Rezidențiat 2025 medicină dentară, întrebările 141-160 (caietul C)

Răspuns: A, B, C, E

Răspuns: B, C, D

Răspuns: A, C, E

Răspuns: B, C, E

1. Stimularea bacteriană persistentă împiedică rezoluția inflamației și menține neutrofile hiperactive, cu lezarea țesuturilor parodontale. (Manual, vol. I, p. 305.)

• A Producția radicalilor liberi este excesivă, cu efect distructiv local.
• B Apoptoza neutrofilelor poate fi dereglată sau întârziată.
• C Eliminarea neutrofilelor devine ineficientă în condițiile excesului bacterian.
• D Mediatorii proinflamatori sunt produși în exces.
• E Degranularea neutrofilelor în țesuturi produce leziuni colaterale.

Răspuns: D, E

1. Percuția apreciază afectarea apicală și se interpretează împreună cu tabloul pulpar și periapical. (Manual, vol. I, p. 100, 108, 114.)

• A Percuția nu stabilește vitalitatea pulpei.
• B Testul urmărește inflamația parodonțiului apical.
• C Răspunsul pozitiv este caracteristic pulpitelor totale acute, nu formei seroase parțiale.
• D În pulpita cronică deschisă ulceroasă, percuția axială este negativă.
• E Abcesul apical acut produce sensibilitate la percuție.

Răspuns: A, C, D

1. Terapia precoce a clasei III are perspective mai bune când creșterea și forma anomaliei permit corecție conservatoare. (Manual, vol. II, p. 530.)

• A Tiparul convergent este factor favorabil.
• B Tiparul divergent nu este factorul favorabil enumerat.
• C Creșterea condiliană simetrică este favorabilă.
• D Prognatismul funcțional are prognostic mai bun pentru terapia precoce.
• E Pacienții favorabili sunt încă în creștere.

Răspuns: A, B, C

1. Conceptele maxilare diferă prin numărul implantelor, sprijinul protezei și modul de retenție sau fixare. (Manual, vol. I, p. 285.)

• A Igienizarea dificilă la conceptul I impune dispensarizare riguroasă.
• B Conceptul II permite o supraproteză fenestrată, cu sprijin mixt.
• C La conceptul III supraproteza are sprijin exclusiv implantar.
• D Călăreții caracterizați aici aparțin conceptului III; conceptul IV se fixează prin înșurubare.
• E Extensiile distale spre premolarul 2 aparțin conceptului III.

Răspuns: A, D

1. În clasificarea din 2018, controlul glicemic și intensitatea fumatului sunt modificatori ai gradului de progresie a parodontitei. (Manual, vol. I, p. 311.)

• A Pragul glicemic se raportează la HbA1c de 7%.
• B Pragul indicat pentru fumat este de minimum 10 țigări zilnic.
• C Valoarea de 5,5% nu este pragul de modificare a gradului descris.
• D Consumul de minimum 10 țigări zilnic constituie pragul pentru fumat.
• E Fumatul ocazional nu reprezintă pragul cantitativ cerut de această clasificare.

Răspuns: A, D, E

1. Materialele se clasifică prin rigiditate și reversibilitatea prizei; agarul este elastic reversibil, iar alginatele și elastomerii sunt ireversibili. (Manual, vol. I, p. 210.)

• A Agar-agarul este hidrocoloid elastic reversibil.
• B Gipsul, acrilatul și pasta ZOE sunt ireversibile.
• C Agar-agarul este reversibil, deci asocierea în categoria ireversibilă este greșită.
• D Gipsul, acrilatul și ZOE sunt materiale rigide sau semirigide ireversibile.
• E Hidrocoloizii ireversibili și elastomerii sintetici aparțin categoriei elastice ireversibile.

Răspuns: A, C

1. Moczair este un lambou vestibular trapezoidal care alunecă spre creasta alveolară, pentru închiderea într-un singur plan. (Manual, vol. II, p. 624.)

• A Baza lamboului este în fundul de sac vestibular.
• B Lamboul palatinal este o altă opțiune, distinctă de Moczair.
• C Alunecarea permite translația fără tensiune către mucoasa palatinală.
• D Rotația este descrisă pentru lamboul palatinal cu pedicul posterior.
• E Tehnica Moczair este prezentată la plastia într-un singur plan.

Răspuns: A, D, E

1. Pulpectomia vitală îndepărtează pulpa coronară și radiculară după anestezie și se indică în afecțiuni ale pulpei vii. (Manual, vol. I, p. 109, 110.)

• A Abraziunea patologică este enumerată între indicații.
• B Chistul periradicular presupune o altă situație decât îndepărtarea unei pulpe vii.
• C Parodontita apicală purulentă nu este enumerată între indicațiile extirpării vitale.
• D Pulpita purulentă este o inflamație pulpară pentru care se indică extirpare vitală.
• E Forma cronică hiperplazică, numită granulom intern Palazzi, se tratează prin extirpare vitală.

Răspuns: A, B

1. Principiul estetic asigură spațiu pentru ceramică și limitează vizibilitatea metalului și a marginilor restaurării. (Manual, vol. I, p. 199, 202, 203.)

• A Vizibilitatea redusă a metalului este un obiectiv estetic.
• B Suprafețele ocluzale ceramice contribuie la fizionomie.
• C Convergența de 6° privește geometria retenției.
• D Marginea supragingivală este preferabilă biologic; principiul estetic urmărește margini inaccesibile vederii.
• E Conservarea țesuturilor reprezintă un principiu biologic de preparare.

Răspuns: C, D

1. Clasificarea Takei separă reducerea pungilor de corectarea defectelor anatomice și morfologice. (Manual, vol. I, p. 357.)

• A Intervențiile rezective aparțin categoriei de reducere a pungilor.
• B Lambourile de asanare cu rezecție osoasă sunt intervenții de reducere a pungilor.
• C Chirurgia pre-protetică este inclusă la corectarea defectelor anatomice sau morfologice.
• D Amenajarea situsurilor implantare aparține aceleiași categorii corective.
• E Lambourile cu biomateriale sunt intervenții regenerative de reducere a pungilor.

Răspuns: A, C, E

Răspuns: B, C, E

1. Defectele invizibile alterează fidelitatea dimensională a amprentei fără un defect evident la inspecție. Reculul, deformarea permanentă și desprinderea neobservabilă de lingură pot produce această situație. (Manual, vol. I, p. 213, 214, 215.)

• A Latexul poate inhiba priza siliconului de adiție, producând material neîntărit, un defect detectabil la control.
• B Revenirea pereților lingurii și relaxarea tensiunilor din amprentă pot modifica dimensiunile modelului fără un semn vizibil.
• C Deformarea rămasă după îndepărtarea amprentei produce un defect dimensional invizibil.
• D Fuga materialului fluid este un defect detectabil, în care materialul vâscos ajunge să înregistreze limita preparației.
• E Desprinderea invizibilă a amprentei de lingură este o cauză de pierdere a fidelității dimensionale.

Răspuns: B, C, D, E

1. Glide path creează un traseu neted și permeabil pentru instrumentele rotative, cu reducerea solicitării și a durerii postoperatorii. (Manual, vol. I, p. 137.)

• A Manual se folosesc ace Kerr de dimensiuni mici, nu Hedström.
• B One G este unul dintre sistemele rotative pentru calea de alunecare.
• C Traseul pregătit reduce riscul de fracturare a instrumentelor NiTi.
• D Calea de alunecare reduce timpul instrumentării ulterioare.
• E Sunt descrise reducerea frecvenței și duratei durerilor postoperatorii.

Răspuns: B, D, E

1. Prismele au un traseu curbat, iar lungimea și diametrul lor variază cu regiunea dintelui. (Manual, vol. I, p. 5, 6.)

• A Prismele sunt curbe, nu rectilinii.
• B Treimea profundă are un traseu ușor sinuos.
• C Diametrul crește spre suprafața smalțului.
• D În zona cervicală, prismele sunt mai scurte.
• E Striațiile transversale sunt perpendiculare pe axul prismei.

Răspuns: A, B, D

1. Cauzele congenitale, aparente și dobândite determină edentația; factorii genetici, de risc și socio-demografici îi favorizează apariția. (Manual, vol. I, p. 225.)

• A Cauzele congenitale sunt incluse între factorii determinanți.
• B Factorii genetici sunt în categoria favorizantă.
• C Factorii socio-demografici și economici sunt favorizanți.
• D Factorii de risc sunt favorizanți.
• E Cauzele dobândite locale sunt determinante.

Răspuns: A, C

1. Variațiile patologice ale erupției au cauze generale endocrine, genetice și metabolice, precum și cauze locale limitate unor sectoare. (Manual, vol. II, p. 369, 370.)

• A Bolile genetice pot întârzia și perturba secvența erupției.
• B Angioamele feței sunt factori locali, prin creșterea fluxului sanguin în zona afectată.
• C Activitatea glandelor endocrine modifică ritmul și viteza erupției.
• D Traumatismele dento-alveolare sunt factori locali.
• E Complicațiile gangrenei dinților temporari acționează local asupra succesorilor.

Răspuns: B, C

1. Molarii superiori au de regulă 3 rădăcini, separate astfel încât fiecare să poată fi extrasă individual. (Manual, vol. II, p. 579.)

• A Separația liniară vestibulo-orală este descrisă pentru molarii inferiori.
• B Separația în Y poate produce 3 fragmente radiculare.
• C Separația în T este o altă variantă pentru molarii superiori.
• D Traiectul oblic nu este forma de separație descrisă.
• E Traiectul liniar mezio-distal nu este tehnica descrisă.