Rezidențiat 2024 medicină dentară, întrebările 61-80 (caietul B)

Răspuns: A, B

1. Erorile de diagnostic și tehnica inadecvată determină accidente; anatomia dificilă și tratamentele anterioare sunt factori favorizanți. (Manual, vol. I, p. 167.)

• A Diagnosticul sau prognosticul greșit este factor determinant.
• B Tehnica și instrumentele neadecvate cazului sunt factori determinanți.
• C Morfologia particulară favorizează accidentele, fără a fi încadrată ca determinant.
• D Antecedentele terapeutice sunt enumerate între factorii favorizanți.
• E Complexitatea endodontică este factor favorizant.

Răspuns: A, B, E

1. Bolile necrozante au invazie bacteriană masivă, distrucție tisulară rapidă și simptome pronunțate, cu răspuns la antibiotice sistemice. (Manual, vol. I, p. 343, 344.)

• A Invazia masivă contribuie la fiziopatologia lor distinctă.
• B Distrucția rapidă produce defecte tisulare.
• C Simptomatologia este zgomotoasă, nu atenuată.
• D Rezoluția rapidă descrisă urmează antibioterapiei sistemice.
• E Procesul poate distruge complet țesuturile parodontale afectate.

Răspuns: B, C, E

1. Curvettes sunt 4 mini chiurete cu lamă scurtată și curbată, utile la unghiurile de linie. (Manual, vol. I, p. 352.)

• A Modificarea chiuretelor After Five definește Mini Five.
• B Setul cuprinde 4 mini chiurete.
• C Partea activă este cu 50% mai scurtă decât la Gracey convenționale.
• D Reducerea suplimentară a grosimii cu 20% caracterizează Micro Mini Five.
• E Forma lamei favorizează adaptarea la unghiurile de linie.

Răspuns: A, B, E

1. Amprenta monofazică folosește 1 material de consistență medie, într-o lingură individuală, într-un singur timp. (Manual, vol. I, p. 210, 212.)

• A Portamprenta individuală face parte din tehnică.
• B Tehnica este utilizată frecvent în implantologie.
• C Șnurul gros se îndepărtează înaintea injectării materialului.
• D Amprentarea are loc într-un singur timp.
• E Consistența materialului este medie.

Răspuns: B, E

1. Osteomielita supurată cronică trebuie diferențiată de leziunile fibroase și de infecțiile osoase specifice. (Manual, vol. II, p. 616, 617.)

• A Forma sclerogenă nesupurată are un tablou distinct și nu este în lista diferențială prezentată.
• B Displazia fibroasă poate intra în diagnosticul diferențial.
• C Osteoperiostita nu este diagnosticul enumerat pentru forma cronică supurată.
• D Forma acută se diferențiază evolutiv, dar nu figurează în lista de diagnostice diferențiale prezentată aici.
• E Osteomielitele cronice specifice trebuie diferențiate.

Răspuns: A, B, D

1. O formațiune cervicală suspectă trebuie diferențiată și de reliefuri anatomice normale. (Manual, vol. II, p. 653, 654.)

• A Bulbul carotic poate mima o formațiune cervicală.
• B Procesele transverse vertebrale sunt structuri normale de diferențiat.
• C Diverticulul Zenker reprezintă o altă cauză patologică, nu o structură normală.
• D Cornul mare al hioidului poate fi confundat cu o formațiune.
• E Malformația vasculară nu reprezintă structură anatomică normală.

Răspuns: A, C, E

1. Condensarea laterală la rece este predictibilă și accesibilă ca preț, dar are limite de omogenitate și de obturare a ramificațiilor. (Manual, vol. I, p. 157.)

• A Predictibilitatea și eficiența sunt avantaje ale tehnicii.
• B Umplerea ramificațiilor numai prin sealer reprezintă o limitare.
• C Sigilarea apicală de bună calitate este enumerată între avantaje.
• D Lipsa unui stop apical reprezintă o limitare, nu un avantaj.
• E Costul redus constituie un avantaj practic.

Răspuns: D, E

1. Ancorarea ortodontică trebuie să permită tracțiunea dintelui și să ofere retenție sigură dispozitivului. (Manual, vol. II, p. 477, 596, 597.)

• A Ancorarea peritisulară presupune ligaturarea în jurul coletului, nu o cavitate coronară.
• B Ancorarea transtisulară folosește un tunel transcoronar, nu un tunel de erupție.
• C Cârligul colat servește tracțiunii; ligatura cervicală este o tehnică distinctă.
• D Butonul colat permite aplicarea ulterioară a tracțiunii.
• E Hemostaza bună favorizează colarea sigură a accesoriilor.

Răspuns: B, C, E

1. Abordul retromandibular trece în apropierea nervului facial și a unor vase cervicale importante. (Manual, vol. II, p. 555.)

• A Artera maxilară internă nu este vasul indicat în lista accidentelor acestui abord.
• B Injectarea accidentală poate produce pareză facială tranzitorie.
• C Artera carotidă externă poate fi lezată.
• D Trismusul accentuat este o situație în care se discută abordul superior.
• E Vena jugulară externă poate fi lezată.

Răspuns: A, D

1. Parodontita cronică are de regulă progresie lentă sau moderată și floră subgingivală variabilă. (Manual, vol. I, p. 341, 342.)

• A Rata lentă până la moderată este caracteristică formei cronice.
• B Răspunsul seric slab este descris între caracteristicile parodontitei agresive.
• C Agregarea familială este caracteristică formei agresive.
• D Compoziția microbiană subgingivală poate varia.
• E Oprirea spontană este menționată între particularitățile parodontitei agresive.

Răspuns: A, D, E

1. Criteriile ESE cer absența simptomelor, funcționalitate și imagine radiologică fără patologie, evaluate la cel puțin 1 an. (Manual, vol. I, p. 171.)

• A Lipsa durerii, edemului și fistulei intră în definiția succesului.
• B Persistența neschimbată a leziunii la 4 ani este criteriu de eșec.
• C Reducerea fără dispariție completă în 4 ani este încadrată ca eșec în aceste criterii.
• D Dintele trebuie să fie funcțional.
• E Imaginea radiologică trebuie să nu prezinte elemente patologice.

Răspuns: A, D

1. Portamprenta distanțată parcelar permite compresiune selectivă, despovărând țesuturile sensibile sau reziliente. (Manual, vol. I, p. 263.)

• A Este utilizată pentru compresiune selectivă.
• B Descrierea corespunde portamprentei complet distanțate.
• C Contactul pe 3 mm periferic definește portamprenta cu contact marginal.
• D Distanțarea se realizează în zone sensibile ori cu reziliență mare.
• E Butonii de distanțare sunt descriși la portamprente complet distanțate.

Răspuns: A, C, D, E

1. Accesul corect permite identificarea canalelor și instrumentarea rectilinie, conservând suficient țesut pentru restaurare. (Manual, vol. I, p. 128.)

• A Țesuturile infectate sau nesusținute și conținutul camerei se îndepărtează.
• B Pereții sunt ușor divergenți spre ocluzal, nu paraleli.
• C Vizualizarea directă permite identificarea orificiilor canalare.
• D Traseul rectiliniu este urmărit până la apex sau până la prima curbură.
• E Accesul trebuie echilibrat cu păstrarea țesuturilor și a rezistenței dintelui.

Răspuns: C, E

1. Houston a redus dirijarea erupției la 3 etape succesive de extracție. (Manual, vol. II, p. 486.)

• A Prima etapă vizează caninii temporari.
• B A doua etapă vizează primul molar temporar.
• C Cei 4 canini temporari se extrag în prima etapă.
• D Primul molar temporar se extrage în etapa a doua.
• E Primul premolar se extrage în etapa a treia.

Răspuns: B, E

1. Retrognatismul maxilar retrage regiunea mijlocie a feței, mandibula având dezvoltare relativ normală. (Manual, vol. II, p. 525, 526.)

• A Profilul este concav, nu convex.
• B Retragerea buzei superioare inversează treapta labială.
• C Buza superioară este situată posterior.
• D Planul nazofrontal este Dreyfuss; planul Simon este orbito-frontal.
• E Gnathion rămâne pe planul orbito-frontal Simon.

Răspuns: A, B, D

1. Hemofilia B necesită substituția factorului IX înaintea intervenției și până la vindecarea plăgii. (Manual, vol. II, p. 570.)

• A Plasma proaspătă sau congelată poate furniza factorul IX.
• B Factorul IX recombinant este o opțiune de substituție.
• C Vitamina K nu înlocuiește direct factorul IX deficitar congenital.
• D Concentratul de complex protrombinic este o opțiune enumerată.
• E Sângele integral proaspăt este enumerat la substituția din hemofilia A.

Răspuns: A, E

1. Mecanismul buccinator reunește constrictorii faringieni superiori, buccinatorii și orbicularii, contribuind la echilibrul arcadelor. (Manual, vol. I, p. 175.)

• A Împreună cu limba, acest ansamblu are rol morfogenetic maxilo-facial.
• B Pterigoidienii nu sunt incluși în ansamblul muscular descris.
• C Maseterii nu sunt componente ale mecanismului buccinator.
• D Temporalii nu sunt incluși în această unitate.
• E Orbicularii buzelor intră în componența mecanismului.

Răspuns: A, B

1. Limita cervicală se adaptează restaurării și fixării; BOPT permite preparația apical de joncțiunea cervicală. (Manual, vol. I, p. 202, 203.)

• A Instrumentele în flacără la vârf se folosesc pentru preparația fără prag.
• B Pragul rotunjit este recomandat pentru fațete.
• C Afectarea parodontală poate constitui indicație pentru BOPT.
• D Retracția gingivală este una dintre indicațiile enumerate pentru BOPT.
• E Geometria depinde și de tehnica de fixare.

Răspuns: B, C

1. Lățimea spațiului protetic depinde de poziția dinților limitrofi și de volumul crestei edentate. (Manual, vol. I, p. 232.)

• A Rotațiile axiale sunt enumerate între cauzele micșorării lățimii.
• B Înclinările vestibulo-orale pot mări lățimea.
• C Crestele exostotice măresc lățimea spațiului.
• D Prepararea dinților limitrofi poate micșora lățimea.
• E Atrofia crestei micșorează lățimea.

Răspuns: A, C, E

1. Flora șanțului gingival descrisă în diabetul insulinodependent include streptococi, Actinomyces, Veillonella parvula și Fusobacterium. (Manual, vol. I, p. 333.)

• A Fusobacterium este inclus între microorganismele predominante.
• B P. gingivalis nu figurează în lista specifică acestei forme de gingivită.
• C Veillonella parvula este menționată pentru acest tablou.
• D T. denticola nu figurează în această listă.
• E Speciile de Streptococcus sunt incluse.