Rezidențiat 2024 medicină dentară, întrebările 21-40 (caietul B)

Răspuns: d) Pacienți cu afecțiuni de tip colagenoze

1. Luxațiile recurente sunt favorizate de afecțiuni cu hipermobilitate și de unele tulburări neuromusculare. (Manual, vol. II, p. 654, 655.)

• A Elongarea capsulo-ligamentară este discutată între factorii neuromusculari favorizanți ai luxației.
• B Suprasolicitarea la tratamente prelungite este factor declanșator al luxației acute.
• C Transformările artritice sunt modificări morfostructurale favorizante.
• D Colagenozele precum Ehlers-Danlos și Marfan predispun la luxații cronice recurente.
• E Complicațiile chirurgiei ortognate nu sunt factorul predispozant specific enumerat.

Răspuns: a) Teoria reducției terminale

1. Teoria proterogenetică explică reducerea filogenetică a numărului dentar, mai ales la sfârșitul seriilor dentare. (Manual, vol. II, p. 461.)

• A Reducția terminală este denumirea echivalentă a teoriei proterogenetice.
• B Hiperactivitatea lamei dentare urmărește un mecanism diferit de reducția numerică.
• C Evaginarea tecii epiteliale nu definește dispariția ultimilor dinți dintr-o serie.
• D Producția lamei dentare nu este denumirea teoriei reducției terminale.
• E Reapariția unei formule anterioare nu descrie reducția progresivă a numărului dentar.

Răspuns: a) Hipersensibilitate, hiperestezie

1. Hiperemia este o afecțiune reversibilă cu durere provocată și limitată, care trebuie diferențiată de sensibilitatea dentinară. (Manual, vol. I, p. 104, 105, 106, 107.)

• A Hipersensibilitatea și hiperestezia intră explicit în diagnosticul diferențial.
• B Forma corono-radiculară reprezintă o pulpită ireversibilă, cu durere continuă și iradiată.
• C Pulpita seroasă totală are un tablou dureros mult mai intens decât hiperemia.
• D Pulpita purulentă are durere pulsatilă și crize spontane prelungite.
• E Pulpitele cronice au alte aspecte clinice și nu reprezintă diagnosticul diferențial indicat pentru hiperemie.

Răspuns: c) Produce modificări minime a adâncimii șanțului vestibular

1. Lamboul Moczair alunecă din vestibul către defect; mobilitatea țesuturilor jugale poate influența stabilitatea suturii. (Manual, vol. II, p. 624.)

• A Tracțiunea țesuturilor jugale poate compromite rezultatul; evitarea dehiscenței nu este avantajul definitoriu.
• B Necesitatea unei decolări suficiente și a afrontării fără tensiune exclude o repoziționare automat lipsită de dificultăți.
• C Avantajul descris este modificarea redusă a adâncimii șanțului vestibular.
• D Tensiunea trebuie controlată prin decolare; tracțiunea jugală rămâne o limitare.
• E Vascularizația maximă nu este avantajul atribuit acestui lambou.

Răspuns: e) Unghiul SNA micșorat

1. Deficitul de dezvoltare maxilară reduce proiecția sagitală a maxilarului față de baza craniului. (Manual, vol. II, p. 528.)

• A Creșterea SNA ar indica o proiecție maxilară mai mare.
• B Micșorarea SNB privește poziția mandibulei, nu deficitul maxilar descris.
• C Creșterea ANB nu este semnul caracteristic al acestei relații de clasa a III-a.
• D Creșterea SNB poate caracteriza prognatismul mandibular sau deplasarea anterioară a mandibulei.
• E Reducerea SNA exprimă poziția posterioară a maxilarului insuficient dezvoltat.

Răspuns: d) Zona bilaminară leagă meniscul de peretele posterior al capsulei articulare

1. Atașamentul posterior meniscal cuprinde o lamă elastică și una colagenică, legând discul de capsula posterioară. (Manual, vol. I, p. 181, 182.)

• A Axele condiliene se intersectează de obicei lateral față de planul medio-sagital.
• B Suprafața condiliană este acoperită de țesut fibros avascular.
• C Stratul inferior colagenic nu are proprietăți elastice.
• D Zona bilaminară leagă meniscul de peretele posterior al capsulei.
• E Limitarea mișcărilor extreme este atribuită ligamentelor și musculaturii.

Răspuns: c) Cu cât lățimea lui este mai mare, cu atât mai mult se poate reduce grosimea

1. Conectorul sub formă de plăcuță este o bandă metalică largă, cu grosime adaptată lățimii și rigidității necesare. (Manual, vol. I, p. 253.)

• A Plăcuța mandibulară are raport dento-mucozal.
• B Lățimea plăcuței depășește 10 mm.
• C Creșterea lățimii permite reducerea grosimii.
• D Plăcuța poate fi maxilară sau mandibulară.
• E Există mai multe variante de plăcuță palatină.

Răspuns: b) Existența unui spațiu de inocluzie verticală la nivel anterior

1. În ocluzia deschisă frontală, dinții anteriori nu realizează contact vertical, iar cei laterali pot contacta. (Manual, vol. II, p. 512.)

• A Definiția privește separarea verticală anterioară, nu un spațiu sagital generalizat.
• B Spațiul de inocluzie verticală este localizat în regiunea frontală.
• C Separarea transversală nu definește ocluzia deschisă.
• D Afectarea verticală a tuturor dinților caracterizează forma totală.
• E Spațiul anterior este vertical, nu sagital.

Răspuns: b) Un cocobacil Gram-negativ, capnofil

1. Aggregatibacter actinomycetemcomitans este un cocobacil capnofil, zaharolitic și facultativ anaerob, asociat mai ales formei incisivo-molare. (Manual, vol. I, p. 301.)

• A Bacteria este zaharolitică.
• B Este Gram-negativă și necesită CO2 pentru creștere.
• C Poate crește fără anaerobioză strictă.
• D Asocierea caracteristică este cu parodontita agresivă localizată.
• E Complexul roșu conține T. forsythia, P. gingivalis și T. denticola.

Răspuns: e) Spondilita anchilozantă

1. Etiologia anchilozei include cauze traumatice, infecții locale și afecțiuni sistemice; spondilita anchilozantă aparține ultimei categorii. (Manual, vol. II, p. 658.)

• A Hemartroza posttraumatică este un factor traumatic.
• B Artrita infecțioasă nespecifică este enumerată între cauzele locale.
• C În această listă sistemică apare sclerodermia, nu scleroza multiplă.
• D Artrita infecțioasă specifică este inclusă între factorii locali.
• E Spondilita anchilozantă este menționată între afecțiunile sistemice.

Răspuns: d) În prima etapă a dentiției mixte apar asimetrii în erupția incisivilor centrali superiori

Răspuns: e) Aplicativ, este importantă evaluarea primilor 4 mm de deplasare a condilului orbitant

Răspuns: c) Sulfatul de fier produce colorarea tranzitorie a țesutului gingival

1. Evicțiunea gingivală poate utiliza șnururi, astringente, electrochirurgie sau laser, cu efecte și cerințe diferite. (Manual, vol. I, p. 210.)

• A Înaintea injectării se îndepărtează șnurul gros superior.
• B Laserul necesită anestezie mai redusă decât bisturiul electric.
• C Sulfatul feric poate colora tranzitoriu gingia.
• D Tetrahidrozolina este menționată ca decongestionant oftalmic 0,05%, nu nazal 1%.
• E Sulfatul feric are timp de acțiune mai lung decât clorura de aluminiu.

Răspuns: b) Lizereu albicios de 1-2 mm la nivelul molarilor

Răspuns: b) Hiperactivitatea tiroidei produce accelerări în erupția dentară

1. Erupția permanentă se accelerează prin hiperactivitate tiroidiană, iar sexul, mediul și bolile genetice influențează cronologia. (Manual, vol. II, p. 369, 370.)

• A Urbanizarea se asociază cu accelerarea erupției.
• B Hiperactivitatea tiroidei accelerează erupția.
• C Sindromul Turner poate întârzia și perturba secvența erupției.
• D Accelerarea prin febre eruptive este descrisă la variațiile dinților temporari.
• E Dinții permanenți apar în medie cu 3-5 luni mai devreme la fete.

Răspuns: b) Contactarea dento-dentară se produce în afara long centric-ului

1. Intercuspidarea impusă apare în afara relației centrice și a libertății fiziologice de alunecare sagitală. (Manual, vol. I, p. 183, 184, 185.)

• A Deplasarea laterală permisă descrie wide centric.
• B Contactele apar în afara long centric-ului.
• C Sistemul orofacial o poate compensa până la epuizarea rezervelor.
• D Stimularea musculaturii este folosită pentru alte repere neuromusculare, fără a defini intercuspidarea impusă.
• E Procentul de 12% descrie coincidența IM-RC, nu intercuspidarea impusă.

Răspuns: e) Durere ce nu depășește linia mediană

1. Pulpita seroasă totală produce durere continuă, violentă și iradiată, care nu trece de linia mediană. (Manual, vol. I, p. 106.)

• A Durerea vie este formularea folosită pentru pulpita seroasă parțială; forma totală are durere violentă, insuportabilă.
• B Durerea formei totale este iradiată, nu strict localizată.
• C Durerea nu se calmează la antialgice.
• D Durata de minute-ore descrie forma parțială; forma totală este continuă.
• E Iradierea rămâne de aceeași parte și nu depășește linia mediană.

Răspuns: b) Fotopolimerizarea se realizează după 10 secunde de la aplicarea sigilantului

1. Sigilarea poate opri leziuni necavitare, iar tehnica permite penetrarea materialului înaintea fotopolimerizării. (Manual, vol. II, p. 383, 384.)

• A Sigilarea poate contribui la oprirea leziunilor necavitare.
• B Se așteaptă 10 secunde după aplicare pentru pătrunderea sigilantului.
• C Gravajul cu acid ortofosforic 35-37% durează 15-30 secunde.
• D Durata de gravaj indicată este 15-30 secunde, nu 60.
• E Indicația se bazează pe riscul și starea suprafeței dentare, fără pragul glicemic propus.

Răspuns: c) Forma triunghiulara, cu baza mare la joncțiunea amelo-dentinară și vârful spre țesutul pulpar

1. Leziunea dentinară se extinde lateral la joncțiunea cu smalțul și înaintează apoi spre pulpă. (Manual, vol. I, p. 33.)

• A Petele albe cretoase descriu leziuni inițiale ale smalțului.
• B Pierderea de 20% a materialului organic este descrisă pentru zona superficială a smalțului cariat.
• C Extinderea dentinară are baza la joncțiunea amelo-dentinară și vârful orientat pulpar.
• D Prima reacție dentinară este hipermineralizarea, înaintea demineralizării.
• E Invazia canaliculelor este însoțită de dezintegrarea prelungirilor odontoblastice.

Răspuns: b) Se utilizează în asociere cu un dispozitiv electromagnetic tridimensional

1. Arcul facial postural transferă orientarea tridimensională a planului de ocluzie în poziția naturală a capului. (Manual, vol. I, p. 188.)

• A Localizarea arbitrară a axei caracterizează arcurile de transfer arbitrare.
• B Metoda posturală se asociază unui dispozitiv electromagnetic tridimensional.
• C Fixarea auriculară este un subtip al arcurilor de transfer arbitrare.
• D Fixarea pretragiană este o variantă a arcurilor de transfer arbitrare.
• E Arcul cinematic este componentă a axiografului.