Rezidențiat 2026:duminică, 15 noiembrie · grila oficială de la 16:00

Bolile sistemului vascular: ce a picat cel mai des

Lawrence (ed. a 6-a, 2021), cap. 26 (pag. 520-527, 534-541). La rezidențiat, între 2021 și 2025, au picat 22 de întrebări din capitolul ăsta, de pe 9 pagini. Sus sunt paginile din care s-a întrebat în cele mai multe sesiuni.

Am numărat cele 6 sesiuni de medicină: 2021, 2022, mai 2023, nov. 2023, 2024, 2025. Bibliografia din 2026 e aceeași. Nu e o prognoză, e ce a picat până acum. Cum am numărat

Pag. 5216 din 6 sesiuni

Boala arterială periferică: tablou clinic, claudicație, durere de repaus și complicații trofice

20212022mai 2023nov. 202320242025

Rezolvă cele 7 întrebări de pe pagina asta

2025, nr. 88.Alegeți afirmațiile corecte despre claudicația intermitentă:5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi răspunsul

Răspuns: A, C, E

2025, nr. 102, pag. 521-522.Evaluarea pacientului cu boală arterială periferică poate arăta:5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, E

  1. Ischemia arterială cronică produce modificări trofice distale și ulcerații slab perfuzate. În formele severe, culoarea piciorului se schimbă cu poziția, prin mecanismul eritrozei de declivitate.
  • A Adevărat: atrofia musculară poate apărea prin perfuzie cronic insuficientă.
  • B Adevărat: piciorul devine roșu în declivitate și palid la ridicare.
  • C Fals: pierderea pilozității este descrisă distal, nu proximal.
  • D Fals: sângerarea venelor superficiale nu este un semn caracteristic al bolii arteriale periferice.
  • E Adevărat: ulcerul ischemic poate fi bine delimitat și cu pat palid, din cauza fluxului redus.

2024, nr. 68.Ulcerele cauzate de insuficiența arterială sunt:5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C, D

  1. Ulcerele ischemice afectează frecvent zonele distale ale piciorului, sunt bine delimitate și au fund palid ori necrotic, de obicei dureros (Lawrence, p. 521).
  • A Localizarea supramaleolară sugerează ulcer venos.
  • B Localizarea plantară în puncte de presiune sugerează ulcer neuropatic.
  • C Aspectul circumscris și baza palidă sau necrotică sunt caracteristice ischemiei.
  • D Degetele și dosul piciorului sunt localizări tipice.
  • E Durerea este obișnuită; poate lipsi când coexistă neuropatia diabetică.

nov. 2023, nr. 28.Ocluzia arterei femurale superficiale (AFS) determină:4 p

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Claudicație la nivelul gambei

  1. Ocluzia femuralei superficiale reduce perfuzia musculaturii gambei; coapsa beneficiază de aportul femuralei profunde.
  • A Coapsa este alimentată în principal prin femurala profundă.
  • B Claudicația gambei corespunde sediului obstrucției.
  • C Sindromul Leriche apare în obstrucția aortoiliacă.
  • D Claudicația piciorului sugerează leziuni mai distale.
  • E Atrofia fesieră aparține tabloului aortoiliac.

mai 2023, nr. 168, pag. 521-523, 525.Referitor la boala arterială periferică (BAP), următoarele afirmații sunt adevărate:5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, D, E

  1. Durerea ischemică de repaus și IGB sub 0,4 indică de obicei BAP severă. Ocluzia femuralei superficiale provoacă mai ales claudicație gambieră. Ateroscleroza sistemică explică riscul major de infarct miocardic, iar bypassul este o intervenție chirurgicală principală de revascularizare.
  • A Durerea de repaus ischemică semnalează boală avansată.
  • B Ocluzia femuralei superficiale provoacă claudicație la nivelul gambei, distal de leziune.
  • C IGB sub 0,4 se asociază de obicei cu durere de repaus sau leziuni tisulare.
  • D Infarctul miocardic este principala cauză de deces bibliografică, prin ateroscleroza sistemică.
  • E Bypassul este o procedură chirurgicală principală pentru BAP, aleasă în funcție de anatomie și risc.

2022, nr. 60.Sindromul Leriche, determinat de ocluzia aortoiliacă, este definit prin:5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, E

  1. Ocluzia aortoiliacă reduce aportul arterial către membrele inferioare, musculatura fesieră și teritoriul pelvin. În definiția bibliografică, sindromul Leriche asociază claudicație a membrelor inferioare, atrofie fesieră și impotență.

    2021, nr. 44.Claudicatia intermitenta este:4 p

    Vezi rezolvarea

    Răspuns: b) durere la nivelul unui grup muscular important precipitată de exercitiu fizic și ameliorata de repaus

    1. Claudicația intermitentă este durerea musculară provocată de efort și calmată prin repaus. Ea apare când debitul prin arterele stenozate nu poate satisface necesarul crescut de oxigen al mușchiului activ.

      Pag. 5234 din 6 sesiuni

      „Managementul medical în boala arterială periferică (BAP) cuprinde”

      20212022mai 2023nov. 202320242025

      Rezolvă cele 4 întrebări de pe pagina asta

      nov. 2023, nr. 109.Managementul medical în boala arterială periferică (BAP) cuprinde:5 p

      Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

      Vezi explicația

      Răspuns: A, B, D, E

      1. Tratamentul BAP reduce riscul cardiovascular global prin antiagregare, mișcare și controlul factorilor metabolici.
      • A Antiagregarea face parte din tratamentul medical.
      • B Controlul glicemic limitează riscul și complicațiile.
      • C Betablocantele nu sunt contraindicate în bloc; pot fi indicate cardiac.
      • D Dislipidemia necesită tratament.
      • E Exercițiul fizic este o componentă a managementului.

      nov. 2023, nr. 175, pag. 522-523.La pacienții cu boală arterială periferică (BAP), examinarea fizică și testele vasculare neinvazive arată următoarele:5 p

      Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

      Vezi explicația

      Răspuns: B, C

      1. BAP severă poate produce eritroză de declivitate, semnul Buerger, iar IGB sub 0,4 se asociază cu durere de repaus și leziuni tisulare. Fluxul normal este trifazic; stenoza proximală atenuează unda, iar IGB scade la efort. Ameliorarea durerii prin aplecare înainte sugerează claudicație neurogenă prin stenoză de canal medular.
      • A Fals: ameliorarea prin flexie sugerează stenoză de canal, nu claudicație vasculară.
      • B Adevărat: eritroză declivă în BAP severă.
      • C Adevărat: IGB sub 0,4 indică ischemie severă.
      • D Fals: unda normală este trifazică; stenoza o aplatizează spre mono/bifazic.
      • E Fals: IGB scade la efort în claudicația arterială.

      2022, nr. 96.Care sunt principalele complicații ale angiografiei efectuate la un pacient cu boală arterială periferică?5 p

      Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

      Vezi explicația

      Răspuns: A, B, D, E

      1. Puncția arterială poate fi complicată prin hemoragie, tromboză și fistulă arteriovenoasă iatrogenă. Substanța de contrast poate produce hipersensibilitate și toxicitate renală, nu toxicitate hepatică drept complicație principală enumerată.

        2021, nr. 147.Referitor la explorările imagistice în bolile vasculare:5 p

        Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

        Vezi explicația

        Răspuns: B, C, D, E

        1. Angiografia presupune acces arterial și administrarea selectivă de contrast prin cateter, putând fi urmată de tratament endovascular. Puncția poate produce hemoragie sau tromboză, iar contrastul și celelalte tehnici angiografice nu sunt lipsite de riscuri.

          Pag. 5404 din 6 sesiuni

          Varicele membrelor inferioare: tehnici de tratament chirurgical, endovenos și minim invaziv

          20212022mai 2023nov. 202320242025

          Rezolvă cele 4 întrebări de pe pagina asta

          2025, nr. 172, pag. 539-540.Tratamentul varicelor primare ale membrelor inferioare constă în:5 p

          Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

          Vezi explicația

          Răspuns: B, C, D

          1. Tratamentul varicelor primare urmărește eliminarea refluxului superficial și a tributarelor dilatate, după verificarea permeabilității sistemului profund. Ligatura safenei, scleroterapia cu spumă și flebectomia prin microincizii pot realiza acest obiectiv. Trombectomia mecanică și warfarina sunt intervenții pentru boala trombotică, nu metode de corectare a refluxului valvular din varicele primare.
          • A Fals: trombectomia mecanică tratează tromboza, nu refluxul valvular primar.
          • B Adevărat: flebectomie prin microincizii.
          • C Adevărat: ligatura safenei.
          • D Adevărat: scleroterapie cu spumă.
          • E Fals: warfarina nu corectează refluxul varicelor primare.

          nov. 2023, nr. 165.În diagnosticul insuficienței venoase cronice sunt adevărate:5 p

          Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

          Vezi explicația

          Răspuns: A, B, D, E

          1. Hipertensiunea venoasă cronică produce edem, teleangiectazii, ulcerații și pigmentare portocaliu-maronie prin hemosiderină la gleznă. Ecografia Doppler evidențiază refluxul prin valve incompetente și obstrucția cronică. Semnul Homans este o manevră istorică nespecifică pentru suspiciunea de tromboză acută și nu stabilește diagnosticul insuficienței venoase cronice.
          • A Adevărat: pigmentare hemosiderinică maleolară.
          • B Adevărat: edem, teleangiectazii și ulcere de stază.
          • C Fals ca semn diagnostic al bolii cronice: Homans este manevră istorică nespecifică pentru TVP.
          • D Adevărat: Doppler evidențiază reflux prin valve incompetente.
          • E Adevărat: Doppler poate vizualiza obstrucția cronică.

          mai 2023, nr. 138.Următoarele manifestări clinice sunt prezente în insuficiența venoasă cronică:5 p

          Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

          Vezi explicația

          Răspuns: A, C, D

          1. Hipertensiunea venoasă cronică produce edem, hiperpigmentare cu hemosiderină și ulcere, mai ales în regiunea maleolară. Pierderea pilozității distale și atrofia musculară orientează spre ischemie arterială sau alte cauze trofice, nu spre tabloul clinic venos caracteristic.
          • A Staza și hipertensiunea venoasă favorizează edemul cronic.
          • B Pierderea pilozității distale este un semn trofic sugestiv pentru insuficiența arterială.
          • C Hiperpigmentarea se asociază inflamației cronice și depozitelor de hemosiderină.
          • D Ulcerele maleolare sunt o complicație a hipertensiunii venoase.
          • E Atrofia musculară este asociată ischemiei cronice sau afectării neuromusculare, nu este un semn caracteristic produs de staza venoasă.

          2021, nr. 199.Tratamentul varicelor primare ale membrului inferior se poate realiza prin:5 p

          Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

          Vezi explicația

          Răspuns: A, B, E

          1. Tratamentul varicelor urmărește închiderea sau îndepărtarea venelor superficiale incompetente și întreruperea refluxului. Strippingul, laserul endovenos și spuma sclerozantă realizează acest obiectiv; ligatura venei femurale nu este echivalentă cu ligatura safenei la joncțiune.
          • A Strippingul îndepărtează safena incompetentă.
          • B Laserul endovenos poate închide vena superficială incompetentă.
          • C Se poate ligatura safena la joncțiunea cu femurala; ligatura venei femurale nu este tratamentul descris.
          • D Lipodermatoscleroza este o modificare cutanată a insuficienței venoase, nu metodă de tratament.
          • E Scleroterapia cu spumă ghidată ecografic este o opțiune terapeutică.

          Pag. 5223 din 6 sesiuni

          Boala arterială periferică: evaluare clinică, diagnostic diferențial și explorări neinvazive

          20212022mai 2023nov. 202320242025

          Pag. 5393 din 6 sesiuni

          Varicele membrelor inferioare: tehnici de tratament chirurgical, endovenos și minim invaziv

          20212022mai 2023nov. 202320242025

          Rezolvă cele 2 întrebări de pe pagina asta

          2024, nr. 84.Simptomele cauzate de venele varicoase superficiale sunt:5 p

          Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

          Vezi explicația

          Răspuns: B, C

          1. Varicele superficiale provoacă frecvent disconfort de stază după ortostatism și crampe nocturne, uneori cu edem perimaleolar (Lawrence, p. 539).
          • A Atrofia fesieră este asociată bolii arteriale aortoiliace.
          • B Senzația de greutate și oboseală după stat în picioare este tipică.
          • C Crampele nocturne sunt incluse în simptomatologia varicelor.
          • D Durerea provocată prin dorsiflexia piciorului este semnul Homan descris în evaluarea TVP.
          • E Claudicația intermitentă este un simptom al ischemiei arteriale.

          2022, nr. 15.La un pacient cu varice primare, cel mai bun test diagnostic pentru verificarea competenței valvei de la joncțiunea safeno-femurală este:4 p

          Vezi rezolvarea

          Răspuns: d) Ultrasonografia Doppler

          1. Ecografia Doppler permite evaluarea dinamică a fluxului venos și demonstrarea refluxului la joncțiunea safeno-femurală. Astfel, competența valvei poate fi verificată fără venografie invazivă și fără a se baza exclusiv pe semne clinice.

            Pag. 5252 din 6 sesiuni

            Boala arterială periferică: management chirurgical prin endarterectomie, bypass și profundoplastie

            20212022mai 2023nov. 202320242025

            Rezolvă întrebarea de pe pagina asta

            2025, nr. 36.Endarterectomia este tratamentul chirurgical standard pentru:4 p

            Vezi rezolvarea

            Răspuns: d) ateroscleroza bifurcației carotidiene

            1. Endarterectomia îndepărtează placa și straturile arteriale bolnave. Utilizarea sa standard este pentru ateroscleroza bifurcației carotidiene; în boala periferică extinsă sunt mai frecvente alte reconstrucții.
            • A Boala aortoiliacă este tratată frecvent endovascular sau prin bypass, nu prin endarterectomie ca regulă.
            • B Ocluzia arterei femurale superficiale are indicații endovasculare ori de bypass, după extensie.
            • C Leziunile infrainghinale extinse nu au endarterectomia ca tratament standard general.
            • D Endarterectomia îndepărtează placa aterosclerotică de la bifurcația carotidiană.
            • E La ocluzia aortei și risc abdominal mare poate fi ales un bypass extraanatomic.

            Pag. 5372 din 6 sesiuni

            Insuficiență venoasă cronică: etiologie, manifestări clinice, diagnostic și tratament

            20212022mai 2023nov. 202320242025

            Rezolvă cele 2 întrebări de pe pagina asta

            2025, nr. 32.Care dintre investigațiile de mai jos confirmă prezența trombozei venoase profunde?4 p

            Vezi rezolvarea

            Răspuns: c) ultrasonografia sistemului venos profund

            1. Confirmarea trombozei venoase profunde se bazează pe examinarea imagistică a venelor. Ecografia poate arăta trombul și alterarea fluxului, în timp ce D-dimerii reprezintă un test sensibil, dar nespecific.
            • A Fals: angiografia CT pulmonară examinează embolia pulmonară, nu confirmă direct tromboza profundă a membrului.
            • B Fals: D-dimerii crescuți impun evaluare suplimentară, deoarece apar și în alte situații.
            • C Corect: ultrasonografia sistemului venos profund poate documenta tromboza.
            • D Fals: NT-proBNP reflectă stresul miocardic, nu confirmă un tromb venos.
            • E Fals: un scor Wells mic exprimă probabilitate clinică redusă, nu dovedește tromboza.

            2024, nr. 3.Care dintre următoarele analize de laborator poate fi test screening pentru tromboza venoasă profundă?4 p

            Vezi rezolvarea

            Răspuns: c) D-dimerii

            1. D-dimerii reflectă degradarea fibrinei și constituie un test sensibil de screening, dar pozitivitatea necesită evaluare imagistică (Lawrence, p. 537).
            • A Antitrombina este investigată pentru predispoziția trombofilică.
            • B Factorul V Leiden identifică o trombofilie ereditară, nu tromboza acută.
            • C D-dimerii sunt utilizați pentru screeningul trombozei venoase profunde.
            • D Anticorpii anticardiolipină investighează sindromul antifosfolipidic.
            • E Mutația protrombinei evidențiază predispoziția genetică trombotică.

            2 pagini au picat într-o singură sesiune: pag. 526, 538.

            Toate capitolele

            Pe 15 noiembrie, după 16:00, grila oficială e aici. Îți treci răspunsurile din caiet și vezi pe loc punctajul și unde ai fi intrat. Trimite-l colegilor care dau și ei, să-l aibă pe 15.

            Alte capitole din Lawrence

            Evaluarea și managementul perioperator al pacientului chirurgicalSângerările chirurgicale: tulburări ale hemostazei, stări de hipercoagulabilitate și terapia cu produse sanguine la pacientul chirurgicalInfecțiile chirurgicaleTraumatologieArsurileHerniile peretelui abdominalEsofagulStomacul și duodenulIntestinul subțire și apendiceleColon, rect și anusCăile biliarePancreasulFicatul și splinaOtorinolaringologia: bolile capului și gâtuluiChirurgie ortopedică: bolile sistemului musculoscheletalUrologie: afecțiunile aparatului uro-genital