Bolile sistemului vascular (Lawrence, cap. 26, pag. 521-525)
15 grile originale la bolile sistemului vascular, după Lawrence, Chirurgie generală și specialități chirurgicale, ediția a șasea, Hipocrate 2021 (pag. 521-525). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
1.Un bărbat are durere reproductibilă în gambă după mers, care dispare la repaus, fără durere articulară sau durere distală în repaus. Ce mecanism explică această claudicație?4 p
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Obstrucția arterială limitează creșterea fluxului cerută de mușchi în efort.
- Aportul arterial suficient în repaus devine inadecvat efortului, provocând durere musculară reversibilă la oprirea mersului.
Capcanele
- a) Insuficiența apare la cererea crescută din efort.
- c) Tiparul este muscular, nu produs de articulația cu masă redusă.
- d) Metabolismul anaerob și acidoza favorizează durerea.
- e) Claudicația poate exista cu perfuzie suficientă în repaus.
- A Insuficiența apare la cererea crescută din efort.
- B Obstrucția limitează creșterea fluxului necesară mușchiului activ.
- C Tiparul este muscular, nu produs de articulația cu masă redusă.
- D Metabolismul anaerob și acidoza favorizează durerea.
- E Claudicația poate exista cu perfuzie suficientă în repaus.
2.Un pacient are noaptea durere în degetele piciorului și leziuni cutanate ischemice, iar coborârea picioarelor la marginea patului îi aduce o ușurare temporară. Ce explicații corespund tabloului?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- Sediul distal, leziunile ischemice și răspunsul la poziția declivă susțin durerea arterială de repaus.
- A Durerea distală nocturnă de repaus sugerează BAP avansată.
- B Localizarea și leziunile nu corespund unor simple crampe gambiere.
- C Poziția declivă mărește temporar presiunea arterială distală.
- D Țesutul nervos ischemic contribuie la durerea de repaus.
- E Ameliorarea în declivitate este compatibilă cu insuficiența arterială.
3.Un pacient diabetic are un ulcer plantar nedureros într-o zonă de presiune, tegument uscat și semne de afectare arterială concomitentă. Ce interpretări sunt justificate?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- Neuropatia și ischemia se pot asocia; lipsa durerii nu face inutilă evaluarea componentei arteriale.
- A Neuropatia explică ulcerul plantar de presiune nedureros.
- B Lipsa durerii nu exclude ischemia la diabeticul cu neuropatie.
- C Ulcerul venos tipic este supramaleolar, nu plantar de presiune.
- D Ocluzia arterială poate agrava leziunile neuropate.
- E Uscăciunea tegumentului este compatibilă cu neuropatia autonomă.
4.La un pacient urmărit pentru stenoză arterială proximală a membrului inferior, semnalul Doppler distal, anterior trifazic, devine mai larg și monofazic la reevaluare. Care interpretări hemodinamice sunt susținute de modificarea descrisă?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, D, E
- Modificarea undei distale este compatibilă cu agravarea obstacolului proximal și pierderea energiei transmisibile spre patul periferic.
- A Tiparul normal descris este trifazic.
- B Pierderea energiei în stenoză poate șterge componentele normale.
- C Monofazismul nu demonstrează refacerea completă a energiei.
- D Progresia stenozei proximale poate produce unda descrisă.
- E Succesiunea bifazic către monofazic este compatibilă cu agravarea stenozei.
5.Un bărbat cu boală arterială periferică severă are piciorul roșu când îl lasă atârnat, iar ridicarea lui produce paloare rapidă. Nu are febră sau secreții locale. Ce mecanism explică această alternanță?4 p
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Umplerea patului arteriolar dilatat distal de ocluzie.
- În poziție declivă, sângele umple patul arteriolar dilatat distal de ocluzie. Ridicarea reduce presiunea hidrostatică și permite golirea acestuia.
Capcanele
- b) Infecția nu explică alternanța rapidă dependentă de poziție.
- c) Ridicarea piciorului scade presiunea hidrostatică.
- d) Poziția declivă produce acumulare, nu golire distală.
- e) Vasele distale sunt dilatate, nu maxim contractate.
- A Eritroza declivă provine din umplerea patului arteriolar distal dilatat.
- B Infecția nu explică alternanța rapidă dependentă de poziție.
- C Ridicarea piciorului scade presiunea hidrostatică.
- D Poziția declivă produce acumulare, nu golire distală.
- E Vasele distale sunt dilatate, nu maxim contractate.
6.Un fumător diabetic cu boală arterială periferică și claudicație stabilă solicită tratament, fiind preocupat de riscul cardiovascular și de protejarea picioarelor. Ce măsuri sunt adecvate managementului său medical?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, D, E
- Tratamentul bolii arteriale include reducerea riscului cardiovascular și prevenirea leziunilor piciorului diabetic.
- A Managementul include reducerea riscului cardiovascular.
- B Renunțarea la fumat și exercițiile sunt măsuri terapeutice.
- C Îngrijirea piciorului previne ulcerațiile.
- D Controlul diabetului, lipidelor și tensiunii este relevant.
- E Antiagregarea și îngrijirea piciorului pot fi incluse în plan.
7.După angiografie cu acces femural, un pacient dezvoltă o tumefacție la puncție și parestezii în membrul de aceeași parte, necesitând evaluarea complicațiilor locale. Ce mecanisme sau complicații sunt plauzibile?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- Sângerarea, pseudoanevrismul și tromboza trebuie evaluate; paresteziile pot reflecta o compresie nervoasă locală.
- A Sângerarea poate comprima nervii adiacenți.
- B Paresteziile sunt compatibile cu o compresie prin sângerare.
- C La locul puncției se poate forma un pseudoanevrism.
- D Sângerarea poate fi imediată sau tardivă.
- E Inserția cateterului poate cauza tromboză la puncție.
8.Un pacient prezintă durere la mers, dar anamneza și examenul de repaus nu diferențiază clar o cauză arterială de alte cauze ale durerii membrelor inferioare. Care evaluare corelează cel mai direct apariția durerii cu răspunsul presional arterial la efort?4 p
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) Observarea pe bandă și urmărirea scăderii IGB când apar simptomele.
- Evaluarea pe bandă leagă simptomul de scăderea presiunilor; durerea fără acest răspuns nu are aceeași semnificație arterială.
Capcanele
- a) Durerea fără presiuni nu corelează răspunsul arterial.
- b) Examenul de repaus nu rezolvă corelația neclară la efort.
- c) Viteza unui jet în repaus oferă informație anatomică, nu corelația cerută.
- d) Durerea singură nu dovedește cauza arterială.
- A Durerea fără presiuni nu corelează răspunsul arterial.
- B Examenul de repaus nu rezolvă corelația neclară la efort.
- C Viteza unui jet în repaus oferă informație anatomică, nu corelația cerută.
- D Durerea singură nu dovedește cauza arterială.
- E Banda cu urmărirea scăderii IGB leagă simptomele de presiuni.
9.Un pacient cu gangrenă ischemică limitată la degete și insuficiență renală cunoscută necesită cartografiere arterială. Echipa compară angio-CT și angio-RM cu substanță de contrast. Ce aspecte trebuie incluse în evaluarea acestor metode?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- Lipsa puncției arteriale femurale nu înlătură riscurile contrastului. Ediția prescrisă avertizează asupra agravării funcției renale prin contrast CT și asupra fibrozei rare asociate gadoliniului.
- A Contrastul angio-CT poate agrava insuficiența renală.
- B Gadoliniul nu elimină riscul renal asociat investigației.
- C Este descrisă fibroza subcutanată rară după gadoliniu în insuficiență renală.
- D Angio-CT și angio-RM nu impun puncție arterială femurală.
- E Metodele evită complicațiile puncției arteriale femurale.
10.Un pacient are o leziune lungă și sinuoasă a femuralei superficiale, apropiată de genunchi; echipa compară stenturi și evaluează riscul mecanic al flexiei repetate. Care elemente sunt relevante și corecte pentru planificare?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- Alegerea dispozitivului trebuie să țină seama de sinuozitate și flexie; nitinolul este flexibil, dar nu imun la fractură.
- A Nitinolul autoexpandabil oferă flexibilitate mai mare.
- B Flexia amplă cere prudență din cauza fracturii.
- C Comparația forței radiale este inversată.
- D Leziunile lungi sau sinuoase sunt între indicațiile descrise.
- E Flexibilitatea nu elimină fractura.
11.Într-o ocluzie arterială cronică a membrului inferior, operatorul trece ghidul între straturile peretelui vascular și dilată cu balonul pasajul creat. Fluxul distal reapare. Ce descrie corect procedeul efectuat?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C
- Recanalizarea subintimală creează un pasaj între straturile peretelui, apoi balonul îl dilată pentru reluarea circulației.
- A Ghidul a creat un pasaj prin recanalizare subintimală.
- B Procedeul nu este endarterectomie deschisă.
- C Restabilirea fluxului poate evita un bypass chirurgical.
- D Traversarea a fost subintimală, nu prin lumenul inițial.
- E Balonul dilată pasajul, iar contracția nu este mecanismul descris.
12.Un pacient cu ocluzie aortică necesită revascularizare, iar intervenția abdominală are risc mare din cauza operațiilor repetate și a infecțiilor anterioare; se discută un bypass axilofemural. Care afirmație susține utilizarea acestei alternative?4 p
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Bypassul extra-anatomic poate evita abordarea abdominală riscantă.
- Bypassul extra-anatomic oferă o cale de revascularizare când abordul abdominal este periculos, cu limite proprii de patență și traseu.
Capcanele
- a) Traseul extra-anatomic evită abordarea abdominală dificilă.
- c) Protezele sintetice subcutanate sunt permise și descrise.
- d) Patența extra-anatomică este mai redusă, nu superioară.
- e) Tunelul subcutanat nu exclude compresia sau angularea.
- A Traseul extra-anatomic evită abordarea abdominală dificilă.
- B Bypassul extra-anatomic poate evita intervenția abdominală riscantă.
- C Protezele sintetice subcutanate sunt permise și descrise.
- D Patența extra-anatomică este mai redusă, nu superioară.
- E Tunelul subcutanat nu exclude compresia sau angularea.
13.După o angioplastie inițial reușită, un pacient prezintă din nou stenoză la nouă luni. Evaluarea leziunii evidențiază proliferare celulară, celule musculare netede migrate și depuneri de colagen. Ce mecanisme explică această evoluție?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, E
- Restenoza la acest interval poate rezulta din remodelarea inflamatorie și proliferativă a arterei după procedură, cu hiperplazie neointimală.
- A Leziunea descrisă implică remodelare celulară, nu doar recul mecanic.
- B Artera răspunde la trauma intervenției inițiale.
- C Tabloul corespunde dezvoltării hiperplaziei neointimale.
- D Neexpandarea inițială a balonului nu explică această evoluție.
- E Migrarea musculaturii netede și colagenul contribuie la reîngustare.
14.O pacientă are leziuni stenozante ale arterei femurale comune și ale arterei iliace. Echipa propune endarterectomie femurală locală asociată cu stentare iliacă în aceeași intervenție. Ce justificări descriu această strategie?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- Endarterectomia femurală și stentarea iliacă pot fi combinate într-un abord hibrid, menit să asigure fluxul cu invazivitate mai redusă.
- A Combinația endarterectomiei femurale cu stentarea iliacă este hibridă.
- B Stentarea nu transformă endarterectomia într-un bypass venos.
- C Endarterectomia femurală poate îmbunătăți fluxul unei reconstrucții arteriale.
- D Îndepărtarea plăcii nu echivalează cu implantarea unui grefon venos.
- E Combinarea tehnicilor poate reduce invazivitatea intervenției.
15.Un pacient are durere ischemică în repaus și un ulcer la degetele piciorului. Investigațiile arată ocluzia arterei femurale superficiale și stenoză proximală a arterei femurale profunde. Riscul chirurgical este acceptabil, iar un bypass este realizabil. Care propuneri sunt justificate dacă scopul este vindecarea ulcerului și protejarea membrului?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C, D
- Ulcerul arată că ischemia a produs pierdere tisulară. Creșterea fluxului pe colateralele profunde poate ameliora simptomele, dar nu este suficientă ca strategie izolată de vindecare în acest context. Bypassul trebuie integrat cu prevenția vasculară și urmărirea după intervenție.
- A Ulcerul ischemic necesită un aport arterial suficient pentru vindecare. Când riscul operator este acceptabil și bypassul este realizabil, acesta este justificat pentru salvarea membrului.
- B Corectarea stenozei femurale profunde poate crește fluxul colateral când femurala superficială este ocluzionată. Acest beneficiu de perfuzie nu înseamnă că intervenția izolată va vindeca ulcerul.
- C Durerea ischemică de repaus și ulcerul reprezintă manifestări ale unei ischemii care amenință membrul. Pierderea de țesut impune un obiectiv de revascularizare pentru vindecare și protejarea piciorului.
- D Revascularizarea nu elimină boala arterială sau riscul vascular. Controlul factorilor de risc și tratamentul antiplachetar rămân componente ale îngrijirii după intervenție.
- E Profundoplastia poate ameliora perfuzia colaterală și durerea de repaus, dar un ulcer ischemic cere mai mult flux pentru vindecare. În acest caz, profundoplastia izolată nu justifică înlocuirea bypassului realizabil.
Grile pe paginile care au picat la examen
16.Alegeți afirmațiile corecte despre claudicația intermitentă:5 p
Pagina 521 a picat la examen: întrebarea 88, 2025. După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 521.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, D, E
- A Efortul declanșează și repausul ameliorează durerea.
- B Grupele afectate sunt distale.
- C AFS produce claudicație gambieră, nu a coapsei.
- D Perfuzia este adecvată în repaus.
- E Efortul determină anaerobioză și acidoză locală dureroasă.
17.Referitor la claudicația intermitentă, sunt adevărate următoarele:5 p
Pagina 521 a picat la examen: întrebarea 88, 2025. După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 521.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, D
- A Durerea este musculară.
- B Masa musculară redusă explică scutirea.
- C Sindromul Leriche include impotență și atrofie fesieră.
- D AFS produce claudicație gambieră.
- E Relația efort-repaus este inversată.
18.Evaluarea bolii arteriale periferice poate evidenția:5 p
Pagina 522 a picat la examen: întrebarea 102, 2025 (pag. 521-522). După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 522.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Aspectul Doppler normal este descris ca trifazic.
- B Creșterea stenozei proximale lărgește unda și o face monofazică.
- C IGB sub 0,4 este de obicei asociat cu durere de repaus sau leziuni tisulare.
- D IGB este presiunea de la gleznă împărțită la presiunea brahială, invers față de opțiune.
- E Screeningul bolilor cardiovasculare coexistente este obligatoriu.
19.În evaluarea pacientului cu BAP:5 p
Pagina 522 a picat la examen: întrebarea 102, 2025 (pag. 521-522). După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 522.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, D
- A Piciorul se înroșește în declivitate și devine palid la ridicare.
- B Semnul Buerger este definit explicit ca eritroză de declivitate.
- C Formula IGB este raportul presiunii sistolice de la gleznă la cea brahială.
- D În stenoza proximală semnalul poate deveni bifazic.
- E IGB sub 0,4 este asociat cu durere de repaus sau leziuni tisulare; normal este în general peste 0,9.
20.În explorările imagistice pentru patologia vasculară sunt adevărate următoarele:5 p
Pagina 523 a picat la examen: întrebarea 147, 2021. După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 523.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Angio-RM și angio-CT nu necesită puncție la nivelul arterei femurale.
- B Majoritatea agenților de contrast pentru angio-CT pot exacerba insuficiența renală.
- C Formarea unui pseudoanevrism la locul puncției este enumerată între complicațiile angiografiei.
- D Hidratarea înainte și după angiografie este importantă, în special la cei cu insuficiență renală.
- E Majoritatea agenților de contrast pentru angio-CT pot exacerba insuficiența renală.
21.Referitor la angiografia efectuată pentru diagnosticul bolilor vasculare:5 p
Pagina 523 a picat la examen: întrebarea 147, 2021. După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 523.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- A Contrastul radioopac urmează fluxul sangvin și permite vizualizarea zonelor dilatate și îngustate.
- B Tromboza apare de obicei în primele 6 ore, putând apărea și câteva zile mai târziu.
- C După îndepărtarea cateterului, locul puncției poate fi închis prin compresie manuală.
- D Crearea iatrogenă a unei fistule arteriovenoase este enumerată între complicațiile angiografiei legate de puncție.
- E Toxicitatea renală a contrastului este descrisă ca fiind cel mai frecvent întâlnită la pacienții cu diabet.
Grile de exersare pe capitol
22.Stenturile vasculare autoexpandabile din nitinol au următoarele caracteristici:5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 524
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C
- A Flexibilitatea favorizează adaptarea la traiecte sinuoase.
- B Forța radială este mai mică.
- C Leziunile lungi sau sinuoase sunt un teritoriu de utilizare.
- D Pentru leziunile ostiale calcificate sunt indicate stenturile de oțel cu forță radială ridicată.
- E Toate stenturile sunt expuse riscului de fractură în zonele cu flexie amplă.
pag. 526-541 →Bolile sistemului vascularCe a picat cel mai des la bolile sistemului vascular
Alte capitole
Căile biliareChirurgie ortopedică: bolile sistemului musculoscheletalColon, rect și anus
Vrei grila oficială pe email pe 15 noiembrie, la 16:00, ca să-ți afli punctajul?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre rezidențiat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.