palatinală. (Manual, vol. II, p. 606.)

• A Incisivul central nu este inclus în lista dinților cauzali obișnuiți.
• B Incisivul lateral superior este enumerat explicit.
• C Caninul superior nu este enumerat între sursele obișnuite.
• D Primul premolar superior este enumerat explicit.
• E Lista precizează primul premolar, nu premolarul secund.

Răspuns: A, C

1. Gingivita simplă produce modificări inflamatorii vizibile, fără desprinderea epiteliului joncțional de pe dinte. (Manual, vol. I, p. 330, 331.)

• A Culoarea roșie deschisă este un semn obiectiv al hiperemiei.
• B Epiteliul joncțional rămâne atașat; tumefacția poate crea pungi false.
• C Suprafața gingiei devine netedă și lucioasă, pierzând aspectul punctat.
• D Pruritul este o senzație subiectivă relatată de pacient.
• E Usturimea aparține simptomelor subiective.

Răspuns: A, B, E

1. Derivații matricii amelare favorizează regenerarea prin semnale pentru celule ligamentare și cementoblastice și prin reducerea inflamației. (Manual, vol. I, p. 360.)

• A EMD stimulează angiogeneza.
• B Competiția celulară este orientată în favoarea celulelor desmodontale.
• C Producția de citokine scade.
• D Expresia proteinelor morfogenice osoase crește.
• E Sunt atrase celule mezenchimale precementoblastice, care sunt stimulate să se diferențieze.

Răspuns: A, C, E

1. Separarea rădăcinilor facilitează extracția pluriradicularilor când geometria sau raporturile locale împiedică extracția în bloc. (Manual, vol. II, p. 579, 580.)

• A Rădăcinile divergente sunt o indicație.
• B Rădăcinile profunde sunt discutate la alveolotomie.
• C Molarii temporari fără rizaliză suficientă pot necesita separare pentru protejarea succesorului.
• D Păstrarea unei lucrări peste rădăcini este o indicație de alveolotomie.
• E O rădăcină curbă și foarte divergentă poate impune separarea.

Răspuns: D, E

1. Modificarea etajului inferior depinde de poziția mandibulei: tonusul muscular influențează postura, iar ocluzia și anomaliile dento-maxilare influențează relația centrică. (Manual, vol. I, p. 237.)

• A Mordex apertus este asociat măririi etajului inferior în relație centrică.
• B Hipotonia ridicătorilor mărește etajul inferior în postura de repaus.
• C Spasmul ridicătorilor micșorează dimensiunea în relație de postură.
• D Supra-alveolia din anomaliile primare poate mări etajul inferior în relație centrică.
• E Hipertonia ridicătorilor micșorează etajul inferior în postura de repaus.

Răspuns: A, D, E

1. În clasificarea etiologică a manualului, artrita psoriazică, artrita reumatoidă și sclerodermia sunt încadrate între factorii sistemici ai anchilozei. (Manual, vol. II, p. 658.)

• A Artrita psoriazică este enumerată în grupa sistemică a manualului.
• B Supurațiile otomastoidiene sunt încadrate între factorii locali.
• C Parotiditele sunt încadrate între factorii locali.
• D Sclerodermia este inclusă în grupa sistemică din text.
• E Artrita reumatoidă este inclusă în această grupă sistemică.

Răspuns: A, E

1. Forma seroasă parțială produce durere provocată, localizată și cu răspuns la antialgice. (Manual, vol. I, p. 106, 107.)

• A Durerea este localizată.
• B Iradierea este caracteristică formei totale.
• C Caracterul pulsatil orientează spre forma purulentă.
• D Durerea continuă și insuportabilă aparține formei totale.
• E Durerea formei parțiale cedează la antialgice.

Răspuns: C, D

1. Diastema falsă se poate datora anodonției laterale sau unui meziodens, fiind diferită de forma primară legată de fren. (Manual, vol. II, p. 489, 490.)

• A Frenul labial lat este implicat în diastema adevărată.
• B Septul fibros median este descris în continuarea mecanismului formei adevărate.
• C Anodonția lateralului superior poate produce diastemă secundară.
• D Meziodensul poate determina spațiere între incisivii centrali.
• E Transmiterea recesivă este discutată pentru diastema adevărată.

Răspuns: B, C, E

1. Leziunile cuneiforme sunt pierderi cervicale în pană, asociate traumei ocluzale, cu suprafață internă foarte lucioasă. (Manual, vol. I, p. 55.)

• A Aspectul în farfurie caracterizează leziunile discoidale de abraziune.
• B Cuneiformele au aspect de pană.
• C Suprafața internă este foarte lucioasă.
• D Mecanismul descris este trauma ocluzală, nu atacul acid.
• E Abfracțiile multiple sunt frecvente la pacienții cu bruxism.

Răspuns: A, E

1. Factorii determinanți sunt erorile de diagnostic ori de tehnică; dificultățile anatomice și de acces favorizează accidentele. (Manual, vol. I, p. 167.)

• A Eroarea de diagnostic sau prognostic este factor determinant.
• B Poziția pe arcadă este factor favorizant.
• C Morfologia particulară este factor favorizant.
• D Lipsa imaginii radiologice este factor favorizant.
• E Tehnica și instrumentele inadecvate sunt factori determinanți.

Răspuns: C, D, E

1. Hipocloritul de sodiu dizolvă materialul organic, dezinfectează și lubrifiază, fiind utilizat în concentrații de 2,5-6%. (Manual, vol. I, p. 144, 146.)

• A Afectarea citoplasmei bacteriilor planctonice este mecanismul descris pentru clorhexidină.
• B Legarea ionilor de calciu este caracteristică agenților chelatori.
• C Lubrifierea este unul dintre efectele lavajului cu hipoclorit.
• D Intervalul descris pentru irigare este 2,5-6%.
• E Hipocloritul dizolvă resturile organice vitale și necrotice.

Răspuns: A, D

1. Extinderea descrie distribuția dinților afectați, distinct de severitatea pierderii parodontale. (Manual, vol. I, p. 343.)

• A Localizarea incisivo-molară este o categorie de distribuție.
• B Forma incipientă descrie severitatea, nu extinderea.
• C Forma severă este o categorie de severitate.
• D Forma generalizată implică peste 30% dintre dinți.
• E Forma medie descrie severitatea bolii.

Răspuns: A, D, E

1. Supraacoperirea frontală accentuată se poate asocia cu distalizare și tulburări transversale ale ocluziei. (Manual, vol. II, p. 507.)

• A Supraacoperirea depășește 1/3.
• B Ocluzia caracteristică este distalizată.
• C Spațiul de inocluzie descris depășește 2-4 mm.
• D Retrodenția superioară poate obliga mandibula la poziție posterioară.
• E Pot exista raporturi lingualizate uni sau bilaterale.

Răspuns: C, D, E

1. Zonele periferice influențează etanșeitatea, stabilitatea și aspectul protezei, în funcție de mobilitatea și inserțiile musculare locale. (Manual, vol. I, p. 239, 240.)

• A Bascularea mandibulei spre zona examinată apreciază înălțimea pungii Eisenring.
• B Poziția vălului palatin modifică lățimea și valoarea clinică a zonei Ah.
• C Lățimea zonei frontale maxilare trebuie evaluată din considerente fizionomice.
• D Punga Fisch permite îngroșarea marginilor pentru menținere și stabilitate.
• E Inserțiile musculare perpendiculare modifică important zona vestibulară centrală mandibulară.

Răspuns: A, C, D

1. Ortopantomograma din ocluzia adâncă acoperită poate arăta semnele rotației anterioare mandibulare și raportul bazelor dentare. (Manual, vol. II, p. 508.)

• A Condilul poate fi înalt, cu dezvoltare predominant anterioară.
• B Baza apicală este mai mare, nu mai mică.
• C Baza apicală poate depăși baza coronară.
• D Curba preangulară este ștearsă.
• E Lățimea ramurii orizontale este micșorată.

Răspuns: B, C, E

1. Leziunea marginală este legată de interfața restaurării și poate modifica smalțul și dentina din vecinătate. (Manual, vol. I, p. 43, 44.)

• A Este caracteristică prezența unei discontinuități marginale.
• B Smalțul marginal poate deveni brun-cafeniu.
• C Sondarea poate evidenția dentina alterată în profunzime.
• D Adaptarea marginală bună este caracteristică recidivei ascunse sub restaurare.
• E Smalțul marginal poate avea aspect alb-cretos.

Răspuns: A, B, E

1. Parodontita este definită prin pierdere de atașament și os, asociate inflamației; evoluția și intensitatea simptomelor variază. (Manual, vol. I, p. 343, 344.)

• A Pierderea osoasă este evidențiată radiografic.
• B Pierderea clinică de atașament este o caracteristică definitorie.
• C Distrucția rapidă nu definește toate parodontitele; este accentuată în bolile necrozante.
• D Simptomele parodontitei sunt de obicei discrete și se instalează lent.
• E Inflamația gingivală cu sângerare la sondare este prezentă.

Răspuns: C, D

1. Keratocistul primordial multilocular seamănă radiologic cu o tumoră; diferențialul include ameloblastomul și tumora centrală cu celule gigante. (Manual, vol. II, p. 637.)

• A Cavitatea osoasă idiopatică este discutată în diferențialul variantei primordiale uniloculare.
• B Tumora adenomatoidă este enumerată la variantele dentigere ori primordiale uniloculare, anterior.
• C Ameloblastomul este inclus explicit în diferențialul multilocular.
• D Tumora centrală cu celule gigante este inclusă în diferențialul multilocular.
• E Fibromul ameloblastic este enumerat în celelalte 2 variante, nu în lista multiloculară.