Rezidențiat 2025 medicină, întrebările 141-160 (caietul B)

Răspuns: A, B, C, D

1. Fasceita necrozantă progresează rapid, cu durere disproporționată față de aspectul membrului; gazul subcutanat poate produce crepitații. Tipul I este polimicrobian. Tratamentul asociază antibioterapia intravenoasă cu debridarea chirurgicală urgentă, deoarece antibioticele singure nu controlează sursa necrotică.

• A Adevărat: infecție fascială rapid progresivă.
• B Adevărat: pot apărea crepitații prin gaz subcutanat.
• C Adevărat: durere disproporționată față de aspectul local.
• D Adevărat: tip I polimicrobian.
• E Fals: antibioticele singure nu controlează necroza; este necesară debridarea.

Răspuns: A, D, E

Răspuns: A, D, E

1. Inflamațiile glandelor salivare pot fi virale sau bacteriene, iar supurația poate duce la abces parotidian. Anchiloglosia și limfangioamele sunt anomalii structurale, fără a reprezenta inflamații glandulare.

• A Abcesul parotidian este o infecție supurată a glandei.
• B Anchiloglosia este o anomalie a frenului lingual.
• C Limfangiomul este o malformație limfatică, nu o sialadenită.
• D Sialadenita supurativă este o inflamație bacteriană acută.
• E Adenita urliană este inflamația glandulară din oreion.

Răspuns: A, C, D

1. Riscul otitei cu efuziune crește prin expunere infecțioasă și factori care favorizează disfuncția tubară. Sexul masculin, infecția respiratorie superioară recentă, alimentația cu biberonul și expunerea la fum se asociază cu această afecțiune.

• A Mai mulți frați sporesc expunerea la infecții.
• B Sexul masculin este factorul enumerat, nu cel feminin.
• C Hrănirea cu biberonul se află în lista factorilor de risc.
• D Expunerea domestică la fum este factor de risc.
• E Este menționată infecția tractului respirator superior, nu inferior.

Răspuns: B, D, E

1. Tiroidectomia are și indicații pentru noduli benigni ori maligni; în hipertiroidism, pregătirea urmărește eutiroidizarea. Protocolul clasic din bibliografie înlocuiește antitiroidianul cu iodură de potasiu în cele 10-14 zile preoperatorii, pentru reducerea vascularizației și a sintezei hormonale. Mobilitatea corzilor vocale se verifică înaintea intervenției. Complicația tranzitorie este hipocalcemia, nu hipercalcemia. Hematomul cervical compresiv este o urgență rară care poate obstrua traheea.

• A Fals: tiroidectomia poate trata și noduli benigni ori maligni; hipertiroidismul se pregătește prin eutiroidizare înaintea intervenției.
• B Adevărat în protocolul clasic descris: antitiroidian oprit cu 10-14 zile și înlocuit cu iodură de potasiu.
• C Fals: complicația este hipocalcemia tranzitorie, nu hipercalcemia.
• D Adevărat: mobilitatea corzilor vocale se verifică preoperator.
• E Adevărat: hematomul compresiv precoce este rar și necesită intervenție imediată.

Răspuns: C, D

1. Figura 30.64 ia în considerare revascularizarea când simptomele persistă sub două antianginoase. În ramura PCI sunt înscrise boala univasculară, boala multivasculară la vârsta sub 65 de ani și anatomia favorabilă; anatomia nefavorabilă, vârsta peste 65 de ani cu boală multivasculară și diabetul apar în ramura CABG.

• A Algoritmul escaladează mai întâi tratamentul medicamentos; revascularizarea apare după persistența simptomelor sub două antianginoase.
• B Boala multivasculară peste 65 de ani este plasată în ramura CABG, nu PCI.
• C Boala univasculară este înscrisă în ramura PCI.
• D Anatomia favorabilă este înscrisă în ramura PCI.
• E Diabetul este înscris în ramura CABG în această schemă comparativă.

Răspuns: A, C, E

1. Corticosteroizii inhalatori controlează inflamația și sunt indicați în simptomele persistente regulate; nu produc bronhodilatația directă imediată a beta2-agoniștilor. Pot cauza candidoză orală și disfonie. Cataracta subcapsulară este rară, iar dozele mari pot întârzia temporar creșterea la copii, motiv pentru folosirea dozei minime eficiente.

• A Adevărat: candidoză orală.
• B Fals ca mecanism direct: relaxarea imediată a musculaturii bronșice aparține bronhodilatatoarelor.
• C Adevărat: simptome persistente regulate impun control antiinflamator.
• D Fals: cataracta subcapsulară este rară.
• E Adevărat: dozele mari pot întârzia temporar creșterea copilului.

Răspuns: B, C, E

Răspuns: A, B, D

1. Bulimia asociază episoade de ingestie necontrolată cu comportamente compensatorii și preocupare excesivă pentru siluetă. Vărsăturile repetate pot lăsa semne somatice.

• A Greutatea și forma corpului influențează excesiv autoevaluarea.
• B Episoadele de alimentație compulsivă sunt definitorii.
• C Atacurile recurente imprevizibile definesc tulburarea de panică, nu bulimia.
• D Acidul gastric eliminat prin vărsături poate eroda smalțul dentar.
• E Dezorganizarea și catatonia țin de alte sindroame psihice, fără a caracteriza bulimia.

Răspuns: A, B, D

1. Criteriile Duke separă fenomenele vasculare embolice sau hemoragice de manifestările imunologice. Emboliile arteriale, infarctele pulmonare septice și hemoragiile conjunctivale sunt vasculare, în timp ce petele Roth și glomerulonefrita aparțin categoriei imunologice.

• A Hemoragia conjunctivală este fenomen vascular minor.
• B Emboliile arteriale majore sunt incluse în categoria vasculară.
• C Petele Roth sunt încadrate la fenomene imunologice.
• D Infarctul pulmonar septic este o manifestare embolică vasculară.
• E Glomerulonefrita este fenomen imunologic.

Răspuns: A, C, D

1. Meningita bacteriană produce de obicei LCR tulbure sau purulent, cu predominanță polimorfonucleară. Proteinorahia crește, iar glucoza scade sub jumătate din glicemie, spre deosebire de profilul normal.

• A Adevărat: aspect tulbure.
• B Fals: predominanța mononucleară nu reprezintă profilul bacterian tipic.
• C Adevărat: celularitate crescută cu polimorfonucleare.
• D Adevărat: glucoză sub jumătatea glicemiei.
• E Fals: 0,2-0,4 g/L este proteinorahie normală; cea bacteriană este crescută.

Răspuns: A, D

Răspuns: A, D, E

1. Aspirina, efortul fizic și ozonul pot declanșa simptome de astm. Dioxidul de azot (NO2) este un poluant iritant; monoxidul de azot (NO), propus în B, este o altă substanță, măsurată în aerul expirat ca marker inflamator. Aportul de fructe și legume se asociază cu protecție, nu reprezintă factor declanșator nespecific tipic.

• A Adevărat: aspirina poate declanșa bronhoconstricție.
• B Fals: poluantul declanșator nominalizat este NO2, nu monoxidul NO.
• C Fals: fructele și legumele sunt factori alimentari protectori.
• D Adevărat: efortul poate declanșa astmul.
• E Adevărat: ozonul este iritant atmosferic.

Răspuns: A, B, E

1. Dehiscența apare când solicitarea mecanică depășește rezistența suturii sau a fasciei. Ischemia produsă de fire prea strânse și infecția locală reduc rezistența țesutului și favorizează cedarea închiderii.

• A O sutură executată necorespunzător poate ceda sau leza fascia.
• B Infecția alterează rezistența fascială și vindecarea.
• C Febra este un semn care impune căutarea cauzei, nu factorul mecanic sau tisular direct descris.
• D Atelectazia este o complicație pulmonară distinctă, nu cauza fascială enumerată.
• E Ischemia, inclusiv prin fire prea strânse, favorizează cedarea fasciei.

Răspuns: D, E

Răspuns: A, D, E

Răspuns: A, C, E

Răspuns: A, C

1. Boala polichistică hepatică este autozomal dominantă și se recunoaște imagistic prin multiple chisturi. Transplantul hepatic poate fi necesar în cazurile extreme simptomatice. Decorticarea eficientă pentru chistul simplu este rareori utilă bolii polichistice difuze. Aspirația nu este metoda diagnostică obișnuită, iar septurile și proiecțiile papilare ridică suspiciunea unei tumori chistice.

• A Adevărat: transmitere autozomal dominantă.
• B Fals ca tratament standard eficient: decorticarea este utilă mai ales chisturilor simple, rar bolii difuze.
• C Adevărat: transplantul este rezervat formelor extreme simptomatice.
• D Fals ca metodă diagnostică obișnuită: boala se diagnostichează imagistic, nu prin aspirație de rutină.
• E Fals ca aspect tipic: septurile și proiecțiile papilare sugerează neoplazie chistică.

Răspuns: A, D, E

Răspuns: A, D

1. Dilatarea aparține primului stadiu, expulzia fetală celui de-al doilea, iar eliminarea placentei celui de-al treilea. În prima oră postpartum supravegherea vizează mama.

• A Stadiul al doilea începe la dilatație completă și se termină cu nașterea.
• B Faza latentă aparține primului stadiu.
• C În stadiul al patrulea fătul este deja născut; se urmăresc hemodinamica maternă și hemoragia.
• D Stadiul al treilea este intervalul dintre nașterea fătului și eliminarea placentei.
• E Ștergerea și dilatarea colului se produc în primul stadiu.