Rezidențiat 2024 medicină dentară, întrebările 161-180 (caietul B)

Răspuns: A, B

1. Cementul este de origine mezenchimală, cu matrice secretată de cementoblaști și dominată de colagen tip I. (Manual, vol. I, p. 11, 12.)

• A Originea cementului este mezenchimală.
• B Duritatea diferă între regiunile rădăcinii.
• C Matricea provine de la cementoblaști.
• D Fibrele se orientează aproape perpendicular pe rădăcină.
• E Predomină colagenul tip I; tipul III este minoritar.

Răspuns: A, C, E

1. Ortopantomograma arată obstacolele și raporturile radiculare care influențează erupția ectopică. (Manual, vol. II, p. 484, 485.)

• A Structura osoasă poate fi apreciată radiologic.
• B Formațiunea supranumerară deviază erupția dintelui permanent, nu a celui temporar.
• C Lipsa rizalizei dintelui temporar poate constitui un obstacol eruptiv.
• D Sunt descrise raporturile radiculare cu dinții vecini, nu cu antagoniștii.
• E Prezența molarilor de minte poate influența lipsa de spațiu și recidiva.

Răspuns: A, C

Răspuns: B, C, D

1. Clasa I aderentă poate fi restaurată prin stratificare anatomică, aplicare în masă ori modelare cu index ocluzal. (Manual, vol. I, p. 78, 79, 80.)

• A Bila prepolimerizată este utilizată pentru refacerea ariei de contact în cavități proximale.
• B Stratificarea anatomică este indicată pentru cavitățile de clasa I.
• C Aplicarea în masă este posibilă cu materiale și grosimi adecvate.
• D Indexul ocluzal reproduce relieful ocluzal în tehnica stamp.
• E Tehnica centripetă reface întâi peretele proximal al cavității de clasa a II-a.

Răspuns: A, B, E

Răspuns: A, D

1. Principiile odontectomiei includ accesul suficient, îndepărtarea osului necesar, secționarea adecvată a dintelui, toaleta plăgii și sutura. (Manual, vol. II, p. 593.)

• A Un lambou suficient de mare permite expunerea optimă a dintelui inclus.
• B Principiul se referă la ostectomie, adică îndepărtarea osului; osteotomia desemnează secționarea osoasă.
• C Separația indicată este corono-radiculară, nu inter-radiculară.
• D Irigarea și îndepărtarea eschilelor, fragmentelor dentare și sacului pericoronar fac parte din toaleta plăgii.
• E Sutura se realizează într-un plan, cu fire separate, nu în 2 planuri.

Răspuns: A, D, E

1. Anodonția redusă poate fi sugerată de persistența dinților temporari și de anomaliile dinților permanenți existenți. (Manual, vol. II, p. 465.)

• A Persistența prelungită a dintelui temporar ridică suspiciunea absenței succesorului.
• B Sunt descrise întârzieri și malpoziții, nu accelerări eruptive.
• C Numărătoarea radiologică este o examinare complementară, nu un element de anamneză sau examen clinic.
• D Dinții existenți pot avea modificări de formă și volum.
• E Tulburările eruptive pot însoți absențele dentare.

Răspuns: C, E

1. Forma falsă a ocluziei adânci acoperite are modificări scheletale mai reduse și exces dento-alveolar frontal. (Manual, vol. II, p. 509.)

• A Spațiul de inocluzie fiziologică este redus.
• B Etajul inferior, nu cel mijlociu, este ușor micșorat.
• C Supraalveolodenția superioară participă la producerea formei false.
• D Componenta scheletică accentuată caracterizează forma adevărată.
• E Componenta deep-bite scheletică este diminuată.

Răspuns: A, D, E

Răspuns: B, C

1. Granulomul apare ca o radiotransparență rotundă sau ovală în jurul apexului, continuă cu spațiul periodontal. (Manual, vol. I, p. 116, 119.)

• A Aspectul de calotă este descris în parodontita apicală cronică fibroasă.
• B Conturul rotund-ovalar este caracteristic imaginii granulomului.
• C Radiotransparența se continuă cu spațiul periodontal.
• D Procesul se traduce prin radiotransparență de liză osoasă, nu prin hipermineralizare.
• E Radiotransparența apicală sau interradiculară variabilă este descrierea abcesului cronic apical.

Răspuns: A, B, C, D

1. Preparația este individualizată după restaurare, țesuturile implicate, raporturile dentare, dotarea cabinetului și starea pacientului. (Manual, vol. I, p. 59, 60.)

• A Instrumentele și materialele disponibile influențează preparația.
• B Țesuturile dentare restante și structurile de susținere contează în planificare.
• C Materialul și tehnica restaurării condiționează forma preparației.
• D Dinții vecini, antagoniștii și relațiile ocluzale influențează tratamentul.
• E Vârsta și sănătatea generală a pacientului fac parte dintre factorii de decizie.

Răspuns: A, C, E

1. Suspiciunea bolilor sistemice justifică analize orientate spre metabolismul glucidic și hemostază. (Manual, vol. I, p. 328.)

• A Glicemia este una dintre analizele recomandate.
• B Sideremia nu este inclusă în setul de analize enumerate.
• C Hemoglobina glicozilată evaluează controlul glicemic.
• D Calcemia nu figurează în acest set de investigații.
• E Timpii de sângerare și coagulare evaluează hemostaza.

Răspuns: A, C, E

1. Forma cu prodenție se asociază adesea cu respirație orală și modificări ale tonusului țesuturilor periorale. (Manual, vol. II, p. 498.)

• A Buza superioară are frecvent tonus redus.
• B Narinele sunt hipotone.
• C Profilul facial este accentuat convex.
• D Unghiul nazolabial este redus prin prokeilie superioară.
• E Tegumentul palid se înscrie în aspectul respiratorului oral.

Răspuns: A, B, C

1. Obturarea în aceeași ședință este posibilă la dinți vitali sau la dinți devitali fără simptome, după preparare și dezinfecție adecvate. (Manual, vol. I, p. 151.)

• A Un dinte vital fără patologie pulpară poate fi obturat în aceeași ședință.
• B Și dintele vital cu patologie pulpară poate fi tratat într-o ședință.
• C Absența simptomelor la un dinte devital permite această opțiune.
• D Parodontita apicală acută simptomatică impune temporizarea obturației.
• E Abcesul periapical acut simptomatic este o indicație de amânare.

Răspuns: B, D

1. Alinierea dinților determină curbe ocluzale, adaptate mișcărilor mandibulare și contactelor funcționale. (Manual, vol. I, p. 176.)

• A Dinții anteriori mandibulari sunt înclinați mezial.
• B Din norma frontală, dinții maxilari prezintă o înclinare vestibulară ușoară.
• C Un plan neted nu permite contacte funcționale simultane în mai multe zone.
• D Curba Spee se evidențiază privind arcadele lateral.
• E Planul de ocluzie participă la descrierea Balkwill, nu la triunghiul bicondilo-simfizar Bonwill.

Răspuns: A, B, E

1. Cementul permite invazia microbiană precoce, iar degradarea sa poate crea cavități cu aspect de fagure. (Manual, vol. I, p. 11, 35.)

• A Microorganismele pătrund din faza inițială.
• B Cavitățile separate de pereți fini dau aspectul de cuib de albină.
• C Mineralizarea redusă explică evoluția rapidă.
• D Orientarea fibrelor favorizează pătrunderea, fără a încetini evoluția.
• E Invazia apare mai devreme decât în smalț.

Răspuns: B, C

1. Tratamentul conservator urmărește păstrarea dintelui temporar și necesită reevaluare după intervenție. (Manual, vol. II, p. 398, 399, 400, 402.)

• A Coafajul direct are indicații limitate și prognostic rezervat.
• B După coafajul direct se verifică evoluția la 1-2 săptămâni.
• C Coafajul indirect necesită control la 1-2 săptămâni.
• D Agenezia succesorului favorizează păstrarea dintelui temporar.
• E Pentru pulpectomia devitală este descrisă resorbția sub 2/3, nu limita de 1/3.

Răspuns: A, B, C

1. Extensia preventivă plasează conturul în țesut sănătos și în zone accesibile curățării, cu margini ușor de restaurat. (Manual, vol. I, p. 62, 65.)

• A Poziția marginilor trebuie să permită închiderea marginală și finisarea.
• B Un contur continuu, cu curbe line și unghiuri rotunjite, evită neregularitățile.
• C Țesutul sănătos reprezintă limita urmărită pentru preparația convențională.
• D Unghiul optim cu suprafața coronară este formulat în etapa finisării marginilor.
• E Marginile se plasează în zone autocurățibile sau accesibile igienizării.

Răspuns: B, E

1. Menținerea indirectă limitează bascularea protezei prin elemente retentive și opozante dispuse corespunzător. (Manual, vol. I, p. 254.)

• A Opoziția la deplasări orizontale definește stabilizarea.
• B Terminațiile flexibile orientate spre edentație contribuie la menținerea indirectă.
• C Gradul de retentivitate al stâlpului condiționează menținerea directă.
• D Solidarizarea cu microproteze este descrisă la stabilizare și reciprocitate.
• E Brațele opozante pot asigura menținerea indirectă.