Rezidențiat 2024 medicină dentară, întrebările 101-120 (caietul B)

Răspuns: B, C, E

1. Reincluzia perturbă ocluzia și evoluția succesorului, iar zonele retentive afectează dinții vecini. (Manual, vol. II, p. 482.)

• A Dintele reinclus este în infrapoziție, nu în suprapoziție.
• B Reincluzia poate împiedica erupția succesorului permanent.
• C Retențiile locale favorizează cariile cervicale și radiculare.
• D Luxarea dintelui anchilozat este o posibilitate terapeutică.
• E Denudarea suprafețelor vecine poate produce hipersensibilitate.

Răspuns: B, C, D

Răspuns: A, D

Răspuns: A, C

1. Înclinarea caninului inclus față de linia mediană permite împărțirea în 3 grade. (Manual, vol. II, p. 472.)

• A Gradul 1 cuprinde intervalul 0-15°.
• B Intervalul 16-30° aparține gradului 2.
• C Gradul 2 este definit prin intervalul 16-30°.
• D Gradul 3 depășește 30°.
• E Un unghi sub 30° nu definește gradul 3.

Răspuns: A, B, E

1. Dimensiunea și distribuția umpluturii modifică proprietățile compozitului. Umplutura poate fi macro, micro, nano sau hibridă. (Manual, vol. I, p. 88.)

• A Microumplutura favorizează luciul persistent și rezistența la uzură.
• B Particulele de dimensiuni variabile permit o încărcare mai eficientă.
• C Macroumplutura este asociată unei contracții reduse, nu mari.
• D Intervalul 0,01-0,1 μm aparține microumpluturii; nanoumplutura este descrisă la 0,005-0,01 μm.
• E Umplutura hibridă amestecă mai multe categorii de particule.

Răspuns: D, E

1. Gingivita de sarcină poate produce hiperplazie papilară, sângerare ușoară și durere dacă intervine suprainfectarea. (Manual, vol. I, p. 332.)

• A Mobilitatea descrisă este patologică de gradul 1 sau 2, nu fiziologică.
• B Hiperplazia predomină papilar, fără limitarea vestibulară propusă.
• C Salivația vâscoasă nu caracterizează tabloul descris al gingivitei de sarcină.
• D Gingia poate sângera la atingeri minime.
• E Suprainfectarea poate determina durere gingivală.

Răspuns: A, B, C

1. Termoinjectarea adaptează gutaperca ramolită la anatomia canalului, inclusiv la neregularități și resorbții interne. (Manual, vol. I, p. 162.)

• A Gutaperca încălzită se adaptează bine geometriei canalului.
• B Tehnica permite obturarea cavităților de resorbție internă.
• C Materialul poate pătrunde în canalele laterale.
• D Contracția la răcire trebuie compensată prin condensare, fiind un dezavantaj.
• E Asigurarea unui debit uniform este o cerință tehnică dificilă, nu un avantaj.

Răspuns: A, C, E

1. Pulpotomia vitală îndepărtează pulpa coronară și păstrează pulpa radiculară; poate avea rol conservativ de urgență. (Manual, vol. I, p. 109, 110.)

• A Amputația interesează porțiunea coronară a pulpei vii.
• B Este descrisă ca intervenție conservativă de urgență, nu de rutină.
• C Poate reduce simptomatologia pulpitelor ireversibile.
• D Indicația simptomatică descrisă privește pulpita ireversibilă, nu reversibilă.
• E Deschiderile accidentale extinse, neadecvate coafajului direct, pot beneficia de pulpotomie.

Răspuns: A, C, D

1. Dentina secundară se depune lent cât timp pulpa este vitală și compensează parțial uzura funcțională. (Manual, vol. I, p. 10.)

• A Formarea ei reprezintă adaptare la funcția dintelui.
• B Poziția dintre mantaua dentinară și predentină descrie dentina primară.
• C Depunerea continuă cât timp se păstrează vitalitatea.
• D Se situează spre pulpă față de dentina primară, deasupra predentinei ori dentinei terțiare.
• E Mineralizarea este mai redusă decât în dentina primară.

Răspuns: A, D

1. Adenomul pleomorf are o capsulă aparent delimitantă, dar extensiile microscopice pot depăși această limită. (Manual, vol. II, p. 663, 664.)

• A Prelungirile digitiforme sau lobulate explică riscul recidivei după extirpare incompletă.
• B Structurile ductale cu stromă limfoidă caracterizează tumora Warthin.
• C Țesutul limfoid reactiv adiacent este descris la tumora Warthin.
• D Capsula conjunctivă este incompletă.
• E Structura polichistică este caracteristică tumorii Warthin.

Răspuns: A, B, C

1. Percuția evidențiază afectarea parodonțiului apical și nu stabilește dacă pulpa este vitală sau necrotică. (Manual, vol. I, p. 100.)

• A Pulpitele acute totale pot determina sensibilitate la percuție.
• B Inflamația apicală acută determină frecvent un răspuns pozitiv.
• C Abcesul periapical produce sensibilitate la percuție.
• D Pulpita seroasă parțială nu este inclusă între situațiile cu răspuns pozitiv caracteristic.
• E Testul apreciază țesuturile apicale, nu statusul pulpar.

Răspuns: A, C, E

1. Accesul dificil la suprafețele proximale întârzie diagnosticul clinic; radiografia și transiluminarea completează examinarea. (Manual, vol. I, p. 40, 41, 48.)

• A Sondele cu dublă curbură 9, 10 sau 17 permit examinarea leziunilor din aria de contact.
• B Radiografia poate evidenția și leziuni limitate la smalț; interesarea mare a dentinei nu este obligatorie.
• C Accesibilitatea redusă face ca multe leziuni să fie descoperite abia după cavitare.
• D Pragul indicat pentru senzorii clasici este de minimum 30%; valoarea de 5-10% privește senzorii digitali.
• E Transiluminarea poate confirma leziunile incipiente prin evidențierea unei umbre în smalț.

Răspuns: A, C, E

1. Rezistența biofilmului implică transfer genetic, enzime inactivatoare și populații cu mecanisme eficiente de eliminare a antibioticelor. (Manual, vol. I, p. 301.)

• A Schimbul de ADN poate transmite rezistența.
• B Diversitatea habitatelor descrie ecologia biofilmului, fără a identifica mecanismul de rezistență enumerat.
• C Enzime precum beta-lactamaza pot degrada antibiotice.
• D Organizarea speciilor descrie comunitatea; mecanismul de barieră este reducerea difuziunii prin matrice.
• E Unele populații elimină antibioticul prin pompe de eflux.

Răspuns: B, C

1. Reculul apare prin relaxarea tensiunilor acumulate în lingură și materialul chitos, deformând dimensiunile modelului. (Manual, vol. I, p. 215.)

• A Eroarea apare în special cu materiale chitoase.
• B Destinderea lingurii poate produce bonturi subdimensionate vestibulo-oral.
• C Lingurile metalice rigide reduc flectarea pereților.
• D Deretentivizarea previne deformarea permanentă la dezinserție, nu reculul.
• E Îndepărtarea rapidă într-o mișcare combate deformarea permanentă.

Răspuns: B, C

1. Îmbătrânirea produce subțiere și modificări de culoare, cu permeabilitate mai mică a smalțului. (Manual, vol. I, p. 6, 7.)

• A Permeabilitatea scade odată cu vârsta.
• B Uzura reduce grosimea smalțului.
• C Coloranții și dentina subiacentă modifică nuanța.
• D Fluorul se acumulează la suprafață, în loc să scadă.
• E Smalțul matur nu se remodelează tisular.

Răspuns: B, C

1. Fasciita necrozantă cervicală este favorizată de comorbidități și de expuneri care cresc vulnerabilitatea la infecții. (Manual, vol. II, p. 609, 613, 619.)

• A Abuzul de antibiotice este menționat în contextul supurațiilor difuze, fără a fi factorul specific enumerat aici pentru fasciită.
• B Etilismul cronic este un factor de risc.
• C Consumul de droguri este un factor de risc.
• D Antiresorbtivele și antiangiogenicele sunt asociate osteonecrozei medicamentoase.
• E Afecțiunile cardiovasculare nu sunt factorii specifici enumerați pentru acest tablou.

Răspuns: C, D

1. Culisele intracoronare se bazează pe alunecarea patricei într-o matrice situată în interiorul restaurării. (Manual, vol. I, p. 258.)

• A Gilmore desemnează un sistem de bară, nu o culisă intracoronară.
• B Dolder este un sistem de bară pentru conexiunea protezei.
• C Crismani este un exemplu de culisă intracoronară prefabricată.
• D Mc. Collum aparține culiselor intracoronare prefabricate.
• E Ackermann desemnează un sistem de bară.

Răspuns: B, D, E

1. Amprenta mucostatică folosește material fluid și margini scurte, urmărind adeziunea fără mobilizarea periferiei. (Manual, vol. I, p. 262.)

• A Portamprenta funcționalizată caracterizează amprenta mucodinamică.
• B Portamprenta mucostatică are margini scurte.
• C Marginile bine delimitate prin mobilizare sunt un avantaj al tehnicii mucodinamice.
• D Amprenta mucostatică nu utilizează succiunea.
• E Marginile rezultate pot fi subțiri și înalte, necesitând retușare.

Răspuns: B, E