Rezidențiat 2024 medicină dentară, întrebările 141-160 (caietul B)

Răspuns: A, B, E

1. Formele histologice ale osteosarcomului se distribuie diferit după tipul celular predominant. (Manual, vol. II, p. 650.)

• A Forma osteoblastică reprezintă 45%.
• B Forma condroblastică reprezintă 27%.
• C Forma anaplastică reprezintă 17%, nu 20%.
• D Forma fibroblastică reprezintă 9%, nu 6%.
• E Forma teleangiectazică reprezintă 1%.

Răspuns: A, C

1. Prognatismul mandibular anatomic mărește mai multe unghiuri care reflectă poziția și înclinarea mandibulei. (Manual, vol. II, p. 528.)

• A Unghiul mandibular poate atinge 140-145°, peste intervalul normal.
• B Unghiul B este mărit peste reperul normal de 20°.
• C Unghiul Tweed depășește intervalul normal de 22-25°.
• D Unghiul dintre baza craniului și planul mandibular depășește valoarea normală de 35°.
• E SNB este mărit peste valoarea normală, nu sub 78-80°.

Răspuns: D, E

1. Fluoroza apare prin expunere sistemică excesivă în perioada formării smalțului, iar severitatea depinde de doză și durată. (Manual, vol. I, p. 52, 53.)

• A Aspectul clinic se modifică în funcție de aportul de fluor.
• B Durata excesului sanguin influențează leziunile.
• C Excesul sanguin este un factor general.
• D Sub stratul superficial poate exista smalț hipomineralizat și poros.
• E Perioada de risc descrisă cuprinde primii 8 ani de viață.

Răspuns: B, C, D

1. Recidiva se dezvoltă sub restaurare și poate rămâne ascunsă chiar când adaptarea marginală este corectă. (Manual, vol. I, p. 44.)

• A Discontinuitatea marginală orientează spre carie secundară marginală.
• B Evoluția poate produce simptome de carie ori inflamație pulpară.
• C Restaurarea poate fi corect adaptată marginal.
• D Îndepărtarea restaurării descoperă dentina necrotică.
• E Colorația smalțului marginal este descrisă la caria secundară marginală.

Răspuns: A, B, D

Răspuns: A, E

1. Procedeul Vazirani-Akinosi nu oferă un reper osos direct, astfel că direcția și profunzimea acului trebuie controlate. (Manual, vol. II, p. 556.)

• A Pătrunderea prea profundă poate duce la injectare în parotidă.
• B Lipsa reperului osos este o caracteristică a tehnicii.
• C Injectarea laterală nu este incidentul tehnic specific descris aici.
• D Tulburarea de deglutiție propusă nu este incidentul enumerat pentru această tehnică.
• E Pătrunderea medial de ligamentul sfenomandibular deviază acul în spațiul pterigomaxilar.

Răspuns: A, E

1. Sistemul 2 Shape folosește TS1 25/.04 și TS2 25/.06, urmate, la nevoie, de instrumentele de finisare apicală. (Manual, vol. I, p. 138.)

• A Lungimile disponibile sunt 21, 25 și 31 mm.
• B TS1 are conicitate 4%, cu vârf de 0,25 mm.
• C TS2 are conicitate 6%, cu vârf de 0,25 mm.
• D F35 are conicitate 6%, nu 4%.
• E F40 are vârf de 0,40 mm și conicitate 6%.

Răspuns: A, B, D

1. Accidentele intraoperatorii ale odontectomiei pot afecta structurile vecine caninului inclus. (Manual, vol. II, p. 596, 564, 589.)

• A Apexurile dinților vecini pot fi fracturate în timpul manevrelor.
• B Procesul alveolar se poate fractura intraoperator.
• C Necroza mucoasei este o complicație tisulară ulterioară, nu accidentul intraoperator enumerat.
• D Sinusul maxilar poate fi deschis accidental.
• E Alveolita apare postextracțional, după intervenție.

Răspuns: A, C

1. Cauzele congenitale, aparente și dobândite sunt determinante; genetica și condițiile de risc sunt factori favorizanți. (Manual, vol. I, p. 225.)

• A Cauzele congenitale sunt incluse între determinanți.
• B Factorii genetici sunt în grupa favorizanților.
• C Absența aparentă prin incluzie sau anclavare constituie o cauză determinantă.
• D Factorii de risc sunt favorizanți.
• E Factorii socio-economici și demografici sunt favorizanți.

Răspuns: B, D, E

1. Sacul pericoronar se poate infecta prin comunicare cu mediul oral sau prin propagarea unei infecții vecine. (Manual, vol. II, p. 591.)

• A Diseminarea în bolile infecțioase este descrisă pe cale sanguină.
• B O leziune de decubit poate deschide o cale de contaminare.
• C Este descrisă atrofia mare, care poate deschide sacul coronar.
• D O pungă parodontală vecină poate transmite infecția.
• E Un focar de osteomielită poate contamina sacul pericoronar.

Răspuns: D, E

1. Istoricul erupției și al traumatismelor diferențiază reincluzia parțială de alte cauze de infrapoziție. (Manual, vol. II, p. 481.)

• A Incluzia intră în diferențierea formei totale de reincluzie.
• B Anodonția este diferențiată de reincluzia totală.
• C Extracția explică absența dintelui și se discută în forma totală.
• D Oprirea temporară a erupției poate mima reincluzia parțială.
• E Intruzia parțială posttraumatică se diferențiază prin anamneză.

Răspuns: A, B, D

1. Derivații matricii amelare favorizează celulele ligamentare și vascularizația, limitând răspunsul inflamator și migrarea epitelială. (Manual, vol. I, p. 360.)

• A Stimularea angiogenezei contribuie la regenerare.
• B Modifică competiția celulară în favoarea celulelor ligamentare.
• C Sinteza proteică a celulelor ligamentare este stimulată.
• D Producția de citokine este redusă.
• E Expresia proteinelor morfogenice osoase crește.

Răspuns: A, B, C

1. ProTaper Next presupune acces, estimarea lungimii, cale de alunecare și instrumentare cu X1 și X2 până la lungimea de lucru. (Manual, vol. I, p. 139.)

• A Cavitatea de acces reprezintă primul pas al protocolului.
• B Radiografia preoperatorie oferă determinarea inițială a lungimii de lucru.
• C Glide path se realizează cu instrumente PathFile sau ProGlider.
• D X1 este utilizat pe toată lungimea de lucru, nu doar coronar.
• E X2 este utilizat pe toată lungimea de lucru, nu doar coronar.

Răspuns: A, B, C

1. Gutaperca este maleabilă, stabilă dimensional și bine tolerată, dar concentrația mare de oxid de zinc poate avea efect iritant. (Manual, vol. I, p. 153.)

• A Plasticitatea, maleabilitatea și elasticitatea facilitează utilizarea clinică.
• B Stabilitatea dimensională și lipsa resorbției sunt avantaje.
• C Este descrisă ca material inert, bine tolerat periapical.
• D Conținutul crescut de oxid de zinc poate produce iritație și nu constituie un avantaj.
• E Procedura indicată este imersia în NaOCl 5,25% timp de 60 secunde, nu protocolul propus.

Răspuns: A, B, E

Răspuns: A, B, C

1. Acul Hedström are conuri suprapuse realizate prin tăiere și lucrează prin raclare axială, fără rotație. (Manual, vol. I, p. 125.)

• A Instrumentul este prelucrat prin tăiere din oțel inoxidabil.
• B Partea activă prezintă 14-30 de conuri suprapuse.
• C Raclarea dentinară se obține prin mișcări axiale de du-te-vino.
• D Rotația poate bloca și fractura instrumentul.
• E Dezobturarea canalelor se numără printre utilizările sale.

Răspuns: D, E

1. Conceptul III mandibular utilizează 4-6 implanturi interforaminale și o bară cu extensii distale pentru sprijin implantar. (Manual, vol. I, p. 284.)

• A Oferta osoasă bună cu relații intermaxilare acceptabile este formularea conceptului IV.
• B Conceptul III transmite forțele exclusiv pe implanturi.
• C Numărul de 3-5 implanturi este descris pentru conceptul II.
• D Conceptul III poate fi aplicat cu ofertă bună interforaminală și creste atrofiate posterior.
• E Bara prezintă extensii distale bilaterale și se fixează prin șuruburi.

Răspuns: C, E

1. IL-1β activează răspunsul imun și celulele parodontale, iar TNF-α poate limita repararea prin apoptoză fibroblastică. (Manual, vol. I, p. 306.)

• A Apoptoza fibroblastelor este atribuită TNF-α.
• B Limitarea reparației este efectul TNF-α descris.
• C IL-1β stimulează diferențierea celulelor T helper.
• D IL-1β stimulează celulele locale și producerea de metaloproteinaze.
• E Acțiunea IL-1β este sinergică cu PGE2.

Răspuns: C, D

1. Granulomul periferic cu celule gigante poate eroda superficial osul alveolar pe care se dezvoltă. (Manual, vol. II, p. 634.)

• A Liza extinsă dincolo de procesul alveolar nu este aspectul periferic caracteristic.
• B Leziunea se leagă de factori iritativi gingivo-parodontali sau de creasta edentată.
• C Pe creasta edentată poate apărea o eroziune superficială cu aspect de os ciupit.
• D Liza poate afecta limbusul alveolar subiacent.
• E Condensarea corticalei cu reacție periostală nu este aspectul caracteristic.

Răspuns: A, C, E

1. Regenerarea defectelor peste 3 mm cere morfologie favorabilă și posibilitatea controlului problemelor dentare și ocluzale. (Manual, vol. I, p. 361.)

• A Mobilitatea trebuie să poată fi gestionată.
• B Pragul sub 5 mm nu reprezintă criteriul enunțat pentru regenerare.
• C Defectul trebuie să aibă morfologie favorabilă regenerării.
• D Pot fi necesare șlefuiri selective sau solidarizarea dinților adiacenți.
• E Problema endodontică trebuie să poată fi tratată.