Rezidențiat 2025 medicină dentară, întrebările 21-40 (caietul C)

Răspuns: d) la trei săptămâni de la încetarea tratamentului

1. Chimioterapia poate produce supresie medulară, afectând seria albă și trombocitele. (Manual, vol. II, p. 575.)

• A Intervalul enunțat în manual nu este imediat după începere.
• B Nu este indicată 1 lună după începere.
• C Nu este indicat intervalul de 2 săptămâni după începere.
• D Intervalul precizat este de aproximativ 3 săptămâni de la încetarea tratamentului.
• E Reperul temporal descris este încetarea, nu începerea tratamentului.

Răspuns: e) aderă chimic la pereții canalului radicular

1. Sigilanții bioceramici sunt hidrofilici, stabili și rezistenți; adeziunea chimică susține sigilarea canalului. (Manual, vol. I, p. 155, 156.)

• A Sunt hidrofilici și folosesc umiditatea pentru priză.
• B Îndepărtarea completă la retratament este dificilă.
• C Au rezistență mare la compresiune.
• D Sunt descriși ca insolubili și stabili dimensional.
• E Adeziunea chimică la pereții canalului este un avantaj.

Răspuns: c) molarul II temporar inferior

1. Reincluzia afectează mai ales molarii temporari, predominând molarul 2 inferior. (Manual, vol. II, p. 478, 481.)

• A Molarul 1 temporar este afectat mai rar.
• B În dentiția permanentă, reincluzia este foarte rară.
• C Molarul 2 temporar inferior este sediul predominant.
• D Molarul 2 permanent este o localizare rară.
• E Premolarul 2 nu reprezintă localizarea predominantă.

Răspuns: e) molar inferior

1. Un abces vestibular provenit de la un molar inferior poate limita discret deschiderea gurii. (Manual, vol. II, p. 605.)

• A Incisivul inferior nu este dintele asociat acestei manifestări în descriere.
• B Incisivul superior nu este dintele indicat pentru limitarea deschiderii.
• C Caninul inferior nu este dintele menționat pentru această limitare.
• D Descrierea precizează un molar inferior, nu superior.
• E Molarul inferior este dintele cauzal menționat pentru limitarea discretă.

Răspuns: d) pericoronarita

1. Complicațiile erupției molarului de minte se grupează în septice, mecanice, trofice și nervoase. (Manual, vol. II, p. 590, 592.)

• A Sinalgiile dento-cutanate sunt tulburări nervoase.
• B Trismusul este încadrat la tulburări motorii nervoase.
• C Asialia este încadrată la tulburări salivare nervoase.
• D Pericoronarita este prima complicație septică descrisă.
• E Gingivostomatita odontiazică este încadrată la tulburări trofice.

Răspuns: c) la nivel mandibular are raport numai dento-mucos

1. Plăcuța metalică este un conector lat și subțire. La mandibulă, contactul ei este dento-mucos; formele de lingură și T sunt asociate conectorului acrilic palatinal. (Manual, vol. I, p. 250, 252, 253.)

• A Aspectul de lingură pentru edentația frontală este descris la conectorul acrilic maxilar.
• B Forma de lingură este o variantă palatinală acrilică, nu mandibulară.
• C Plăcuța metalică mandibulară are contact atât cu dinții, cât și cu mucoasa.
• D Grosimea plăcuței este 0,3-0,5 mm; valoarea de 3 mm caracterizează bara metalică.
• E Forma de T se referă la o variantă de conector acrilic palatinal, nu la plăcuța metalică.

Răspuns: c) genian

1. Flegmonul difuz hemifacial începe cel mai frecvent ca abces genian, apoi se extinde rapid către lojile vecine. (Manual, vol. II, p. 610.)

• A Abcesul vestibular nu este forma de debut tipică indicată.
• B Abcesul palatinal nu este forma de debut indicată.
• C Abcesul genian este punctul inițial descris.
• D Loja maseterină poate fi invadată ulterior, fără a fi debutul tipic.
• E Fosa infratemporală este o direcție de extensie a procesului genian.

Răspuns: a) fals negativ în caz de traumatisme dentare recente

1. Testarea electrică apreciază răspunsul nervos și poate fi influențată de traumatisme, medicație și conducerea curentului. (Manual, vol. I, p. 101.)

• A Trauma recentă poate produce un fals negativ.
• B Necroza de lichefacție poate produce un fals pozitiv.
• C Anxietatea poate genera un fals pozitiv.
• D Apexul imatur poate determina un fals negativ.
• E Cantitățile importante de analgezice pot determina un fals negativ.

Răspuns: c) Aggregatibacter actinomycetemcomitans

1. Aggregatibacter actinomycetemcomitans este asociat în mod particular parodontitei agresive localizate incisivo-molare, chiar dacă boala nu este o monoinfecție. (Manual, vol. I, p. 301, 302.)

• A Tannerella forsythia aparține complexului roșu, fără a fi specia indicată pentru această asociere specifică.
• B Porphyromonas gingivalis este descrisă ca dominantă în leziunile parodontitei cronice.
• C Aggregatibacter actinomycetemcomitans este parodontopatogenul major al formei localizate incisivo-molare.
• D Treponema denticola aparține complexului roșu, asociat pungilor profunde și pierderii de atașament.
• E Fusobacterium face parte din complexul portocaliu, care favorizează colonizarea subgingivală ulterioară.

Răspuns: a) dentina radiculară este mai puțin permeabilă decât cea de la nivelul coletului

1. Permeabilitatea dentinei depinde de densitatea și diametrul canaliculelor, precum și de apropierea față de pulpă. (Manual, vol. I, p. 8.)

• A Dentina radiculară are mai puține canalicule și permeabilitate mai mică decât dentina cervicală.
• B Densitatea canaliculelor radiculare este mai redusă decât la colet.
• C Diametrul canaliculelor crește în apropierea camerei pulpare.
• D Proteinele salivare pot închide temporar canaliculele, nu definitiv.
• E Zona coarnelor pulpare are permeabilitate crescută, nu mai mică decât regiunea radiculară.

Răspuns: b) pulpa imatură are un prag dureros crescut la testarea electrometrică

1. Imaturitatea pulpară determină un prag crescut la testele electrice, iar dezvoltarea pereților radiculari este neuniformă. (Manual, vol. II, p. 415.)

• A Pulpa imatură conține puține fibre de colagen.
• B Pragul dureros la testarea electrometrică este crescut prin imaturitatea funcțională.
• C Zona Weil este bogat vascularizată.
• D Pereții meziali și distali se dezvoltă mai repede decât cei vestibulari și orali.
• E Canalele sunt mai înguste mezio-distal decât vestibulo-oral.

Răspuns: a) suprafața radiculară a dinților stâlpi de punte trebuie să fie cel puțin egală cu cea a dinților absenți

1. Legea lui Ante compară suportul radicular al dinților stâlpi cu suportul dinților pe care puntea îi înlocuiește. (Manual, vol. I, p. 207, 208.)

• A Suprafața radiculară a stâlpilor trebuie să atingă cel puțin suprafața corespunzătoare dinților absenți.
• B Regula privind 2 stâlpi și 2 intermediari este atribuită lui Tylman.
• C Caracterul neliniar al pierderii suprafeței parodontale este o observație distinctă de legea lui Ante.
• D Necesitatea reintegrării funcționale nu exprimă relația cantitativă din legea lui Ante.
• E Retentivitatea preparațiilor pe dinți mobili privește conduita clinică, nu enunțul legii.

Răspuns: b) capul condilian se află în fața polului inferior al eminentei articulare

1. Tipul II al clasificării clinico-radiologice plasează capul condilian în fața polului inferior al eminenței articulare. (Manual, vol. II, p. 654.)

• A Formularea pe eminența articulară nu definește tipul II în clasificare.
• B Aceasta este poziția definită pentru tipul II.
• C Poziția imediat sub polul inferior definește tipul I.
• D Poziția antero-superioară, spre baza eminenței, definește tipul III.
• E Bilateralitatea aparține clasificării după localizare, nu tipurilor clinico-radiologice.

Răspuns: c) lățimea este micșorată în cazul atrofiei crestei alveolare

1. Spațiul protetic potențial se descrie prin înălțime verticală, amplitudine sagitală și lățime frontală. (Manual, vol. I, p. 231, 232.)

• A Amplitudinea se apreciază în plan sagital, între limitele mezială și distală.
• B Ocluzia deschisă mărește înălțimea spațiului.
• C Atrofia crestei alveolare micșorează lățimea spațiului.
• D Atrofia accentuată mărește înălțimea, prin coborârea suportului alveolar.
• E Crestele exostotice măresc lățimea, nu amplitudinea.

Răspuns: c) keratinocite

1. Keratinocitele formează populația principală a epiteliului gingival, care constituie o barieră activă față de mediul oral. (Manual, vol. I, p. 292, 293.)

• A Celulele Langerhans sunt prezente, dar nu reprezintă populația epitelială principală.
• B Melanocitele sunt o populație epitelială asociată, distinctă de keratinocitele predominante.
• C Keratinocitele reprezintă tipul celular predominant al epiteliului gingival.
• D Celulele Merkel sunt prezente în epiteliu, fără a fi predominante.
• E Fibroblastele predomină în țesutul conjunctiv gingival, nu în epiteliu.

Răspuns: b) incluzia de canin superior

1. Semnul Quintero constă în vestibularizarea și rotația mezio-vestibulară a incisivului lateral superior lângă un canin inclus. (Manual, vol. II, p. 474.)

• A Ectopia presupune erupția caninului în afara liniei arcadei, fără a defini acest semn.
• B Semnul este patognomonic pentru incluzia caninului superior.
• C Absența mugurelui lateral nu explică semnul descris la un incisiv lateral existent.
• D Meziodensul nu este anomalia pentru care este definit semnul.
• E Inversarea ordinii canin-premolar nu definește semnul Quintero.

Răspuns: d) la nervul mentonier

1. Riscul hematomului depinde de vasele lezate și de densitatea țesuturilor din jur. (Manual, vol. II, p. 562.)

• A Anestezia intraligamentară nu este tehnica cu frecvență crescută enumerată.
• B Anestezia intraosoasă nu este tehnica evidențiată în această comparație.
• C Infiltrația submucoasă nu este evidențiată ca tehnică predominantă în această listă.
• D Anestezia mentonieră este enumerată între tehnicile cu risc de hematom.
• E PAS nu este tehnica cu frecvență crescută menționată.

Răspuns: c) o incizie orizontală care se practică la distanță de marginea gingivală liberă, cu două incizii oblice de descărcare

1. Ochsenbein-Luebke păstrează marginea gingivală printr-o incizie orizontală situată la distanță, cu descărcări oblice. (Manual, vol. II, p. 597, 598.)

• A Incizia sulculară cu o descărcare descrie lamboul intrasulcular triunghiular.
• B Incizia orizontală a acestui lambou nu se află în șanțul gingival.
• C Incizia orizontală este la distanță de gingia liberă și are 2 descărcări oblice.
• D Incizia curbă convexă descrie lamboul semilunar.
• E Festonul gingival este menajat.

Răspuns: b) durere cronică ce persistă mai mult de o lună după amendarea unei injurii tisulare acute

1. Durerea și dificultățile funcționale reprezintă simptome subiective; modificările anatomice sunt constatate obiectiv. (Manual, vol. I, p. 228, 230, 231.)

• A Durerea acută este asociată unei afectări tisulare.
• B Persistența durerii peste 1 lună după remiterea unei leziuni acute intră în definiția durerii cronice.
• C Parametrii câmpului protetic sunt constatări obiective.
• D Modificările ocluziei se evidențiază prin examinarea obiectivă a rapoartelor dentare.
• E Angulația goniacă este un reper morfologic, nu un simptom relatat de pacient.

Răspuns: b) 2

1. Tipurile HPV 2, 6 și 11 sunt identificate relativ constant în papiloamele orale. (Manual, vol. II, p. 635.)

• A Tipul 1 nu face parte din grupul constant indicat aici.
• B Tipul 2 este inclus în grupul 2, 6 și 11.
• C Tipul 3 nu face parte din acest grup.
• D Tipul 5 nu face parte din grupul precizat.
• E Tipul 13 nu este unul dintre cele 3 tipuri constante enumerate.