Rezidențiat 2024 medicină dentară, întrebările 81-100 (caietul B)

Răspuns: A, E

1. Tratamentul osteonecrozei medicamentoase urmărește controlul durerii, al infecției secundare și al complicațiilor. (Manual, vol. II, p. 621.)

• A Reducerea durerii contribuie la menținerea calității vieții.
• B Eliminarea unui factor dentar nu reprezintă obiectivul general enunțat pentru această osteonecroză.
• C Remodelarea osoasă nu este obiectivul paliativ descris.
• D Este vizată infecția secundară, nu primară.
• E Tratamentul complicațiilor este un obiectiv explicit.

Răspuns: B, C, E

1. Gingia liberă formează marginea coronară a gingiei și peretele extern al sulcusului gingival. Sănătoasă, are profil ascuțit, aspect regulat și consistență fermă. (Manual, vol. I, p. 291.)

• A Șanțul gingival este spațiul dintre dinte și gingia liberă. Separarea de gingia fixă se face prin șanțul gingiei libere, o structură distinctă.
• B Gingia marginală este porțiunea situată cel mai coronar a gingiei.
• C Marginea gingivală sănătoasă are profil ascuțit.
• D Aspectul normal este regulat, cu un contur neted.
• E Consistența normală a gingiei marginale este fermă.

Răspuns: B, C, E

1. Giomerii sunt materiale cu matrice rășinică și particule de sticlă prereacționată. Necesită adeziv, pot fi utilizați ca lineri și eliberează ioni, inclusiv fluor, cu efect de inhibare a formării plăcii bacteriene. (Manual, vol. I, p. 94, 95.)

• A Aplicarea lor pe structurile dure dentare necesită un sistem adeziv dedicat sau universal.
• B Variantele adecvate de giomeri pot fi utilizate ca lineri, precum și ca baze sau restaurări definitive.
• C Particulele de sticlă prereacționată eliberează fluor.
• D Matricea rășinică determină o dilatare termică mai mare decât a dentinei; similitudinea cu dentina este caracteristică cimenturilor ionomere, fără a putea fi transferată giomerilor.
• E Eliberarea ionilor din particulele prereacționate contribuie la inhibarea formării plăcii bacteriene.

Răspuns: B, C, D

1. Incluzia dentară poate avea cauze locale și generale. Avitaminoza D, despicăturile labio-maxilo-palatine și boala Paget sunt încadrate între factorii generali; obiceiurile vicioase și hemiatrofia facială sunt încadrate între cauzele locale. (Manual, vol. II, p. 411.)

• A Interpoziția unor obiecte între arcade este un obicei vicios cu acțiune locală, încadrat între factorii locali.
• B Avitaminoza D este inclusă între factorii generali ai incluziei dentare.
• C Despicăturile labio-maxilo-palatine sunt incluse în clasificarea factorilor generali.
• D Boala Paget este enumerată între factorii generali implicați în incluzie.
• E Sindromul Romberg, cu atrofia progresivă a hemifeței, este inclus între factorii locali.

Răspuns: A, D, E

1. Contraindicațiile articainei includ unele tulburări cardiace severe și epilepsia necontrolată. (Manual, vol. II, p. 539, 540.)

• A Blocul atrio-ventricular sever este contraindicație.
• B În lista prezentată este hipotensiunea severă; hipertensiunea necesită evaluarea vasoconstrictorului.
• C Tahipneea este o manifestare respiratorie posibilă în toxicitate.
• D Insuficiența cardiacă congestivă acută este contraindicație.
• E Epilepsia fără tratament este contraindicație.

Răspuns: A, C, E

1. Inflamația gingivală progresivă produce vasodilatație, permeabilitate vasculară crescută și edem, adâncind sulcusul. (Manual, vol. I, p. 307.)

• A Edemul rezultă din răspunsul inflamator vascular.
• B Permeabilitatea vasculară crește.
• C Tumefacția gingiei adâncește sulcusul.
• D Mobilitatea dentară nu este o consecință directă a inflamației limitate la gingie.
• E Vasele se dilată în cadrul răspunsului inflamator.

Răspuns: A, C, E

1. Adaptarea secundară consolidează în prima lună echilibrul dintre proteză și țesuturi, cu controale și retușuri după nevoie. (Manual, vol. I, p. 272.)

• A Etapa durează 30 zile de la inserție.
• B Perioada după 30 zile reprezintă adaptarea tardivă.
• C În această etapă se realizează echilibrul proteză-câmp.
• D Controalele sunt săptămânale ori mai frecvente în această etapă.
• E Zonele de compresiune pot necesita retușuri.

Răspuns: A, D, E

1. Examenul parodontal combină inspecția cu palparea și sondajul, inclusiv evaluarea contactelor și a nivelului osos. (Manual, vol. I, p. 327.)

• A Marginea gingivală se palpează cu sonda.
• B Sulcusul se examinează esențial prin palpare și sondaj.
• C Fenotipul gingival se apreciază prin inspecție.
• D Punctele de contact se verifică folosind sonda.
• E Sondajul transgingival permite evaluarea clinică a osului.

Răspuns: A, C

1. Flegmonul planșeului bucal se poate extinde cu complicații septice amenințătoare de viață. (Manual, vol. II, p. 609, 611.)

• A Poate determina tromboflebită septică a sinusului cavernos.
• B Osteomielita supurată acută nu este complicația specifică enumerată pentru flegmonul de planșeu.
• C Extinderea poate produce mediastinită acută.
• D Tromboza venelor faciale este descrisă în evoluția flegmonului hemifacial.
• E Complicațiile septice maxilare sunt descrise la flegmonul hemifacial.

Răspuns: C, D

1. Forma scheletică a ocluziei deschise asociază divergență facială crescută și modificări verticale ale mandibulei. (Manual, vol. II, p. 513.)

• A Tiparul este hiperdivergent.
• B Creșterea dento-alveolară excesivă este în sens vertical, mai ales posterior.
• C Ramura ascendentă mandibulară este scurtă.
• D Unghiul mandibular are valori crescute.
• E Mandibula prezintă rotație posterioară.

Răspuns: C, D, E

1. Acele Kerr reamer au mai puține spire și secțiune triunghiulară; acele file au mai multe spire și secțiune pătrată. (Manual, vol. I, p. 124, 125.)

• A Intervalul 8-16 aparține acelor reamer, nu file.
• B Intervalul 24-36 aparține acelor file, nu reamer.
• C Acele reamer au 8-16 spire și secțiune triunghiulară.
• D Acele file au 24-36 spire și secțiune pătrată.
• E Instrumentele convenționale pot lărgi excentric canalele curbe, cu risc de transportare.

Răspuns: C, D

1. Disjunctoarele articulate fără revenire se deosebesc de sistemele prevăzute cu resort sau amortizor. (Manual, vol. I, p. 259.)

• A Șarniera cu resort are dispozitiv de revenire.
• B Coroanele cu amortizor aparțin grupei cu revenire.
• C Sistemul AX-RO este inclus între sistemele fără revenire.
• D Balamalele sunt articulate fără dispozitiv de revenire.
• E Sistemele amortizate fac parte din categoria cu revenire.

Răspuns: A, B, D

1. Retenția cavității de clasa I stabilizează obturația prin orientarea pereților; cavitățile mari pot necesita retenții suplimentare. (Manual, vol. I, p. 63, 64.)

• A Într-o cavitate mică sunt suficienți cel puțin 2 pereți verticali paraleli.
• B Retenția împiedică deplasarea restaurării.
• C În cavitățile profunde sunt recomandate unghiuri interne mai rotunjite.
• D Șanțurile reciproce pot suplimenta retenția cavităților extinse.
• E Coada de rândunică este descrisă pentru componenta orizontală a clasei a II-a, nu ca regulă pentru clasa I.

Răspuns: A, B, D

1. Compresia netratată poate menține dificultățile respiratorii și poate crește riscul traumatismelor și afectării parodontale. (Manual, vol. II, p. 502.)

• A Respirația orală cronică poate afecta dezvoltarea generală.
• B Incisivii superiori prodenți sunt mai expuși la traumatisme.
• C Afectarea parodontală accentuează prodenția, nu retrodenția.
• D Reducerea protecției salivare și suprasolicitarea favorizează afectarea parodontală frontală.
• E Sunt descrise inflamații recurente ale urechii medii, nu externe.

Răspuns: A, B

1. Cimenturile ionomere modificate cu rășini păstrează numeroase proprietăți ale ionomerilor, dar au rezistență și elasticitate ameliorate. (Manual, vol. I, p. 94, 95.)

• A Comportamentul lor este mai apropiat de ionomerii de sticlă.
• B Eliberarea de fluor depășește eliberarea compomerilor.
• C Elasticitatea este mai bună decât la ionomerii convenționali.
• D Particulele ionomere prepolimerizate caracterizează giomerii.
• E Ordinea rezistenței este compozit, compomer, ionomer modificat cu rășini, ionomer convențional.

Răspuns: A, C

1. Morfologia și inserția frenului labial influențează direcția laturilor diastemei. (Manual, vol. II, p. 489, 490.)

• A Frenul lat poate menține laturi paralele.
• B Tipurile descrise sunt frenuri late, fără această asociere pentru frenul îngust.
• C Inserția înaltă a frenului lat se asociază cu convergență ocluzală.
• D Inserția joasă determină divergență spre planul ocluzal.
• E Diastema falsă are alte cauze decât frenul labial hiperdezvoltat.

Răspuns: C, D

1. Materialele bioactive aplicate pe plaga dentinară susțin protecția și răspunsul reparator pulpar. (Manual, vol. II, p. 394.)

• A Lacurile cu fluor nu figurează în lista materialelor pentru această etapă.
• B Ionomerii de sticlă sunt folosiți la restaurarea coronară, fără a fi materialele de tratament enumerate aici.
• C Biodentine este inclus între materialele pentru plaga dentinară.
• D MTA este un material bioactiv indicat în această etapă.
• E Rășinile cu fluor nu înlocuiesc materialele de protecție pulpară enumerate.

Răspuns: A, B, E

1. În maturarea preeruptivă, cristalele existente cresc și matricea organică se modifică, inclusiv prin aport de fluor. (Manual, vol. I, p. 20.)

• A Cantitatea și compoziția matricei organice se schimbă.
• B Cristalele existente cresc în dimensiuni.
• C Tulburările metabolice pot afecta această etapă.
• D Nu se formează cristale noi în această etapă.
• E Fluorul poate fi încorporat înaintea erupției.

Răspuns: A, B

1. Hemoragia persistentă poate apărea când factori locali împiedică formarea sau stabilizarea cheagului. (Manual, vol. II, p. 586, 587, 588.)

• A Nerespectarea indicațiilor, mai ales clătirea imediată, poate relua sângerarea.
• B Țesutul de granulație restant poate întreține hemoragia.
• C Infecțiile acute și cronice sunt discutate între factorii generali ai tulburărilor hemostatice.
• D Liza fibrinolitică a cheagului este un mecanism al alveolitei.
• E Substanțele care perturbă organizarea cheagului sunt discutate în etiologia alveolitei.

Răspuns: B, C, E

1. Ormocerii combină o matrice polisiloxanică și umplutură anorganică, cu reducerea contracției și proprietăți estetice bune. (Manual, vol. I, p. 93.)

• A Acidul poliacrilic caracterizează ionomerii, nu matricea ormocerilor.
• B Matricea principală este polisiloxanică.
• C Expansiunea termică este apropiată de cea a țesuturilor dentare dure.
• D Ormocerii au contracție de polimerizare cu 50% mai redusă; varianta inversează sensul comparației.
• E Fizionomia foarte bună este una dintre proprietățile acestora.