Bolile sistemului vascular (Lawrence, cap. 26, pag. 526-541)
14 grile originale la bolile sistemului vascular, după Lawrence, Chirurgie generală și specialități chirurgicale, ediția a șasea, Hipocrate 2021 (pag. 526-541). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
1.La un pacient cu boală arterială infrainghinală se alege bypass safen in situ, folosind vena ipsilaterală potrivită ca dimensiune și păstrată pe traseul ei anatomic. Care descrieri ale pregătirii grefonului sunt susținute?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- Montajul in situ conservă traseul venei, dar necesită valvulotomie, cu atenție la endoteliu și la cuspele restante.
- A Poziția anatomică păstrată definește in situ.
- B Valvele se distrug cu valvulotomul în montajul in situ.
- C Recoltarea și inversarea reprezintă tehnica alternativă.
- D Valvulotomul poate produce leziune endotelială.
- E Cuspa restantă este problemă tehnică posibilă.
2.La controlul unui bypass arterial cu safenă încă patent, ecografia Doppler identifică o stenoză anastomotică; pacientul nu are semne clinice de ocluzie a grefonului. Care interpretări și opțiuni de urmărire sunt susținute?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, E
- Un bypass încă patent poate avea o leziune corectabilă; supravegherea și intervenția asupra stenozei pot menține patența.
- A Nu este preferabilă așteptarea ocluziei.
- B Revizia chirurgicală este opțiune de corectare.
- C Depistarea stenozelor poate preveni ocluzia prin corectare.
- D Un bypass patent poate avea stenoză premergătoare ocluziei.
- E Angioplastia cu balon este modalitate de corectare citată.
3.Un pacient necesită bypass distal, dar safena ipsilaterală a fost deja recoltată. Membrul opus are boală arterială, iar venele brațului sunt disponibile și evaluate ca adecvate. Echipa discută venele brațului și alternativa generală dacă nu se obține un grefon venos adecvat. Ce considerații sunt susținute pentru alternativele discutate?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, D
- Alternativele includ venele brațului. Safena opusă cere prudență în raport cu circulația membrului contralateral, iar lipsa unui conduct venos adecvat poate impune o proteză sintetică.
- A Există alternative când safena ipsilaterală lipsește.
- B Venele brațului sunt o sursă posibilă de grefon.
- C Safena opusă necesită evaluarea circulației și a nevoii viitoare de bypass.
- D Proteza sintetică poate fi alternativa dacă nu există venă adecvată.
- E Conductul sintetic nu este exclus din principiu la nivel tibial.
4.La un pacient ambulant cu gangrenă distală nerevascularizabilă, evaluarea arată că bontul de gambă se poate vindeca. Genunchiul este funcțional, iar recuperarea mersului reprezintă un obiectiv important. Ce argument susține păstrarea genunchiului?4 p
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Un cost energetic mai mic al deplasării cu proteză.
- Dacă nivelul de gambă permite vindecarea, păstrarea genunchiului sprijină reabilitarea. Deplasarea cu o proteză de coapsă cere mai multă energie.
Capcanele
- a) Proteza de coapsă cere mai multă energie decât cea de gambă.
- b) Eliminarea genunchiului funcțional nu este avantajul urmărit.
- d) Perfuzia și vindecarea bontului trebuie apreciate la alegerea nivelului.
- e) Nivelul mai distal vindecabil favorizează în general reabilitarea.
- A Proteza de coapsă cere mai multă energie decât cea de gambă.
- B Eliminarea genunchiului funcțional nu este avantajul urmărit.
- C Păstrarea genunchiului reduce costul energetic al mersului cu proteză.
- D Perfuzia și vindecarea bontului trebuie apreciate la alegerea nivelului.
- E Nivelul mai distal vindecabil favorizează în general reabilitarea.
5.Raportul ecografic al unui pacient cu coapsa tumefiată notează tromboză în vena denumită în documentația veche „femurală superficială”. Familia interpretează cuvântul superficială ca dovadă a unui risc minor. Ce precizări anatomice corectează această interpretare?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C
- Vena femurală este profundă, chiar dacă denumirea istorică includea adjectivul superficială. Redenumirea urmărește recunoașterea corectă a riscului embolic.
- A Vena numită anterior femurală superficială este o venă profundă.
- B Vena femurală nu aparține sistemului safen superficial.
- C Redenumirea evită confuzia privind apartenența profundă și riscul embolic.
- D Denumirea veche nu înlătură riscul emboliei pulmonare.
- E Redenumirea nu indică migrarea trombului într-un afluent safen.
6.Un pacient obez cu traumatism al țesuturilor moi ale gambei prezintă stază venoasă și dezvoltă tromboză profundă în membrul afectat. Ce legături cu factorii de risc sunt susținute?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- Contextul asociază stază și leziune endotelială traumatică, iar obezitatea adaugă un factor de risc trombotic.
- A Staza este una dintre componentele triadei Virchow.
- B Trauma locală poate leza endoteliul venos.
- C Obezitatea este un factor suplimentar de risc.
- D Trauma țesuturilor moi poate favoriza, nu preveni tromboza.
- E Triada include hipercoagulabilitatea și lezarea endotelială.
7.După îndepărtarea unui cateter intravenos periferic, un pacient prezintă edem, roșeață și sensibilitate dispuse de-a lungul venei superficiale folosite pentru perfuzie. Ecografia confirmă tromboza acelei vene. Ce interpretări sunt susținute pentru tabloul local?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, D
- Tromboza venoasă superficială poate produce inflamație pe traiectul venei. Cateterul intravenos este una dintre cauzele iatrogene descrise.
- A Manifestările pe traiect sunt caracteristice trombozei superficiale.
- B Cateterul intravenos este o cauză iatrogenă posibilă.
- C Inflamația nu trebuie să fie difuză în întregul membru.
- D Edemul, eritemul și sensibilitatea pe traiect sunt compatibile cu TVS.
- E Antecedentul de cateterizare susține posibilitatea iatrogenă, nu o exclude.
8.Un pacient cu edem și durere unilaterală de gambă are D-dimeri pozitivi, dar examenul clinic nu stabilește sigur cauza manifestărilor. Care este următorul demers susținut de caracteristicile testelor?4 p
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) Ecografie Doppler pentru confirmare după un screening nespecific pozitiv.
- D-dimerii pozitivi necesită confirmare imagistică; ecografia Doppler caracterizează fluxul și poate vizualiza trombul.
Capcanele
- a) D-dimerii pozitivi nu confirmă singuri TVP.
- b) Absența semnului Homan nu exclude TVP.
- c) Edemul unilateral nu este specific TVP.
- d) Venografia nu înlocuiește de rutină ecografia.
- A D-dimerii pozitivi nu confirmă singuri TVP.
- B Absența semnului Homan nu exclude TVP.
- C Edemul unilateral nu este specific TVP.
- D Venografia nu înlocuiește de rutină ecografia.
- E Ecografia Doppler urmează screeningului pozitiv nespecific.
9.Un pacient cu tromboză iliofemurală confirmată are simptome de opt zile, stare generală bună, speranță de viață de peste doi ani și risc hemoragic scăzut. Nu a avut operații, traumatisme sau sângerări recente, iar membrul nu este amenințat ischemic. Se folosesc limitele de selecție de 14 zile pentru simptome și de un an pentru speranța de viață. Care afirmații se potrivesc alegerii tratamentului?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- Durata scurtă, prognosticul general bun și riscul mic de sângerare corespund selecției pentru tromboliză. Anticoagularea limitează extinderea trombului, în timp ce fibrinoliza îl poate îndepărta; chirurgia deschisă este o opțiune rară, pentru ischemia amenințătoare.
- A Tromboza iliofemurală de opt zile, starea bună, supraviețuirea estimată peste un an și riscul hemoragic scăzut permit evaluarea pentru tromboliză.
- B Anticoagularea limitează extinderea trombului; dizolvarea sa este realizată prin fibrinoliză.
- C Un trombolitic exogen, precum tPA, stimulează fibrinoliza și poate favoriza dizolvarea trombului.
- D Trombectomia deschisă este rar indicată și se rezervă de obicei ischemiei care amenință membrul; nu precedă de rutină tratamentul endovascular în acest caz.
- E Dispozitivele mecanice utilizate împreună cu tromboliticul pot concentra agentul în vena ocluzată și îi pot limita dispersia sistemică.
10.Se discută doi pacienți. Primul, de 74 de ani, are cancer, antecedente de tromboză venoasă profundă și urmează o intervenție chirurgicală majoră îndelungată. Al doilea are embolie pulmonară confirmată prin CT, cu deteriorare hemodinamică persistentă; nu are contraindicații pentru anticoagulare. Care aprecieri și propuneri sunt justificate?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- Vârsta, cancerul, episodul trombotic anterior și operația prelungită cresc vulnerabilitatea primului pacient, care necesită prevenție. Pentru pacientul cu embolie pulmonară și deteriorare circulatorie poate fi necesar suport inotrop. Anticoagularea previne extinderea trombozei, fără să dizolve direct cheagul existent.
- A Vârsta de 74 de ani, cancerul, antecedentele de tromboză venoasă profundă și operația majoră prelungită cumulează factori de risc trombotic, justificând vulnerabilitatea deosebită.
- B Deteriorarea hemodinamică persistentă în embolia pulmonară poate impune suport inotrop pentru susținerea circulației.
- C Intervenția majoră prelungită și riscul trombotic mare justifică prevenția, care include compresia intermitentă și mobilizarea precoce, când starea postoperatorie permite.
- D Radiografia simplă poate evidenția alte cauze ale simptomelor, dar nu documentează definitiv embolii pulmonari. CT a confirmat deja embolia în acest caz.
- E Anticoagularea inițială limitează extensia trombozei și apariția altor emboli. Dizolvarea trombului existent aparține fibrinolizei, spontană sau stimulată prin trombolitic.
11.Un pacient cu varice vizibile la gambă prezintă greutate după ortostatism și crampe nocturne; înaintea tratamentului venelor vizibile, medicul planifică evaluarea refluxului safen. Care elemente susțin această evaluare?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C, D, E
- Aspectul distal nu localizează singur originea refluxului; evaluarea joncțiunii și a safenei ghidează tratamentul și reduce riscul de recidivă.
- A Dopplerul evaluează valvele, iar venografia poate cauza flebită.
- B Inspecția singură nu stabilește competența joncțională.
- C Refluxul poate începe proximal, cu vene vizibile distal.
- D Dopplerul evaluează competența valvulară utilă tratamentului.
- E Safena insuficientă neidentificată poate favoriza recidiva.
12.Un pacient cu reflux safen este tratat prin ablație cu radiofrecvență; cateterul este poziționat spre joncțiunea safenofemurală și utilizat pentru încălzirea venei. Ce proces explică închiderea urmărită?4 p
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Încălzirea contractă colagenul și produce trombozarea venei.
- Căldura produce contracția colagenului, apoi tromboză și închiderea segmentului tratat.
Capcanele
- a) Procedura încălzește și contractă, nu răcește și lărgește vena.
- b) Nu este urmărită redeschiderea prin dizolvarea colagenului.
- d) Căldura are rol de închidere, nu numai analgezic.
- e) Scopul este contracția și închiderea, nu dilatarea durabilă.
- A Procedura încălzește și contractă, nu răcește și lărgește vena.
- B Nu este urmărită redeschiderea prin dizolvarea colagenului.
- C Căldura contractă colagenul și duce la trombozarea venei.
- D Căldura are rol de închidere, nu numai analgezic.
- E Scopul este contracția și închiderea, nu dilatarea durabilă.
13.O pacientă evaluată pentru varice are, la ecografie, o venă safenă proximală cu diametrul de 1,9 cm și tributare dilatate pe gambă. Sistemul venos profund este permeabil. Pentru această decizie, o safenă proximală foarte mare are diametrul peste 1,5 cm. Pacienta dorește să compare recuperarea și riscul de recidivă ale procedurilor. Care afirmații pot orienta alegerea și explicarea tratamentului?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- Diametrul proximal depășește pragul pentru safena foarte mare, situație în care ligatura merită luată în calcul. Tributarele pot fi îndepărtate prin flebectomie. Ligatura are mai multe recidive decât strippingul, iar strippingul implică extragerea trunchiului printr-un instrument trecut în lumen și o recuperare mai dificilă decât abordul minim invaziv.
- A Safena proximală de 1,9 cm depășește pragul de 1,5 cm pentru dimensiuni foarte mari. Ligatura poate fi discutată ca opțiune pentru acest segment proximal dilatat.
- B Strippingul implică o recuperare ceva mai lungă și durere postoperatorie mai mare decât procedurile minim invazive. Prioritatea unei recuperări rapide și mai puțin dureroase nu susține alegerea strippingului pe acest criteriu.
- C Ligatura poate elimina refluxul la joncțiunea safenofemurală, dar recidiva este mai frecventă decât după stripping. Acest compromis trebuie explicat când se discută opțiunile pentru o safenă proximală foarte mare.
- D Tributarele varicoase pot fi îndepărtate prin flebectomie, folosind incizii mici și instrumente precum cârligele. Această tehnică se potrivește tributarelor dilatate de pe gambă.
- E Extragerea trunchiului safen prin stripping folosește un dispozitiv introdus în lumenul venei și îndepărtarea acesteia prin tracțiune. Cârligele introduse prin incizii mici sunt folosite la îndepărtarea tributarelor prin flebectomie.
14.Un pacient cu insuficiență venoasă cronică, lipodermatoscleroză, edem cronic și ulcer venos are perfuzie arterială adecvată și reflux superficial demonstrat; leziunea necesită tratament pentru vindecare. Care componente sunt susținute în planul terapeutic al ulcerului venos?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, E
- Vindecarea ulcerului venos cere îngrijirea plăgii, compresie și abordarea refluxului; grefarea nu înlocuiește controlul mecanismului venos.
- A Ulcerul necesită îngrijire locală și compresie.
- B Controlul refluxului superficial poate fi necesar vindecării.
- C Grefarea nu este independentă de reflux și edem.
- D Ulcerul venos și lipodermatoscleroza nu exclud singure compresia.
- E Contenția elastică este tratament al insuficienței venoase cronice.
Grile pe paginile care au picat la examen
15.În bypassul cu venă safenă in situ, sunt corecte:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 75, 2024. După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 526.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C
- A Tehnica utilizează vena fără îndepărtarea din poziția sa.
- B Valvele sunt distruse pentru a permite fluxul arterial.
- C Trecerea instrumentului poate traumatiza endoteliul.
- D Recoltarea și inversarea reprezintă cealaltă modalitate de utilizare a safenei.
- E O valvă păstrată este unul dintre dezavantajele descrise.
16.Dacă safena ipsilaterală nu este disponibilă pentru un bypass distal, sursele venoase autologe alternative pot include:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 75, 2024. După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 526.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, E
- A Vena cefalică poate fi recoltată ca grefon.
- B Vena bazilică poate contribui la un grefon venos combinat.
- C Criovena este o alogrefă, nu țesut autolog al pacientului.
- D PTFE este material sintetic, nu venă autologă.
- E Se poate utiliza cu atenție la necesarul viitor al celuilalt membru.
17.Urmărirea unui bypass cu grefon venos prin ecografie Doppler:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 75, 2024. După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 526.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, E
- A Leziunile pot fi corectate înainte de ocluzie.
- B Strategia de supraveghere și corecție crește patența pe termen lung.
- C Stenozele relevante pot necesita corecție pentru a preveni ocluzia.
- D Identificarea precoce a stenozei urmărește prevenirea ocluziei.
- E Ecografia poate identifica și stenoze ale grefonului.
18.Sindromul May-Thurner implică în mod tipic compresiunea:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 32, 2025. După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 537.
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) venei iliace stângi de artera iliacă dreaptă
- Încrucișarea cu artera iliacă dreaptă poate favoriza staza și tromboza stângă.
Capcanele
- a) Sindromul nu este definit prin această compresiune a venei cave.
- b) Localizarea caracteristică este vena iliacă stângă, nu cea dreaptă.
- c) Localizarea descrisă este în sistemul iliac stâng.
- e) Compresiunea descrisă este prin încrucișarea cu artera iliacă dreaptă.
- A Sindromul nu este definit prin această compresiune a venei cave.
- B Localizarea caracteristică este vena iliacă stângă, nu cea dreaptă.
- C Localizarea descrisă este în sistemul iliac stâng.
- D Încrucișarea cu artera iliacă dreaptă poate favoriza staza și tromboza stângă.
- E Compresiunea descrisă este prin încrucișarea cu artera iliacă dreaptă.
19.În evaluarea varicelor primare este adevărat că:4 p
Pagina 539 a picat la examen: întrebarea 15, 2022. După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 539.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) venografia este rar utilizată și poate produce flebită
- Venografia este rar utilizată și poate produce flebită.
Capcanele
- b) Competența valvei nu poate fi determinată numai prin examen clinic.
- c) Dopplerul este cel mai bun test pentru verificarea competenței valvulare.
- d) Pletismografia joacă un rol mic în evaluarea varicelor primare.
- e) Dopplerul este recomandat tuturor simptomaticilor; venografia este rar utilizată.
- A Venografia este rar utilizată și poate produce flebită.
- B Competența valvei nu poate fi determinată numai prin examen clinic.
- C Dopplerul este cel mai bun test pentru verificarea competenței valvulare.
- D Pletismografia joacă un rol mic în evaluarea varicelor primare.
- E Dopplerul este recomandat tuturor simptomaticilor; venografia este rar utilizată.
20.Referitor la diagnosticul varicelor primare:4 p
Pagina 539 a picat la examen: întrebarea 15, 2022. După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 539.
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) pletismografia evaluează refluxul superficial și profund, dar are rol mic în varicele primare
- Pletismografia evaluează refluxul superficial și profund, având rol mic în varicele primare.
Capcanele
- a) Competența valvei safenofemurale nu poate fi stabilită doar prin examen clinic.
- b) Dopplerul ar trebui folosit la toți pacienții simptomatici.
- d) Venografia poate duce la apariția flebitei.
- e) Neevaluarea safenei poate lăsa o venă insuficientă pe loc, producând recidivă.
- A Competența valvei safenofemurale nu poate fi stabilită doar prin examen clinic.
- B Dopplerul ar trebui folosit la toți pacienții simptomatici.
- C Pletismografia evaluează refluxul superficial și profund, având rol mic în varicele primare.
- D Venografia poate duce la apariția flebitei.
- E Neevaluarea safenei poate lăsa o venă insuficientă pe loc, producând recidivă.
21.Tratamentul varicelor primare poate cuprinde:5 p
Pagina 540 a picat la examen: întrebarea 199, 2021. După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 540.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Lista tehnicilor cuprinde închiderea endovenoasă prin ablație cu radiofrecvență.
- B Excizia colateralelor prin microincizii este denumită explicit flebectomie.
- C Lista cuprinde explicit închiderea mecano-chimică a safenei.
- D Tehnica descrisă ligaturează safena la rasul femuralei; vasul ligaturat nu este femurala.
- E Lipodermatoscleroza este descrisă ca stadiu terminal al hipertensiunii venoase, nu ca tratament.
22.Modalitățile de tratament al varicelor primare includ:5 p
Pagina 540 a picat la examen: întrebarea 199, 2021. După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 540.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, D
- A Hipertensiunea venoasă cronică este cauza insuficienței venoase și a leziunilor descrise, nu o modalitate terapeutică.
- B Vena safenă se ligaturează la joncțiunea safenofemurală, la rasul venei femurale.
- C Excizia colateralelor prin microincizii apare explicit în lista procedurilor.
- D Ablația endovenoasă prin radiofrecvență este o tehnică explicit enumerată.
- E Fibrozarea țesuturilor din jurul gleznei este descrisă ca efect al hipertensiunii venoase cronice.
Grile de exersare pe capitol
23.În alegerea nivelului de amputație pentru ischemia de membru inferior, sunt corecte:5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 527
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- A Păstrarea articulației genunchiului este importantă pentru reabilitare.
- B Extensia gangrenei la genunchi poate impune un nivel femural.
- C În general, un nivel mai distal oferă un potențial mai bun de reabilitare.
- D Perfuzia la nivelul ales trebuie să asigure vindecarea.
- E Deplasarea cu proteză de coapsă necesită semnificativ mai multă energie.
24.Despre anatomia venoasă a membrului inferior, sunt corecte:5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 534
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, D
- A Safena mare aparține sistemului superficial.
- B Redenumirea în venă femurală evită confuzia cu sistemul superficial.
- C Venele tibiale sunt aproape întotdeauna pereche.
- D Perechea de vene peroniere contribuie la sistemul profund.
- E Gamba are șase vene profunde principale și trei artere principale.
25.Aproximativ ce proporție dintre episoadele de tromboză venoasă profundă dobândite în spital poate fi asimptomatică?4 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 536
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) 50%
- Aproape jumătate dintre episoade pot fi asimptomatice.
Capcanele
- a) Restul pacienților pot prezenta durere și edem.
- b) Episoadele asimptomatice nu sunt rare.
- c) Estimarea prezentată este de aproximativ 50%.
- d) Proporția descrisă este mult mai mare, aproximativ jumătate.
- A Restul pacienților pot prezenta durere și edem.
- B Episoadele asimptomatice nu sunt rare.
- C Estimarea prezentată este de aproximativ 50%.
- D Proporția descrisă este mult mai mare, aproximativ jumătate.
- E Aproape jumătate dintre episoade pot fi asimptomatice.
26.În ablația endovenoasă cu radiofrecvență a venelor incompetente:5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 541
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C
- A Energia termică este aplicată prin vârful cateterului.
- B Obiectivul este închiderea segmentului incompetent.
- C Contractarea indusă termic determină închiderea.
- D Ablația poate fi utilizată și pentru perforante incompetente.
- E Cateterul este introdus în venă.
← pag. 521-525Bolile sistemului vascularCe a picat cel mai des la bolile sistemului vascular
Alte capitole
Căile biliareChirurgie ortopedică: bolile sistemului musculoscheletalColon, rect și anus
Vrei grila oficială pe email pe 15 noiembrie, la 16:00, ca să-ți afli punctajul?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre rezidențiat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.